BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Brokerii de asigurări estimează creşterea medie a tarifelor RCA la 22-24%

    „Piaţa e strâns legată de creşterea economică şi acest lucru se vede în ultimul an şi jumătate şi la persoane fizice şi la firme. Multe firme alegeau varianta cea mai ieftină înainte, acum se orientează spre companii mai bine poziţionate. Şi se uită şi la alte tipuri de asigurări, linii de care nu discutam acum 3-4 ani din cauza lipsei de resurse“, a spus el.

    Statistic, impactul creşterii economice începe să se reflecte în asigurări cu un decalaj de 6 luni, la pieţele mature, dar în cazul României decalajul creşte la 12-18 luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cronică: Concussion

    În urma autopsiei din 2002 a lui Mike Webster, un jucător de fotbal american, Omalu a descoperit că acesta suferea de afecţiunea numită encefalopatie traumatică cronică. Moartea lui Webster a venit ca urmare a unei lungi perioade în care jucătorul s-a luptat cu impedimente intelectuale şi de ordin cognitiv, depresie, consum de droguri şi tentative de suicid. Creierul lui Webster arăta normal în timpul autopsiei, dar Omalu a efectuat o serie de teste suplimentare şi de analize ale ţesutului, suspectând că fostul jucător al celor de la Pittsburgh Steelers ar fi suferit de aşa-numita demenţă pugilistică, afecţiune indusă de lovituri repetate la nivelul capului. Rezultatele au arătat un număr în exces de proteine tau în creierul lui Webster, acestea provocând schimbări bruşte de comportament şi alte simptome asemănătoare bolii Alzheimer.

    Alături de colegii săi din cadrul Departamentului de Patologie de la Universitatea din Pittsburgh, Omalu a publicat rezultatele cercetării sale în 2005 în revista Neurosurgery, într-un articol numit „Encefalopatia traumatică cronică la un jucător din NFL“. În anii ce au urmat, mai multe comisii aparţinând NFL au încercat să combată studiul, iar Omalu a continuat să publice diverse materiale pe aceeaşi temă. De-abia în anul 2009, la 7 ani de la descoperirea lui Omalu, Liga Profesionistă de Fotbal American a acceptat existenţa unei legături între traumele craniene suferite în timpul meciurilor şi encefalopatia traumatică cronică.

    Will Smith, la un moment dat cel mai profitabil actor de la Hollywood, revine pe marile ecrane cu genul de rol care îi pune în valoare calităţile actoriceşti, după cum a fost cazul în Seven Pounds sau Pursuit of Happyness. Chiar dacă nu aceste roluri, ci acelea din blockbustere i-au adus zecile de milioane de dolari din conturi, este o plăcere să îl vezi în filme care au ceva de spus.
    Smith a sperat chiar la un premiu Oscar pentru acest rol, dar Academia a găsit de cuviinţă că cele două nominalizări din trecut sunt suficiente.

    Concussion este regizat de Peter Landsman, acesta fiind doar al doilea lungmetraj al său după Parkland, iar scenariul este bazat pe articolul Game Brain, apărut în revista americană GQ. În rolurile principale îi regăsim pe Will Smith (Independence Day, Pursuit of Happyness, Men in Black), Alex Baldwin (The Departed, Beetlejuice, 30 Rock), Albert Brooks (Taxi Driver, Defending Your Life, Finding Nemo) şi Gugu Mbatha-Raw (Beyond the Lights, Jupiter Ascending, Belle).

    Landesman nu se aventurează în afara limitelor convenţionale ale dramei, dar acest lucru, susţinut de un scenariu bun şi de o distribuţie solidă, ajută la transmiterea corectă a mesajului. Ceea ce lipseşte însă filmului, într-o bună măsură, este un personaj negativ clar; pentru cei care nu cunosc povestea lui Omalu înainte de a intra în sala de cinematograf, determinarea acestuia poate părea pe alocuri inexplicabilă.

    Concussion este un film ce atinge un subiect delicat în Statele Unite, iar acest lucru nu pare să fi ajutat prea mult. Până acum, performanţele de box-office sunt sub aşteptări, chiar dacă acestea erau încă din start unele modeste. Rămâne însă interpretarea lui Smith, care îşi mai adaugă în palmares o victorie.
     

  • Anul bun şi anul foarte bun

    „România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.

    Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.

    Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.

    Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).

    „Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.

    Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.

    Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.

     

  • Oraşele din România care vor să redevină comune. Transport cu caruţa, apă nepotabilă, dar taxe la nivel de metropolă

    Aceleaşi nemulţumiri unesc mai multe localităţi din ţară. Oamenii sunt suparaţi pe autorităţi şi vor ca aşezările lor să revină la statutul de comune, după ce în urma cu 12 ani au fost facute cu forţa, oraşe, ca să putem adera la Uniunea Europeana, scrie stirileprotv.ro.

    De atunci, taxele şi impozitele li s-au dublat, apă tot tulbure curge la robinete, iar străzile au rămas neasfaltate.Toată suflarea din localitate, adică vreo 3 mii de oameni, aspiră să revină la statutul de comună, ca să scape de taxele mari, mai mari decât la Cluj, după cum spun oamenii.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Care sunt cele mai bune şcoli de business din lume

    În clasamentul realizat de Financial Times primul loc îi revine lui Insead, care a uract trei locuri faţă de anul trecut. Instituţia care are campusuri în Franţa, Singapore şi Abu Dhabi a bătut Harvard Business School şi London Business School, adjucându-şi primul loc.

    Spre deosebire faţă de alte instituţii de învăţământ, Insead are un program de un an, ceea ce înseamnă costuri mai scăzute pentru studenţi. În plus, absolveţii Insead din 2012 au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 167.000 de dolari, la trei ani după absolvire.

    Carroll School of Management de la Boston College a înregistrat cea mai mare creştere, a urcat de pe locul 93 până pe locul 69.

    Din acelaşi articol reiese faptul că mai multe femei urmează cursurile unei şcoli de business. Numărul femeilor studenţi a crescut de la 30% în 2005 la 35% în prezent. Şcolile din China au cele mai multe studente, 44% din totalul studenţilor sunt femei. 

  • Bwin se întoarce pe piaţa din România într-o altă formă

    Toamna trecută bwin împreună cu alte site-uri de pariuri online au fost interzise în România de către Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Lumea s-a întrebat când şi sub ce formă operatorii de pariuri se vor întoarce în ţară. Bwin revină în România, dar nu cu site propriu.  GVC Holdings(compania mama a SportingBet) a preluat bwin.party, astfel tehnologia bwin va fi încorporată în SportingBet, care nu este interzis în România.

    Un oficial al bwin, aflat la târgul de gambling, ICE 2016, mi-a spus că datorită acestei preluări, bwin nu vrea să revină în ţara noastră pentru că nu vor să împartă piaţa cu SportingBet. Totuşi, acesta a menţionat că tehnologia şi expertiza bwin va fi prezentă pe platforma de pariuri online a GVC.

    În septembrie 2015, GVC a cumpărat bwin.party pentru suma de 1.1 miliarde de lire sterline.

  • O româncă de 12 ani a cucerit cel mai înalt vârf din cele două Americi – VIDEO

    Alpinista română Dor Geta Popescu, în vârstă de 12 ani, a atins vârful Aconcagua (Argentina), de 6960 metri, şi a stabilit un nou record mondial de vârstă pentru acest vârf, sâmbătă, 6 februarie, conform unui comunicat remis de Clubul Sportiv Montan Altitudine.

    Aconcagua este cel mai înalt vârf din emisfera sudică şi cea vestică, cel mai înalt din afara Asiei, cel mai înalt din cele două Americi.

    Clubul Sportiv Montan Altitudine a anunţat că ambele recorduri mondiale feminine de vârstă pe Aconcagua sunt în România, pe ruta normală, prin Dor Geta Popescu, şi pe ruta Ghetarului Polonez, prin Crina Coco Popescu, încă din februarie 2009.

    Vineri, 12 februarie, Dor Geta Popescu va reveni în ţară, pe aeroportul Otopeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce formulare trebuie să depuneţi de anul acesta la ANAF pentru a nu lua amendă 10.000 de lei

    Este foarte important să demonstrăm transparenţă şi să depunem toate formularele şi informaţiile cerute de ANAF, chiar dacă vom reveni asupra lor. Sunt nişte amenzi pe codul de procedură fiscală între 4.000 şi 10.000 de lei pentru neprezentarea informaţiilor prezentate de ANAF, a declarat Alin Negrescu, Director, Servicii de Asistenţă Fiscală, KPMG in Romania, în cadrul conferinţei Relaxare fiscală, litigii şi amnistie in 2016. Cu ce preţ?

    “Foarte important de reţinut: depineţi formularul, informaţiile, chiar dacă ulterior veţi reveni cu documente care să susţină informaţii, dar este foarte important să le depuneţi”. 

    Ce a mai declarat Alin Negrescu

    Din punct de vedere al TVA sunt multe lucruri bune introduse. Cele mai importante sunt reducerea cotei de TVA, lărgirea bazei de aplicare a cotei reduse de TVA, introducerea regimului de taxare cu plată inversă pentru bunurile imobile şi bunurile electronice peste un anumit prag valoric.

    Avem relaxarea condiţiilor de relaxare a grupului fiscal: a fost eliminată condiţia ca membri unui grup fiscal să fie administraţi de acelaşi organ fiscal. Se speră la o creştere a numărului de grupuri fiscale.

    Cei de la ANAF nu vor să renunţe la neacordarea dreptului de deducere fiscală pentru contribuabilii inactivi. Această prevedere atacă în mod fundamental drepturile, atacă contribuabilul de bună credinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bloomberg are o problemă cu Bloomberg

    Timp de 12 ani Michael Bloomberg a guvernat cel mai important oraş al lumii. După aceea, nicio funcţie nu părea imposibilă pentru el: preşedinte al Băncii Mondiale, secretar general al ONU, secretar de stat al Statelor Unite. S-a vorbit chiar că ar putea candida la preşedinţia SUA.

    Multimiliardar şi mogul media, un exemplu între politicieni, Bloomberg a fost alăturat unor personalităţi precum Bill Gates şi Bill Clinton. Până în decembrie 2013, singura întrebare părea să fie ce funcţie va alege.
    Bloomberg a aşteptat ca cineva să îl cheme şi să îi ofere un post, a spus un fost director care îl cunoaşte personal pe fostul primar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Miliardarul, în vârstă de 73 de ani, a experimentat aceeaşi dezamăgire prin care a trecut orice manager sau politician aflat permanent în lumina reflectoarelor, şapte zile din şapte, 18 ore pe zi. Odată cu încheierea mandatului, dispare şi magia, iar ceea ce rămâne este un puternic sentiment de deşertăciune.

    Timp de câteva luni s-a ocupat de activităţi filantropice, sponsorizând dezvoltarea unui sistem de iluminare bazat pe energie solară pentru africani, prin intermediul fundaţiei sale, el donând milioane de dolari. Dar nu a fost suficient pentru un om obişnuit să fie la conducere.

    Aşa că Michael Bloomberg a făcut ceea ce refuzase să facă până atunci. După un an de inactivitate, a revenit la conducerea imperiului său financiar şi media. „Când nimic altceva nu a funcţionat, a cerut cheile pentru a reveni în postul de conducere“, a spus fostul director.
    Din dorinţa de a fi la conducere şi din îngrijorare pentru munca sa de o viaţă, multimiliardarul a coordonat o restructurare unică în istoria concernului de 9 miliarde de dolari. Bloomberg a înlocuit aproape toţi membrii conducerii de vârf ai diviziei media şi a concediat peste 80 de editori. Departamente întregi au fost analizate cu atenţie, într-o companie cu profituri estimate la 3 miliarde de dolari şi pentru care până atunci nu a existat cuvântul „economie“.

    VIITORUL JURNALISMULUI, ÎNCOTRO?

    Schimbarea radicală de curs a ridicat semne de întrebare legate de un model de afaceri care, cel puţin în Statele Unite, a fost considerat în mare măsură drept viitorul jurnalismului. A fost un model în care jurnalismul de calitate, de tipul celui care susţine democraţia, a fost finanţat de alte activităţi de afaceri. Între alţi susţinători ai acestui model se află Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care a preluat prestigiosul Washington Post. Dar cazul Bloomberg a arătat că o astfel de construcţie funcţionează atâta timp cât doreşte patriarhul său.

    Bloomberg nu este o companie tradiţională de media cum sunt New York Times sau Financial Times. Jurnaliştii de la Bloomberg au avut întotdeauna roluri subordonate. Ceea ce a îmbogăţit compania a fost un dispozitiv de tipul unui computer Commodore 64 din 1982, care în zilele noastre s-a transformat într-o tastatură neagră cu butoane colorate. Este vorba despre Terminalul Bloomberg, un sistem informatic pentru bancherii de pe Wall Street şi din centrul financiar londonez.

    Terminalele oferă date precum preţurile obligaţiunilor guvernamentale şi ale materiilor prime; cunoaşte poziţia, încărcăturile şi viteza containerelor navale şi oferă informaţii despre averile directorilor de companii, inclusiv iahturile şi avioanele private ale acestora. Peste 60 de miliarde de date informative din pieţele globale sunt procesate zilnic de aceste terminale, iar accesul la date costă un utilizator peste 20.000 de dolari. În prezent, există circa 325.000 de abonaţi la aceste servicii.

    Terminalul este creaţia şi munca de o viaţă a lui Michael Bloomberg. După ce compania Salomon Brothers, de pe Wall Street, l-a concediat în 1981, Michael Bloomberg, pe atunci în vârstă de 39 de ani, a folosit compensaţiile primite, în valoare de 10 milioane de dolari, pentru a fonda propria sa companie. Sistemul terminalului a făcut ca Bloomberg să ajungă al 14-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 35,5 miliarde de dolari.