BusinessMagazin

Tag: salarii

  • În Bucureşti, criza de locuinţe va veni în 2023-2024

    Toată lumea se uită cu stupefacţie la Berlin, acolo unde locuitorii au votat printr-un referendum ca cei care au peste 3.000 de apartmente să le fie luate, expropriate, de către primăria capitalei Germaniei. Motivul ţine de creşterea chiriilor, care s-au dublat, şi de majorarea preţurilor apartamentelor, ceea ce îi pune pe mulţi în imposibilitatea de a achiziţiona o locuinţă.

    Cele mai multe apartamente din Berlin sunt deţinute de câteva fonduri de investiţii americane, cu zecile şi sutele de mii, care au fost cumpărate acum mai mulţi ani chiar de la Primăria Berlinului. După ce le-au preluat, americanii practic au închis piaţa şi au majorat treptat chiriile, Berlinul fiind un oraş unde 60% din locuitori stau în chirie.

    Acum, Parlamentul federal trebuie să dea o lege de expropriere pentru ca acest referendum să aibă un rezultat, iar aici discuţiile încă nu sunt tranşate.

    Unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie ţine de faptul că autorizarea şi construcţia de locuinţe nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea, in corpore, şi a chiriilor, şi a preţurilor apartamentelor.

    La fel ca în multe oraşe europene, autorizaţiile de construcţie de proiecte rezidenţiale se dau foarte greu, pieţele fiind practic blocate. La fel se întâmplă şi în Londra.

    În Berlin s-a ajuns la acest referendum pentru că cei mai mari proprietari de apartamente sunt investitori americani şi pentru că unul sau doi sau trei investitori deţin atât de multe apartamente. Dacă numărul de proprietari ar fi fost mai mare, anonimi, fără să fie identificaţi, nu s-ar fi ajuns niciodată la un referendum. Dar aşa, pentru că au fost puţini, şi mai ales străini, s-a ajuns într-o asemenea situaţie, americanii fiind vinovaţi pentru creşterea chiriilor. 

    Cred că dacă în Bucureşti piaţa ar fi fost controlată doar de câţiva investitori iar chiriile şi preţurile ar fi crescut ca în Berlin, rezultatul unui referendum ar fi fost acelaşi.

    Dacă dăm timpul înapoi, în perioada 2000-2008 vom vedea o evoluţie identică, dar cu câteva diferenţe. Creşterea cererii pentru locuinţe a venit pe neaşteptate datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice, a creşterii salariilor şi a formării clasei de corporatişti datorită investiţiilor străine. De la 12.000 de euro în anul 2000-2001 pentru un apartament de două camere în Militari, în 2008 s-a ajuns la 120.000 de euro, iar de la o chirie de 50-75 de euro pe lună, s-a ajuns la o chirie de 350-400 de euro pe lună. Este adevărat că în această perioadă şi salariile au crescut de la 200 de dolari spre 400-500 de dolari pe lună. 

    Pentru că nimeni nu credea într-o evoluţie atât de spectaculoasă a pieţei imobiliare din Bucureşti, nu au fost foarte mulţi investitori care au construit la începutul anilor 2000. Aşa că cererea nu a putut fi satisfăcută de ofertă, mai ales că noua generaţie vroia să stea în blocuri sau case noi.

    Pentru că nu a fost un dezvoltator care să controleze piaţa şi să fie identificat, iar oferta aparţinea persoanelor individuale, nimeni nu putea să protesteze, aşa cum s-a întâmplat în Berlin. Dar chiriile şi preţurile apartamentelor au crescut in corpore, toate în acelaşi timp. Dacă ar fi să căutăm un „vinovat”, acela ar fi fost băncile, care au dat credite cu ochii închişi, la evaluări din ce în ce mai mari ale apartamentelor.

    După criza din 2008, piaţa rezidenţială din Bucureşti s-a schimbat fundamental. Preţurile apartamentelor au scăzut pentru că nu a mai fost cerere, dar oferta de apartamente noi a început să crească susţinut. Cererea a început să se refacă datorită creşterii salariilor, schimbării monedei de referinţă de acordare a creditului de la euro la lei şi reducerii substanţiale a dobânzilor la lei. Toate au venit în acelaşi timp.
    Dintr-odată, dacă în 2008 puteai să-ţi cumperi un apartament cu salariul mediu de atunci în 30 de ani, acum acest raport a ajuns la 9 ani, ceea ce reprezintă o ofertă de nerefuzat. Nu cred că există o capitală europeană sau un oraş european de top atât de ieftin din perspectiva pieţei rezidenţiale, indicatorul luat în calcul fiind numărul de ani în care îţi poţi plăti un apartament.

    Dar cel mai important lucru a fost programul „Prima casă”, care practic a plafonat preţul apartamentelor prin condiţiile de acordare a unui credit ipotecar.

    În Bucureşti, peste tot se construieşte şi parcă nu este de ajuns. Deşi au crescut, preţurile sunt în continuare rezonabile, ceea ce dă posibilitatea achiziţiei unei locuinţe, mai ales că şi creditul imobiliar este ieftin.

    Scumpirile materialelor de construcţii vor aduce pe piaţă preţuri ale apartamentelor mai mari, dar nu asta va fi principala problemă.

    Antoanela Comşa, de la dezvoltatorul imobiliar Gran Via, spune că piaţa rezidenţială din Bucureşti va intra în criză nu acum, ci în 2023-2024, atunci când oferta de apartamente noi va fi extrem de redusă, ca urmare a blocării pieţei de acum în urma deciziei noului primar al Capitalei, Nicuşor Dan, de a duce autorizaţiile la Primăria Capitalei, şi nu la primăriile de sector, ca acum.

    Ca să construieşti un bloc îţi trebuie 2-2,5 ani, începând de la autorizare, până la construcţia efectivă. Iar dacă acum piaţa autorizaţiilor este blocată, peste 2-3 ani nu va mai fi nimic construit. Să vedem atunci cât vor fi chiriile şi preţurile apartamentelor.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cele mai importante evenimente ale săptămânii care a trecut

    În 2020, cheltuielile oamenilor pe zona de home & deco au explodat. Valurile de solidaritate pentru mici antreprenori locali au urmat. Fiecare acasă la el, înconjurat de noile decoraţiuni interioare, era solidar cu fel şi fel de mici afaceri. Împreună aveam să trecem de pandemie, chiar dacă eram separaţi şi speriaţi.

    Apoi, ne-am relaxat. Nu noi, autorităţile. Pandemia fusese înfrântă, undeva prin vara lui 2021. Era şi păcat să nu fie aşa. Centrele de vaccinare nu erau pline, dar Vama era. Cine spune că Vama nu mai e ce-a fost habar nu are ce a fost Vama şi ce a ajuns. În timp ce italienii, elveţienii şi tot vestul Europei introduceau certificatul verde pentru accesul oriunde, ei, nu noi, erau relaxaţi, precupaţi de algeri, de altele.

    Acum însă, vânzările de home&deco s-au prăbuşit. În timp ce prin declaraţii pandemia a fost învinsă, în realitate îmbolnăvirile au trecut de pragul de 11.000, record. Românii, printre liderii lumii. Apa caldă nu mai este, că a venit toamna. Facturile s-au dublat. Banii pentru susţinerea antreprenorilor locali s-au dus pe medicamente, tratamente, înmormântări. Ne prefacem că nu vedem inflaţia.

    „Oamenii nu mai sunt curioşi, boomul a trecut. Ne aşteaptă un an foarte complicat”, îmi spunea un antreprenor recent. Noroc că urmează perioada sărbătorilor de iarnă.

    Colindele vor mai atenua zgomotul ambulanţelor.

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Angajaţii din fabricile locale ale Louis Vuitton, Prada, Gucci sau Moncler câştigă între 2.300 şi 2.800 de lei net pe lună. Câştigurile sunt cu 15-25% peste media industriei, dar cu până la 40% sub media pe economie

    Louis Vuitton, Gucci, Prada, Moncler şi Akris sunt gi­ganţi din moda de lux care deţin fabrici proprii în Ro­mânia, fiecare cu sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, oa­meni care produc haine sau pantofi ce se vând mai apoi cu mii de euro.

    Angajaţii din aceste unităţi de producţie câştigă între 2.300 şi 2.800 de lei net pe lună, cu 15-25% peste media in­dustriei, dar cu până la 40% sub media pe economie.

    „Salariile plătite de grupul Prada sunt peste media in­dustriei din România, deşi nu putem oferi detalii despre va­loarea acestora“, a spus Marta Monaco, financial and corporate communication senior manager la Prada S.p.A., într-un e-mail către ZF.

    Producţia de încălţăminte, cea de îmbrăcăminte şi cea de tex­tile sunt cunoscute că plătesc salarii mici, uneori apro­piate de minimul pe economie. Acesta este cazul în spe­cial al fabricilor care lucrează în lohn şi care depind de co­men­zile partenerilor şi de preţurile plătite de aceştia. Fabri­cile care sunt dezvoltate direct de branduri în Ro­mâ­nia, mai ales cele din industria luxului, plătesc peste me­die, însă salariul este în continuare sub media naţională de 3.620 de lei lunar net în decembrie 2020.

    Dintre cele analizate de ZF, cele mai mari salarii le plăteşte Louis Vuitton, iar cele mai mici, Moncler.

  • Evenimentele care contează

    Cu deschiderea unei noi fabrici Prada în România şi cu preşedintele invitându-ne la golf, avem impresia că totul merge de minune. Numai că oamenii care lucrează la genţile Prada de 2.500 euro au salarii de 250 de euro, iar singurul golf pe care mulţi dintre noi şi-l pot permite este celebrul model de la VW.

    În rest, rămâne cum am stabilit. Energia se scumpeşte, gazul se dublează, mâncarea se scumpeşte. Dar la ora tipăririi acestei reviste, problema cea mai „gravă” a României îşi va fi găsit soluţia: alegerile din PNL, care au blocat o ţară întreagă, se vor fi terminat.

    Între timp, încercaţi să nu faceţi vreo daună, din neatenţia provocată de diferitele bucurii ale traiului în România, pentru că desigur aţi aflat de falimentul City, liderul pieţei asigurărilor. Ce nu ştiaţi este că venitul lui Nicu Marcu, preşedintele ASF, entitatea de stat (devine amuzant cum statul efectiv înseamnă stat în România) care veghează asupra pieţei asigurărilor, este de peste 13.000 de euro pe lună. Cum şi din ce bani?

    Păi de ce credeţi totuşi că unii joacă golf iar alţii, mulţi, vânează oferte de Golf second-hand pe OLX?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii

    Peste 120.000 de companii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov plătesc lunar salarii în valoare de peste 10 miliarde de lei. La polul opus se află judeţul Mehedinţi, unde sunt circa 4.100 de angajatori care plătesc lunar salarii în valoare de 130 de milioane de lei, arată datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

    „Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.

    Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.

    Clujul se află pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. lei. Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 mld. lei. Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.

    La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, potrivit datelor CNPP.

  • Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii

    „Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.

    Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.

    Clujul se află pe locul doi în topul jude­ţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. lei. Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în va­loare totală de peste 1,4 mld. lei. Astfel, îm­preună, angajatorii din Bucu­reşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.

    La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, potrivit datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

  • Cifra săptămânii 06 septembrie – 12 septembrie 2021

  • Cât câştigă cei care conduc băncile de stat CEC Bank şi EximBank: peste 20.000 euro/lună

    Preşedinţii celor două bănci de stat CEC Bank şi EximBank, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 milioane de lei în anul 2020, conform declaraţiilor de avere publicate.

    Bogdan Neacşu, 42 de ani, care a preluat conducerea CEC Bank în 2019, a încasat anul trecut venituri din salarii de 1,23 mil. lei (254.800 euro), ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 102.770 lei, echivalentul a 21.233 euro. CEC Bank este a şaptea cea mai mare bancă de pe piaţa locală după activ, având ca acţionar statul român prin Ministerul Finanţelor.

    La rândul lui, Traian Halalai, preşedinte executiv al băncii de stat EximBank, a zece bancă din piaţă, a încasat în 2020 venituri totale de 1,29 mil. lei (266,442 euro). Doar din salarii, şeful Eximbank a încasat 1,03 mil. lei (213.154 euro), adică un salariu lunar de 85.972 lei, respectiv 17.763 euro / lună. Pe lângă salariu, Halalai a mai încasat în tot anul 2020 şi 257.916 lei de la Comitetul Interministerial de Finanţare, Garantare şi Asigurare.

    Halalai este preşedinte executiv al EximBank din 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta, având o experienţă de peste 25 de ani în banking.

    Salariile lunare al şefilor CEC Bank şi Exibank sunt mai reduse decât în ​​sectorul privat, unde şefii de bănci câştigă în medie 30.000 de euro.

    Potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), România a avut în 2019 trei bancheri cu câştiguri anuale de peste un milion de euro, adică 84.000 de euro / lună şi 4.000 de euro pe zi.

  • Topul celor mai mari şi celor mai mici salarii din economie: IT-iştii câştigă cel mai bine

    „ IT-ul şi industria petrolieră sunt sectoare care conduc statisticile salariale de multă vreme. (…) În HoReCa, salariile sunt mici, dar se cunoaşte faptul că industria funcţionează mai ales pe baza câştigurilor nefiscalizate – a bacşişului. Aici, aparent, nici angajatorii şi nici salariaţii nu presează ca situaţia să se schimbe.“

    Salariul lunar mediu net pe economie a ajuns la circa 3.540 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 1,5% faţă de luna precedentă şi cu 7,4% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, conform datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    „Vorbim despre «câştig» şi nu despre «salariu», întrucât aceste cifre includ şi oferirea de bonusuri şi alte prime ocazionale. Creşterile salariale estimate pentru acest an erau moderate, de circa 5%-7%, dar sunt şi câteva industrii  care au oferit creşteri salariale peste medie. Printre domeniile care angajează mulţi salariaţi şi deci, care pot influ­enţa statisticile, notăm teleco­mu­nicaţiile, industria petrolieră, industria prelucrătoare (mai ales auto şi componente), dar şi industria farmaceutică“, explică această creştere Raluca Pârvu, business mana­ger la BPI Group, companie de consul­tanţă în management şi resurse umane.

    Cele mai mari salarii nete din economie au fost cele din sectorul IT în iunie 2021, de circa 8.400 de lei, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, după cum arată statisticile INS. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai bine plătiţi angajaţi au fost cei din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu o medie a salariului net de peste 7.500 de lei în iunie, în creştere cu 15% faţă de iunie 2020. Podiumul celor mai mari salarii a fost completat de angajaţii din sectorul de activităţi de editare, cu aproape 7.000 de lei.

    ”IT-ul şi industria petrolieră sunt sectoare care conduc statisticile salariale de multă vreme, nu este nicio surpriză aici. Activităţile de editare includ companii din publicitate, media, dar şi editarea jocurilor video, dar în ansamblu acest sector economic are un impact mic asupra cifrelor. Există deci o componentă de continuitate în sume absolute – câştigau mai bine şi continuă să o facă. Dacă facem şi comparaţia cu diferenţa dintre media naţională şi aceste industrii trebuie să luăm în considerare şi faptul că discutăm cu industrii cu grad înalt de calificare profesională”, crede Raluca Pârvu.

    La polul opus, cel mai puţin au câştigat angajaţii din industria de hoteluri şi restaurante – mai puţin de 2.000 de lei net în iunie 2021, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi lună din 2020, urmaţi de cei din fabricile de îmbrăcăminte, cu puţin peste 2.000 de lei net, cu 8% mai mult faţă de iunie 2020, şi de cei din alte activităţi de servicii, cu un salariu mediu net de circa 2.300 lei, în creştere cu 6% faţă de iunie 2020.

    „Practicile dintr-o industrie nu se schimbă de pe o zi pe alta, nici pandemia nu a schimbat modul de lucru. În HoReCa, salariile sunt mici, dar se cunoaşte faptul că industria funcţionează mai ales pe bază câştigurilor nefiscalizate – a bacşişului. Aici, aparent, nici angajatorii şi nici salariaţii nu presează ca situaţia să se schimbe. Industria textilă însă, este de mulţi ani în suferinţă, plăteşte prost, nu reuşeşte să fidelizeze salariaţii nici măcar în zonele slab dezvoltate economic. Oferă însă o pâine pentru mulţi salariaţi, mai ales femei, muncitoare necalificate”, a concluzionat Pârvu.

    Despre creşterea salariilor din luna iunie 2021 în majoritatea activităţilor din sectorul economic, INS spune că se datorează acor­dării de prime ocazionale. De asemenea, creş­terile câştigului salarial mediu net s-au da­torat realizărilor de producţie ori înca­sărilor mai mari, reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

  • Topul salariilor în sistemul bancar. EximBank, ING Bank şi First Bank oferă cele mai mari salarii din sistem

    EximBank, ING Bank şi First Bank sunt băncile care îşi plă­tesc cel mai bine angajaţii, cu valori cuprinse între 8.500 şi 9.500 de lei net pe lună, cu cel puţin peste 50% mai mult decât media din sistemul bancar, arată o analiză a ZF pe baza da­telor de la Registrul Comerţului. Cele mai mici salarii din bănci sunt la CEC Bank, Patria Bank şi Credit Europe Bank, unde salariile medii sunt sub 5.000 de lei net.

    Doar trei bănci aflate în top 10 bănci după va­loarea activelor în 2020 (EximBank, ING Bank şi BCR) se află şi în top 10 bănci care ofe­ră cele mai mari salarii angajaţilor. Cum se ex­plică faptul că băncile mai mici plătesc mai bine?

    „Băncile mari au structuri mari de re­tail, front office, poziţii operaţionale care trag în jos media salariilor, faţă de băncile mai mici care tind să se focuseze pe segmente cor­po­rate. Mai mult, în organizaţiile mici, în ge­ne­ral, ponderea managerilor şi a specia­liş­tilor este mai mare decât în organizaţiile mari, pen­tru că au nevoie de roluri de coor­do­nare / stra­tegie indiferent de dimensiunea echi­pei. Salariul mediu pe companie este un indicator general care nu poate duce la concluzia din întrebare, respectiv că băncile cu un număr redus de angajaţi îi plătesc mai bine“, a explicat  Oana Munteanu, director people & organisation în cadrul firmei de audit şi consultanţă PwC România.

    „Este relevantă o analiză pe categorii de posturi care cer competenţe specifice şi sunt plătite corespunzător“, a mai spus ea.

    În calculul mediei salariale sunt incluse şi bonusurile bancherilor – care pot fi semnificative în cazul directorilor de bănci- dar şi beneficiile – cum este al 13-lea salariu, oferit de unele bănci locale – ceea ce poate însemna că nivelul salarial mediu lunar al angajaţilor (care exclude aceste bonusuri şi beneficii) este mai scăzut. ZF a realizat calculul luând în considerare cheltuielile de personal totale ale băncilor raportate la numărul mediu de salariaţi.

    Salariul mediu din sectorul bancar a ajuns anul trecut la valoarea de 5.747 de lei net pe lună, în creştere cu 7% faţă de anul 2019. Un angajat dintr-o bancă câştigă, în medie, cu 74% mai mult decât un angajat cu salariul mediu pe economie, mai arată datele INS.