BusinessMagazin

Tag: romania

  • Este oficial: Organizaţia Trump îşi anunţă primul proiect rezidenţial de lux din România, Trump Tower Bucharest, construit în parteneriat cu SDC Imobiliare, şi plănuieşte să se extindă ulterior în mai multe oraşe-cheie. Eric Trump: Proiectul va aduce pe piaţa românească un nivel de calitate şi servicii fără precedent

    The Trump Organization, alături de SDC Imobiliare, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de imobiliare de lux din România, anunţă lansarea Trump Tower Bucharest, potrivit unui anunţ publicat direct pe Trump.com

    Această iniţiativă marchează debutul oficial al brandului Trump în România.

    Trump Tower Bucharest va fi dezvoltată în centrul Capitalei, ”una dintre cele mai vibrante şi dinamice pieţe emergente din Europa, aducând reşedinţe premium sub brandul Trump în regiune”, potrivit anunţului.

    Proiectul va fi primul din România, însă potrivit organizaţiei Trump, ar urma să se extindă şi în alte oraşe-cheie din România. 

    „Trump Tower Bucharest reflectă pe deplin angajamentul nostru ferm faţă de excelenţă, lux şi inovaţie. Suntem onoraţi să colaborăm cu SDC Imobiliare pentru acest proiect de referinţă care va aduce pe piaţa românească un nivel de calitate şi servicii fără precedent”, a spus Eric Trump, Vicepreşedinte Executiv, The Trump Organization. 

    „Colaborarea noastră cu The Trump Organization reprezintă o dovadă a încrederii reciproce şi a viziunii comune privind viitorul pieţei imobiliare din România. Suntem entuziasmaţi să aducem pentru prima dată în România standardele internaţionale ale brandului Trump şi să contribuim la dezvoltarea unor proiecte emblematice care vor ridica nivelul sectorului rezidenţial de lux”, a declarat Ştefan Berciu, CEO al SDC Imobiliare. 

    Trump Tower Bucharest va include apartamente rezidenţiale de lux şi facilităţi exclusive.

    The Trump Organization este un grup imobiliar şi de ospitalitate recunoscut la nivel global, cu peste 20 de proprietăţi iconice de golf şi resorturi în întreaga lume – inclusiv Trump Turnberry în Scoţia şi Trump National Doral în Miami. Sinonim cu calitatea, tradiţia şi luxul atemporal, brandul Trump reprezintă design excepţional, trai rafinat şi valoare durabilă.

    SDC Imobiliare, condusă de Ştefan Berciu şi Ştefania Berciu Martac, este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, specializat în segmentele rezidenţial premium, ospitalitate şi comercial, cu un portofoliu solid în dezvoltarea şi administrarea de proiecte imobiliare de lux.

     

    “;}}s:

  • Tensiuni pe piaţa muncii piaţa muncii din România. Expert în recrutare: Începem să vedem concedieri şi în industriile care înainte angajau pe bandă rulantă. Dispar proiecte, scade businessul VIDEO

    Piaţa muncii trece printr-o perioadă dificilă, marcată de incertitudini pe zona de taxe, lipsă de predictibilitate legislativă, dar şi o scădere a consumului. Datele Institutului Naţional de Statistică susţin această realitate: în trimestrul I 2025, locurile de muncă vacante au scăzut la 32,6 mii, cu 1,7 mii mai puţine decât în trimestrul anterior. Provocările care se adună forţează mâna angajatorilor şi pentru a evita riscurile privind situaţia financiară companiile recurg acum la reduceri de personal chiar şi în industriile care nu de mult angajau într-un ritm foarte rapid, subliniază Oana Botolan Datki, managing partner, în cadrul firmei de recrutare Cteam Human Capital România.

    „ Vedem reduceri de personal în industrii unde ne obişnuiserăm deja cu o creştere constantă, agresivă, rapidă a numărului de angajaţi, acum vedem stagnare sau chiar reduceri de personal. Au dispărut proiecte, a scăzut businessul, există foarte multă impredictibilitate în ceea ce priveşte costurile în România, astfel încât automat nu, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt.“ a declarat Oana Botolan Datki, managing partner, Cteam Human Capital România la ZF Live.

    Mai mult decât atât, nu doar sectorul privat este afectat: Institutul Naţional de Statistică confirmă o scădere semnificativă a numărului total de angajaţi cu contracte active la nivel national. Această evoluţie indică o fază cu provocări pentru economia locală, caracterizată prin scăderi de personal, proiecte anulate şi ajustări de costuri în ambele sectoare, public şi privat. Pe termen scurt, piaţa muncii reflectă o adaptare la condiţiile economice actuale.

    „Vedem şi faptul că din dacă ne uităm în datele de la de la Institutul Naţional de Statistică, vedem că a scăzut considerabil numărul de oameni încadraţi care au contracte de muncă active la nivelul întregii ţări. Deci nu este doar în mediul privat. Este o perioadă dificilă” a mai spus Oana Botolan Datki, la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Forţa de muncă non-UE: Dialog între PFMS, Concordia şi Inspectoratul pentru Imigrări pentru simplificarea procedurilor de angajare în România

    Patronatul Forţei de Muncă Străine (PFMS), membru al Confederaţiei Patronale Concordia, a avut o întâlnire oficială cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), condus de chestorul de poliţie Tiberiu-Gim Giurea, Inspector General al instituţiei. Discuţiile s-au concentrat pe identificarea unor soluţii concrete pentru eficientizarea procedurilor de obţinere a permiselor de muncă pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, într-un context marcat de presiunea tot mai mare asupra pieţei muncii din România.

    Simplificarea şi predictibilitatea – priorităţi comune

    „Dialogul este una dintre valorile fundamentale ale Concordia, iar deschiderea Inspectoratului General pentru Imigrări ne confirmă că doar prin cooperare putem aduce îmbunătăţiri reale în sistem. Angajaţii non-UE susţin industrii cheie în România şi contribuie direct la bunul mers al economiei. Fluidizarea procedurilor aduce beneficii nu doar companiilor, ci şi sectorului public, printr-o mai bună colectare de taxe şi prin creşterea PIB-ului,” a declarat Marius Ştefănescu, preşedintele PFMS şi membru în Consiliul Director al Concordia.

    La rândul său, Inspectorul General al IGI a subliniat importanţa colaborării directe cu mediul privat:

    „O prioritate constantă este eficientizarea proceselor administrative, astfel încât operatorii economici să poată accesa în timp util forţa de muncă externă de care au nevoie. Înţelegem presiunea resimţită de companii în contextul deficitului de personal.”

    Progrese în digitalizare şi servicii moderne

    Participanţii au salutat progresele IGI în direcţia digitalizării aplicaţiilor, considerând că acest pas este esenţial pentru reducerea fricţiunilor administrative. Recent, instituţia a inaugurat noul sediu al Serviciului pentru Imigrări Ilfov – un spaţiu modern, digitalizat şi adaptat cererii crescute din zonă.

    „Activitatea IGI are un impact direct asupra calităţii vieţii celor care aleg România pentru muncă sau studii. Ne dorim ca întregul proces – de la depunerea documentelor până la comunicarea deciziei – să devină complet digitalizat. Aceasta nu este doar o reformă administrativă, ci o schimbare de viziune,” a spus Tiberiu-Gim Giurea.

    Peste 140.000 de angajaţi non-UE în România

    La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.000 de salariaţi proveniţi din afara UE. Cele mai multe avize emise au vizat ocupaţii necalificate – 60% dintre ele pentru Grupa Majoră 9 (agricultură, construcţii, curăţenie etc.). Ţările de origine cele mai frecvente sunt Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India.

    Pentru 2025, Guvernul a menţinut plafonul la 100.000 de avize, în ciuda cererii ridicate venite din industrii precum:

    ► Producţie (29.141 angajaţi non-UE)

    ► Construcţii (28.538)

    ► Comerţ (20.008)

    ► HoReCa (18.844)

    ► Servicii administrative şi suport (12.189)

    Concluzie

    Într-un context de deficit acut de forţă de muncă, necesitatea unei colaborări eficiente între autorităţi şi mediul privat devine crucială. Dialogul dintre PFMS, Concordia şi IGI deschide calea către un sistem mai funcţional, transparent şi adaptat realităţilor economice.

     

  • De la 5 milioane de pasageri şi locul 2 în piaţa locală, Blue Air s-a prăbuşit şi intră în faliment. ZF vă prezintă 30 de momente cheie din viaţa primei companii aeriene din România cu capital integral privat care a trecut prin restructurări, schimbări de acţionariat, echipe de management, finanţări uriaşe într-un carusel care se termină după 21 de ani

    Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.

    Din 6 septembrie 2022 compania nu a mai operat niciun zbor, lăsând atunci pe aeroporturi mii de pasageri. În martie 2023 intră în insolvenţă, iar astăzi este anunţat falimentul. Eximbank creditase în 2020 compania cu 300 mil. lei.

    Cum s-a ajuns aici?

    ♦ 13 decembrie 2004: Se înfiinţează Blue Air, avându-l ca acţionar unic pe omul de afaceri Nelu Iordache, cel care a deţinut şi grupul din construcţii Romstrade, ajuns în faliment. Blue Air este prima companie aeriană din România cu capital integral privat, cu zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) spre destinaţii din Italia şi Franţa.

    ♦  2010: Blue Air trece printr-un proces de restructurare, fiind disponibilizaţi 300 din cei 800 de angajaţi ai companiei şi fiind returnate 4 din cele 11 aeronave pe care le opera sub contract de leasing.

    ♦ mai 2013: Operaţiunile Blue Air sunt scoase la vânzare de Casa de Insolvenţă Transilvania pentru a recupera o parte din datoriile Romstrade, compania prin care Nelu Iordache controla Blue Air şi care a intrat în insolvenţă în decembrie 2012. Alături de Nelu Iordache, acţionar în compania Blue Air Transport Aerian este şi Gheorghe Răcaru cu 1,23%.

    ♦ octombrie 2013: Firma Blue Air – Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari români, preia, în schimbul a 6 mil. lei, fondul de comerţ al Blue Air de Nelu Iordache, ajuns în arest pentru fapte de corupţie.

    Cei patru acţionari sunt fostul pilot al Blue Air Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu, şi el fost pilot al companiei aeriene (17%), şi Luciana Păunescu (17%). Noul acţionar, Blue Air – Airline Management Solutions, nu a preluat compania care opera în trecut avioanele Blue Air, ci doar brandul şi activitatea acesteia, primind şi licenţa pentru transport aerian. Gheorghe Răcaru rămâne ca director general.

    ♦ 2014: Blue Air intră pe segmentul de curse charter, în încercarea de a-şi păstra cota de piaţă.

    ♦ 2015: Blue Air depăşeşte pragul de 2 milioane de pasageri transportaţi într-un an.

    ♦ 2017: Blue Air, devenită cea mai mare companie aeriană cu capital privat românesc, semnează pentru achiziţia a şase aeronave de tip Boeing 737 MAX, într-o tranzacţie de peste 600 de milioane de dolari.

    ♦ 2018: Blue Air depăşeşte pragul de 5 milioane de pasageri transportaţi într-un an şi devine al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală a transportului aerian ca număr de pasageri, după Wizz Air.

    ♦ septembrie 2018: Gheorghe Răcaru se retrage din funcţie, după 48 de ani în industria aviaţiei, în locul lui la conducerea Blue Air fiind numit Marius Puiu, fost pilot şi acţionar în cadrul companiei.

    ♦ octombrie 2018: Blue Air cumpără transportatorul naţional aerian din Republica Moldova, compania Air Moldova, într-un proces de privatizare.

    ♦ februarie 2019: Grupul german Zeitfracht intră în acţionariatul transportatorului Blue Air Aviation, preluând 10% din acţiuni. Anterior, Luciana Păunescu şi Tudor Constantinescu au vândut acţiunile către Marius Puiu şi Teodor Cristian Rada.

    ♦ 6 mai 2019: Oana Petrescu este numită la conducerea companiei aeriene Blue Air, în locul lui Marius Puiu.

    ♦ octombrie 2019: Blue Air renunţă la rutele cu grad mai mic de încărcare, reduce din numărul de chartere şi reia modelul low-cost pe toate cursele astfel încât să revină pe profit, după câţiva ani de pierderi. Totodată, compania spune că pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 50-60 mil. euro pe care să o aducă la Bursa de la Bucureşti, pentru a susţine revenirea pe creştere, luând în calcul chiar şi o listare, care, însă, nu a mai avut loc.

    ♦ martie 2020: Blue Air depune la guvern o cerere pentru a primi un credit de salvare în condiţiile în care peste 90% dintre angajaţii companiei sunt în şomaj tehnic şi zborurile comerciale regulate ale companiei au fost oprite, din cauza pandemiei. Valoarea creditului solicitat este de 45 de milioane de euro.

    ♦ iulie 2020: Blue Air îşi anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv după patru luni în care zborurile au fost suspendate, iar încasările au fost cu 100 mil. euro mai mici faţă de estimări.

    ♦ august 2020: Blue Air solicită guvernului accelerarea procesului în vederea acordării unui împrumut care să ajute compania să depăşească dificultăţile financiare generate de pandemie. Comisia Europeană aprobă o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro (300 mil. lei) pentru Blue Air, bani acordaţi de EximBank – instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor.

    ♦ 1 aprilie 2021: Blue Air inaugurează prima aeronavă Boeing 737-8 MAX din România, primul avion de acest tip care operează zboruri comerciale în România.

    ♦ mai 2021: Tudor Constantinescu, fost acţionar al Blue Air, alături de alţi patru investitori privaţi, pune bazele AirConnect, o companie care operează zboruri interne către oraşe nedeservite din România, dar şi chartere către destinaţii precum Grecia, Turcia, Bulgaria şi Muntenegru.

    ♦ iulie 2021: Blue Air anunţă că vrea să se listeze la Bursa de la Londra printr-un proces de preluare inversă încheiat cu o companie britanică, prin care Cristian Rada şi fratele său, acţionari ai companiei din spatele Blue Air, să emită acţiuni noi. Planul este ulterior abandonat.

    ♦ septembrie 2021: Cristian Rada, acţionar la Blue Air, investeşte într-o nouă companie aeriană numită Hello Jets.

    ♦ 1 martie 2022: Noul CEO al Blue Air este Steven Greenway, care preia funcţia de la Oana Petrescu.

    ♦ 11 iulie 2022: Cristian Rada, acţionarul principal de la Blue Air, preia mandatul de director general al companiei, ca urmare a demisiei lui Steven Greenway din motive personale.

    ♦ 14 iulie 2022: ANPC amendează Blue Air cu 2 milioane de lei după ce, într-un an, compania a anulat peste 11.000 de zboruri, acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare totală de peste 66 de milioane de lei.

    ♦ 6 septembrie 2022: Blue Air anunţă că suspendă zborurile care pleacă din România din cauza popririi tuturor conturilor companiei Blue Air Aviation SA de către Ministerul Mediului. Zborurile operate de Blue Air pe aeroporturile din Bucureşti şi Cluj sunt anulate.

    ♦ martie 2023: Blue Air, companie care la acea dată nu mai avea niciun zbor activ, a intrat în insolvenţă la propria cerere, conform datelor de pe site-ul Tribunalului Bucureşti.

    ♦ aprilie 2023: Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air şi măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat

    ♦ februarie 2024: Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, aşadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat şi cere României să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei).

    ♦Iulie 2025: Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.

     

  • România plăteşte anual peste 24 milioane euro pe importuri de pepeni, aduşi din Grecia, Germania, Turcia, în timp ce exporturile sunt de 3 milioane de euro

    BCR a mers în localitatea Dăbuleni, din judeţul Dolj, care produce 1 din 6 pepeni consumaţi în România şi contribuie cu aproximativ 16% din producţia totală naţională. Astfel, a aflat că fermierii locali se confruntă cu provocări majore şi suprafaţa cultivată acolo a scăzut în ultimul deceniu de la 1.400 de hectare la sub 900 de hectare. @ BCR Social Finance oferă microcredite, expertiză financiară şi consiliere adaptată nevoilor producătorilor. În prezent, unitatea din Dăbuleni deserveşte peste 300 de clienţi activi.

    România a ajuns la importuri de pepeni de opt ori mai mari decât exporturile, deoarece a pierdut în ultimii şase ani 65% din producţia de pepeni, în timp ce consumul s-a menţinut, conform unei analize realizată de BCR Social Finance, instituţia financiară nebancară a grupului Erste, pe baza datelor INS.

    „Evoluţia pieţei de pepeni ne arată cum se poate pierde un avantaj competitiv dacă lanţul valoric local nu este sprijinit. Avem tradiţie, soluri şi climat favorabil, însă fără branding, cooperare şi investiţii, acest potenţial se diluează”, a spua Ştefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

    BCR Social Finance vrea să finanţeze producătorii locali şi agricultura la scară mică, dar şi să pună pe agenda publică rolul identităţii locale în dezvoltarea economică a României. Astfel, a făcut o campanie cu mesajul „Cea mai importantă conversaţie E ŞI despre pepeni”.

    Producţia naţională de pepeni a scăzut de la 584.000 tone în 2018 la 157.300 tone în 2024, în timp ce consumul intern rămâne stabil, la aproximativ 370.000 tone, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre pepenii pe care îi consumăm sunt importaţi. România plăteşte anual peste 24 milioane euro pe importuri de pepeni, aduşi din Grecia, Germania, Turcia, Olanda şi Bulgaria, în timp ce exporturile sunt de doar 3 milioane euro către Polonia, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova şi Olanda, mai arată analiza BCR Social Finance.

    Suprafaţa cultivată s-a redus de la 22.000 hectare în 2018 la 10.200 hectare în 2024, adică aproape s-a înjumătăţit, iar mulţi agricultori au renunţat la cultură din cauza costurilor ridicate, a lipsei infrastructurii şi a schimbărilor climatice.

  • Carrefour lansează primul cărucior inteligent din România, testat în hipermarketul din Corbeanca

    Carrefour România introduce, în premieră, în hipermarketul din Corbeanca, Smart Cart, un cărucior inteligent care funcţionează ca un asistent de cumpărături integrat.

    Sistemul optimizează traseul în magazin, afişează produsele disponibile în magazin şi valoarea coşului de cumpărături în timp real.

    Pentru a utiliza Smart Cart, clienţii trebuie să se autentifice în platforma de loialitate Act for Good, disponibilă în aplicaţia mobilă Carrefour. Lista de cumpărături se creează direct pe ecranul tactil al căruciorului, iar sistemul generează automat un traseu optim în magazin, indicând locaţia fiecărui produs. Mai departe, fiecare articol scanat este afişat instantaneu pe ecranul căruciorului, alături de preţ, pentru vizibilitate crescută. De asemenea, în cazul în care clienţii au nevoie de asistenţă, pot solicita ajutor printr-un buton dedicat. Datorită funcţiei de geolocalizare, personalul poate interveni rapid, identificând exact poziţia utilizatorului.

    „ Am lansat acest proiect pilot în hipermarketul Corbeanca cu 40 de dispozitive, iar de la debut şi până în prezent, peste 3.500 de clienţi au utilizat deja Smart Cart, demonstrând astfel interesul crescut pentru acest sistem care face cumpărăturile mai rapide şi mai eficiente. Credem că acesta este începutul unei transformări importante, în care tehnologia şi experienţa în magazin funcţionează împreună”, declară Fabrice Gratien Besson, Director Securitate, Calitate şi Case în cadrul Carrefour România.

    Un alt avantaj este eficienţa procesului de achiziţie. La finalizarea cumpărăturilor, căruciorul generează un cod de bare care se scanează rapid la casa de marcat. Toate produsele adăugate sunt descărcate automat în sistem, iar plata se poate efectua rapid.

    Căruciorul are o capacitate de transport de până la 180 kg, o autonomie de 18 ore

    Reţeaua Carrefour are peste 450 de magazine, în 113 oraşe din ţară şi aproximativ 17.000 de angajaţi. 

    Carrefour România operează în România prin trei entităţi juridice principale: Carrefour România S.A., Supeco Investment SRL şi, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A.

     

  • Cinci companii româneşti sunt în proces de extindere internaţională după prima ediţie MoonShotX. Programul continuă din toamnă cu o nouă ediţie. Cristian Sporiş, Raiffeisen: Prin acest program, vrem să susţinem companiile româneşti să fie mai competitive la nivel regional şi internaţional

    MoonShotX, primul program din România dedicat scalării internaţionale a companiilor mid-corporate, a încheiat prima ediţie, cinci companii fiind în proces de scalare internaţională, dintre care patru în Marea Britanie şi una în Statele Unite.

    Companiile aflate în proces de scalare sunt: Rebeldot (IT&C), Bento (IT&C), Lasting Software (IT&C – SATCO), Euroteam (Transporturi), Raptronic (Farma).

    Programul, desfăşurat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu InnovX, a început în septembrie 2024, şi a reunit la start 21 de companii româneşti (cu cifră de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro) din peste 760 analizate.

    Ulterior, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, companiile au trecut printr-un bootcamp şi prin sesiuni de mentorat. Pe baza planurilor de extindere, 14 dintre companiile din program au participat la sesiuni internaţionale de scalare, la Viena, Washington şi Londra, unde şi-au prezentat business-urile în faţa unor potenţiali clienţi şi investitori.

    “MoonShotX este parte din strategia noastră pe termen lung prin care susţinem companiile româneşti să fie mai competitive la nivel regional şi internaţional. Ne dorim  să dăm acest exemplu – că firmele româneşti pot concura cu succes cu alte companii globale şi să creştem reputaţia României ca hub de antreprenoriat şi de inovaţie”, a declarat Cristian Sporiş, Vice-Preşedinte, Divizia Corporate şi Membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România.

    Raiffeisen Bank România şi InnovX anunţă acum deschiderea înscrierilor pentru MoonShotX 2.0.  Cea de a doua ediţie va reuni 20 de companii, dintre care cele mai bune 10 vor merge în etapa de internaţionalizare, în urma unui proces de selecţie.

    ”Cu MoonShotX am reuşit să aducem în ecosistemul de accelerare executivă o strategie blue-ocean, adresând în mod personalizat nevoile reale ale companiilor participante. Am construit astfel un program de mentorat aplicat, cu o reţea solidă de parteneri locali şi internaţionali, pentru a sprijini companiile în etapa de extindere internaţională”, a declarat Diana Dumitrescu, CEO, InnovX.

    Faza de internaţionalizare include, de asemenea, o premieră. Pe lângă sesiunile din Austria, S.U.A şi Marea Britanie, MoonShotX va ajunge şi în Asia, destinaţia urmând a fi anunţată ulterior.

     

  • Colliers: România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale din regiune, la fel ca în urmă cu 5 ani. ”România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene”

    România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale moderne închiriabile din CEE-6 (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România), o pondere similară cu cea din urmă cu cinci ani, într-un context în care toate pieţele din regiune au cunoscut o expansiune rapidă, potrivit unui studiu regional realizat de Colliers.

    Cu un stoc total de 7,5 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice moderne la final de 2024, şi peste 370.000 de metri pătraţi în construcţie, România este a treia piaţă ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia şi Cehia, şi înregistrează un ritm susţinut de creştere, alimentat de investiţii în producţie şi infrastructură. În acelaşi timp, piaţa locală se numără printre liderii regionali în dezvoltarea de spaţii sustenabile, cu tot mai multe proiecte certificate green.

    „Pe lângă poziţia geografică avantajoasă şi costurile competitive, România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene. Cererea ridicată pentru soluţii build-to-suit şi pentru parcuri industriale moderne, bine conectate la infrastructură şi cu acces la forţă de muncă, alimentează expansiunea continuă a pieţei. Vedem o diversificare clară a cererii, de la retaileri şi companii de e-commerce, până la producători din industrii strategice precum automotive, electronice sau farma,  iar interesul pentru oraşele regionale este în creştere”, explică Victor Cosconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.

    În timp ce Bucureştiul concentrează în continuare aproape jumătate din stocul naţional de spaţii industriale şi logistice închiriabile, cererea se extinde rapid către oraşele regionale, susţinută de extinderea reţelei de autostrăzi, apropierea de graniţele vestice şi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi. În 2024, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a depăşit 600.000 de metri pătraţi, în principal datorită cererii venite din partea companiilor din producţie, retail şi e-commerce (cifra include doar tranzacţiile publice, însă există un număr semnificativ de închirieri directe, care nu sunt raportate public).

    Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Oradea atrag tot mai multe investiţii, în special în facilităţi build-to-suit şi unităţi de producţie uşoară, în timp ce unele dintre cele mai mari contracte, de peste 40.000 de metri pătraţi, au vizat proiecte din Bucureşti, Timişoara şi Cluj.

    Dezvoltarea accelerată a comerţului online continuă să susţină cererea pentru centre de distribuţie moderne, România fiind una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere a e-commerce-ului din regiune. Gradul mediu de ocupare se menţine stabil, în jur de 5%, iar chiriile pentru spaţiile industriale premium variază între 4,5 şi 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu pieţele mature din Europa Centrală.

    Randamentele investiţionale pentru proiectele de top sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste media regională.

    România este a treia cea mai menţionată piaţă din regiune în planurile investitorilor care caută alternative la Asia, după Polonia şi Ungaria. Aproape 50% dintre noile cereri de spaţii industriale din România în 2024 au fost legate de activităţi de producţie, subliniază consultanţii Colliers, o schimbare importantă faţă de anii anteriori (preponderent perioada dinaintea pandemiei), când logistica domina cererea.

    ”Cu un stoc de 7,5 milioane de metri pătraţi la o populaţie de aproape 19 milioane de locuitori, media este sub 0,4 metri pătraţi per locuitor. Prin comparaţie, Polonia depăşeşte 0,9 metri pătraţi/locuitor, iar Cehia depăşeşte de 1 metru pătrat/locuitor. Acest decalaj evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere, mai ales în oraşele regionale, unde cererea se diversifică constant”, spune Victor Cosconel, adăugând că România ar avea nevoie să adauge 1 milion de metri pătraţi anual în următorii ani, pentru a susţine tranziţia către o economie industrială modernă, conectată la lanţurile europene de producţie.

     

  • Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare: Am atras 4,7 mld.euro de pe pieţele internaţionale. Reacţia pozitivă a investitorilor la emisiunea de obligaţiuni ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat

    Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că emisiunea de obligaţiuni emisă miercuri de statul român pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor arată că pachetul fiscal este bine calibrat.

    ”Am stabilit lansarea acestei emisiuni după două momente-cheie: Adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles.  Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. euro echivalent atras de pe pieţele internaţionale”, spune Nazare.

    Ministerul de Finanţe a emis miercuri două tranşe în dolari americani de 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani, plus o tranşă în euro, de 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente.

    ”Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat”, a mai spus ministrul.

    În luna martie, Ministerul de Finanţe  a emis o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Ieri, pentru aceeaşi maturitate, a reuşit să emită de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%.

    ”Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe”.

    Alexandru Nazare a adăugat că reducerea costurilor de finanţare înseamnă mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie.

  • Tur-operatorul internaţional Join UP! ajunge la venituri record de 40 milioane euro în România, bifând o creştere de 160% a businessului în ultimul an

    Tur operatorul Join UP! a înregistrat în România venituri record de 40 milioane euro în anul calendaristic 2024, ceea ce înseamnă o creştere de peste 160% faţă de perioada anterioară.

    Astfel, în 2024 a trimis în vacanţă peste 50.000 de turişti, înregistrând o creştere de aproape două ori a afacerilor, faţă de anul anterior. Şi valoarea unui pachet de vacanţă a crescut, ajungând la o medie de peste 700 euro/persoană.

    În prezent, compania lucrează cu peste 1100 de agenţii de turism partenere în România, ceea ce înseamnă 70% din piaţa agenţiilor revânzătoare active[1, respectiv 100% dintre cele mai mari agenţii de turism din România, după cifra de afaceri.

    Cu extinderea constantă a numărului de locuri, a destinaţiilor şi oraşelor din care operează zboruri directe, Join UP! România a ajuns în prezent unul dintre turoperatorii cu cea mai mare extindere geografică în ceea ce priveşte oraşele de plecare.

    Astfel, în acest sezon estival, compania operează zboruri charter cu plecări din 12 oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Suceava, Arad, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Craiova, Sibiu şi Târgu Mureş.

    De asemenea, în acest sezon, compania oferă peste 150.000 de locuri, în destinaţii precum Turcia, Egipt (Sharm El Sheikh, Hurghada, Alamein), Cipru, Tunisia, Tenerife şi Grecia.

    Compania rămâne lider în ce priveşte pachetele turistice în Egipt, fiind operatorul de turism care oferă cel mai mare număr de locuri către această destinaţie. Join UP! a lansat în premieră în România zboruri către o nouă destinaţie exclusivă, El Alamein, Egipt, care vine în portofoliul solid al companiei alături de Sharm El Sheikh şi Hurghada.

    De asemenea, în ultimul an, compania şi-a extins expertiza în pachete turistice în Turcia, unde oferă peste 60.000 de locuri, ceea ce o plasează în top 3 tur-operatori din piaţă.

    „Pentru noi, 2024 a fost un test de rezilienţă — un an care ne-a evidenţiat principalele puncte vulnerabile şi ne-a determinat să evoluăm. Începând din toamnă, am înfiinţat un departament extins Help Desk şi Soluţionare a reclamaţiilor, am consolidat echipele de vânzări şi marketing şi, cel mai important, am lucrat intens la îmbunătăţirea produsului: selecţia destinaţiilor, a hotelurilor şi a preţurilor. Aceste schimbări au început deja să dea rezultate. Rezervările timpurii pentru vara 2025 arată un progres solid, iar în prezent avem cea mai largă listă de oraşe de plecare de până acum. Nu urmărim doar creşterea, ci un progres real — şi pentru asta construim în fiecare zi”, declară Kateryna Ushakova, Director Regional Europa, Join UP!.

    „Privim spre viitor cu încredere şi obiective clare: consolidarea poziţiei în piaţă, extinderea portofoliului şi menţinerea unei relaţii durabile cu agenţiile de turism. Ne dorim un 2025 în care vacanţele să fie mai uşor de accesat, mai rapide de rezervat şi mai aproape de toată lumea”, adaugă Kateryna Ushakova.

    În ultimul an, au fost lansate noi departamente, precum Helpdesk şi de soluţionare a reclamaţiilor, un serviciu extins de suport pentru clienţi în limba locală – iar recent, Departamentul de Transport Aerian (AVIA) – toate noutăţi care reflectă o îmbunătăţire clară a modului în care funcţionează operaţiunile.

    Zborurile către Egipt sunt operate prin flotă proprie, de SkyUp Airlines, partenerul strategic al touroperatorului.

    Join UP! România şi-a crescut garanţia bancară oferită în numerar de la 200.000 euro la 400.000 euro, sumă blocată în favoarea clienţilor, prin Ministerul Turismului.

    Compania Join UP! este în plină expansiune, fiind prezentă în 10 ţari, printre care Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Ungaria. Turoperatorul are un portofoliu de peste 1600 de hoteluri, din care peste 160 exclusive.

    Entităţile sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe toate pieţele pe care operează. Peste 5.5 milioane de turişti aleg să meargă în vacanţă cu Join UP!, în fiecare an. La nivel global, brandul are afaceri de peste 400 milioane de euro.

    Join UP! Romania este un tur operator în plină dezvoltare, fondat în 2022. Acesta oferă pachete turistice care includ de obicei bilete de avion, cazare la hotel şi transferuri. Join UP! Romania este reprezentată de o echipă de 35 profesionişti locali şi colaborează cu peste 1100 de agenţii de turism şi agenţi din întreaga ţară. Sediul companiei este situat în Bucureşti.a