Parte din succes s-a datorat şi familiei numeroase: 11 fii, majoritatea implicaţi în afacerile familiei, dintre care unul, Benjamin, a murit în naufragiul Titanicului. Solomon a plecat în Elveţia pentru a studia limba germană şi afacerile la institutul Concordia din Zürich, după care, la 20 de ani, s-a întors în SUA pentru a lucra în afacerea cu minerit.
A fondat în Alaska compania Yukon Gold, de la care a pornit ultima „goană după aur„ în perioada anilor 1896-1899. În 1890 începuse să colecţioneze şi obiecte de artă, iar după Primul Război Mondial a renunţat la afacere şi şi-a dedicat tot timpul acestei pasiuni. În 1926 o cunoaşte pe baroneasa Hilla von Rebay, pictor în acea perioadă, care l-a sfătuit să îşi expună colecţia într-un muzeu de artă modernă şi contemporantă.
Marc Chagall, Rudolf Bauer, Fernand Léger se numărau printre artiştii ale căror opere le avea în colecţie, iar primul loc în care acestea aveau să fie expuse era chiar apartamentul lui din hotelul Plaza din New York. Guggenheim pune, în 1937, bazele fundaţiei Solomon R. Guggenheim dedicată artei moderne.
Doi ani mai târziu, deschide un loc în care să îşi expună colecţia, „Muzeul picturii non-obiective„. Până la începutul anilor ‘40, muzeul acumulase o colecţie mare de picturi avangardiste, iar nevoia pentru o clădire potrivită pentru găzduirea acestora devenise imperativă. În 1943, Guggenheim şi Rebay l-au însărcinat pe arhitectul Frank Lloyd Wright cu misiunea construirii noii clădiri. Filantropul a murit în 1949, iar noul muzeu a fost deschis zece ani mai târziu sub numele lui. Pe lângă acesta, fundaţia Guggenheim mai administrează în prezent muzee în Bilbao, Spania, Veneţia şi Berlin.
Afacerea familiei a căpătat o nouă direcţie după Primul Război Mondial, când membrii acesteia au cumpărat exploataţiile de nitraţi în Chile. Au părăsit apoi afacerea pe rând. Totuşi, compania de investiţii Guggenheim Partners – fondată de Peter Lawson-Johnston Sr. în 2000 – administrează active în valoare de 120 de miliarde de dolari, potrivit New York Times. Alt instrument, Gugenheim Investment Advisors, controlează active de 50 de miliarde de dolari.
Bogăţia, istoria şi ramificaţia familiei au făcut ca, de-a lungul istoriei, să existe şi falşi Guggenheim. Spre exemplu, în 2011, trei persoane au fost arestate pentru că au pretins că sunt descendenţi ai faimoasei familii. Vladimir Zuravel, David Birnbaum şi Catarina Pietra Toumei s-au folosit de nume pentru a atrage investiţii în proiecte false în industria de petrol, garanţii bancare, diamante şi aur, potrivit bloomberg.com.