BusinessMagazin

Tag: resurse umane

  • Promovări la Flanco Retail: Nicoleta Capata este director de resurse umane iar Mădălin Rugeanu este noul director de retail

    “Investiţia continuă în dezvoltarea profesională a echipei este un factor motivant pentru rezultate peste aşteptări şi pentru performanţe care sunt recompensate şi recunoscute”, a declarat Dragoş Sirbu, CEO Flanco.

    Din poziţia de director de resurse umane, Nicoleta Capata va dezvolta strategia de resurse umane a companiei, avand ca prioritati pentru acest an implementarea programelor de dezvoltare profesionala, managementul performantei, precum si identificarea si cultivarea talentelor din organizatie.

    Nicoleta Capata si-a inceput cariera ca HR recruitment officer in cadrul Flanco Retail, in anul 2004, iar cinci ani mai tarziu a devenit manager al departamentului de resurse umane. Este absolventa a Facultatii de Psihologie si Stiinte Sociale si al unui master in Psihologie Organizationala si Manageriala din cadrul Universitatii Bucuresti.

    Din postura de director de retail, Madalin Rugeanu va coordona atat strategia de vanzari a companiei (magazine, online si corporate), cat si proiectele de extindere si modernizare a retelei de magazine Flanco, avand ca obiectiv consolidarea pozitiei Flanco pe piata de retail electro-IT din Romania.

    Cu o experienta de peste 8 ani in Flanco, Madalin Rugeanu si-a inceput cariera in functia de consilier vanzari in magazinul Flanco Targu-Jiu, avansand ulterior pe pozitia de specialist in marketing si apoi de project manager. Din 2010 si pana in prezent, Madalin Rugeanu a fost property & development manager, fiind responsabil cu gestionarea strategiei de extindere a retelei de magazine si cu negocierea si managementul contractelor de inchiriere a spatiilor comerciale. Madalin Rugeanu este absolvent al Universitatii Constantin Brancusi – Facultatea de Automatica si Informatica Industriala, din Targu-Jiu.

    Flanco este cel mai eficient retailer autohton de produse IT&C, electronice si electrocasnice. Cu un numar de 900 de angajati, compania detine o retea de 81 de magazine, aflate in cele mai importante zone comerciale din 50 de orase. Oferta Flanco, disponibila in magazine si pe site-ul www.flanco.ro, include o gama variata de produse, pachete de creditare – prin intermediul mai multor parteneri financiari, servicii pentru intreaga familie si pentru companii. Flanco a inregistrat la sfarsitul anului 2012 o cifra de afaceri de 137 de milioane de euro si detine o cota de piata de 13% din vanzarile realizate in magazine, fiind al doilea jucator din piata.

  • Un inginer de 39 de ani din Bucureşti a renunţat să mai fie angajat şi face mii de euro de acasă

    “Cu acelaşi loc de muncă, aceleaşi competenţe şi acelaşi efort, se pot câştiga prin freelancer.com mult mai mulţi bani decât s-ar câştiga pe piaţa locală. Există întotdeauna de lucru, cu randament bun”, spune Mihai Alexandru Crăciun.,

    Un studiu realizat pe un eşantion de 5000 de români, a demonstrat că 58% au căutat locuri de muncă pe Internet pentru a câştiga bani în plus, în ultimele 12 luni. Aproximativ 60% dintre aceştia, au găsit de lucru.

    “Am libertatea de a vă alege orele de lucru şi zilele libere. Ca să nu mai menţionez că evit agitaţia din trafic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. În prezent, bazându-mă pe succesul avut ca freelancer în acest an, intenţionez să-mi deschid propria companie software şi să angajez mai mulţi programatori”, mai spune inginerul.

    Freelancer.com, cel mai mare site web de freelancing şi afaceri din lume, a fost lansat în România, drept Freelancer.co.ro cu scopul de a crea 50.000 de noi companii în România, în primele şase luni.

     

  • Freelancer.com, cel mai mare site web de freelancing şi afaceri din lume, a fost lansat în România

    Lansarea Freelancer.co.ro în România vine în urma studierii a mai mult de 5000 de afaceri româneşti şi persoane care desfăşoară activităţi independente, şi arată că 70% dintre locuitori cred că românii doresc să înceapă mai multe afaceri şi să lucreze pentru ei înşişi. Studiul a arătat, de asemenea, că 65% dintre respondenţi cred că lansarea Freelancer.com în România va face mai uşoară decât oricând începerea unei afaceri, asigurând continuarea dezvoltării recente a economiei româneşti.

    “Lansarea versiunii româneşti a site-ului Freelancer va da un impuls semnificativ economiei româneşti. Fiind cel mai mare site de externalizare din lume, aceasta va oferi întreprinderilor româneşti acces la cea mai mare piaţă a forţei de muncă globale şi a afacerilor online. Acesta va duce la dezvoltarea afacerilor într-un moment de nevoie disperată”, a spus Bill Little, directorul european al Freelancer.

    Lansarea Freelaner.co.ro va favoriza, de asemenea, crearea locurilor de muncă, permiţând românilor să apeleze la mediul online pentru a găsi de lucru rapid. Un studiu realizat pe un eşantion de 5000 de români, a demonstrat că 58% au căutat locuri de muncă pe Internet pentru a câştiga bani în plus, în ultimele 12 luni. Aproximativ 60% dintre aceştia, au găsit de lucru.

    Freelancer a ajutat deja mai mult de 9 milioane de oameni din întreaga lume să înceapă şi să-şi dezvolte afacerile sau să devină freelanceri independenţi, ajutându-i să-şi transforme ideile în afaceri reale, la un preţ accesibil.

    Cea mai mare companie din România nu este înregistrată la Registrul Comerţului. Are peste 50.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari. Este vorba despre freelancerii care lucrează pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colţurile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obţinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk se traduc într-un salariu comparabil cu al unui executiv de multinaţională, de câteva zeci de mii de dolari anual.

     

  • Deceniul pierdut al managerilor români

    Cea de a patra ediţie a raportului Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experţi financiari de top din companii importante din România, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania şi ţările baltice, indică un mediu financiar instabil şi reduce resursele de optimism pe care le încercau ţările din regiune. 

    DACĂ REUŞESC SĂ ÎŞI MENŢINĂ CLIENŢII ŞI SĂ ŢINĂ COSTURILE SUB CONTROL, dacă pot să aibă cât de cât acces la credite şi la echipe talentate, dacă trec de încă un semestru fără scăderea businessului şi dacă însăşi economia ţării doar stagnează, se cheamă că e bine spre foarte bine. Acestea ar fi câteva dintre concluziile desprinse din studiul făcut de Deloitte printre directorii financiari din Europa Centrală şi de Est în primăvara acestui an, Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experţi financiari de top din companii importante din România, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania şi ţările baltice.

    SENTIMENTUL GENERAL AL MANAGERILOR DIN EST, AŞA CUM ESTE REFLECTAT DE STUDIUL DELOITTE, arată că aceştia sunt obişnuiţi cu businessul în valuri de foarte bine şi foarte rău, aşteptând o oarecare echilibrare pentru perioada următoare. Îndemnul companiei de consultanţă către directorii financiari din ţările est-europene este să fie realişti, deoarece o creştere economică susţinută nu va avea loc mai devreme de 2017. Compania a identificat cinci motive din cauza cărora revenirea economică întârzie să apară atât la nivel global, cât şi în CEE: 1. Peste tot în lume băncile nu mai funcţionează cum trebuie şi nu acordă împrumuturi către sectorul corporate sau către populaţie; 2. Programele de austeritate pe care multe guverne din Europa de Est le au în derulare nu conţin componente care să aducă creştere, ceea ce agravează de fapt problemele de dezvoltare din state precum Cehia, Bulgaria sau România; 3. Consumatorii sunt nefericiţi peste tot în lume, nu numai în estul Europei. Oamenii sunt speriaţi de şomaj, de taxele din ce în ce mai mari, de serviciile sociale tot mai proaste şi de faptul că pensiile îşi pierd valoarea; 4. Companiile nu cheltuiesc, iar companiile din zona euro stau pe rezerve de 1,5 trilioane de euro pentru că nu sunt destul de încrezătoare să investească, să facă achiziţii sau să angajeze oameni; 5. Exporturile s-au prăbuşit în toate ţările din regiune, dar în special în România. Deloitte estimează o revenire uşoară a exporturilor în acest an, de 2%, dar chiar şi asta presupune că ar exista o creştere şi o stabilitate semnificative în zona euro, în special în Germania. Oare?

    TABLOUL GENERAL ÎN CARE BĂNCILE, GUVERNELE ŞI CORPORAŢIILE NU DAU DRUMUL LA BANI, IAR CONSUMATORII SE LUPTĂ CU SUBŢIEREA ECONOMIILOR, lipsa de perspective şi creşterea şomajului este unul destul de deprimant. Consultanţii îl descriu mai frumos însă şi îi spun „sub presiune„. Ultimul trimestru din 2012 a fost foarte dificil pentru economia globală, cu scăderi raportate de aproape toată Europa de Est, în frunte cu Polonia şi Ucraina. Începutul lui 2013 a dat semnale contradictorii, ceea ce se reflectă şi în rezultatele studiului făcut de Deloitte. Compania de consultanţă remarcă faptul că, de exemplu, răspunsurile unora dintre directorii financiari (cum ar fi cei din Cehia, Slovacia şi Lituania, care consideră împrumuturile bancare drept cea mai atractivă sursă de finanţare) sunt subiective şi reflectă exclusiv interesul de moment pentru creditare sau anumite relaţii preferenţiale cu băncile.

    Chiar dacă CEE este pentru lumea occidentală o zonă mică şi cu o problematică omogenă, răspunsurile date în studiul Deloitte evidenţiază principalele puncte nevralgice ale fiecărei ţări, în frunte cu 70% dintre CFO din Slovenia, care estimează încă un val de recesiune, cu 90% dintre cei din Bulgaria, care consideră că e mai bine să nu facă nicio mişcare riscantă în acest moment, cu 84% dintre CFO slovaci care estimează creşterea semnificativă a şomajului şi cu 60% dintre managerii croaţi care consideră că mediul economic este mai instabil ca niciodată. Media regională a răspunsurilor indică totuşi un sentiment de calmare a spiritelor, un fel de modus vivendi cu criza şi cu problemele ei. Din raportul Deloitte, transpare impresia generală că directorii financiari încă se luptă cu aceleaşi probleme pe care le au de la începutul crizei încoace. Chiar dacă există un consens că va fi o revenire economică până în 2017, asta arată că actuala generaţie de management va pierde un deceniu de demonstrare a potenţialului. Con-sultanţii Deloitte apreciază pe managerii actualei generaţii, care îşi conduc cât de bine pot companiile în vremuri atât de turbulente, ca fiind „inspiraţionali şi impresionanţi„. În lumea reală cu care se confruntă directorii financiari, adjectivele nu mai au forţa nici să motiveze, nici să  schimbe vreo stare de fapt.

  • Opinie Oana Gorbănescu, Ernst&Young România: Cât de mult ne mai ajută limba română în afaceri

    Putem compara romgleza cu fenomenul de la sfârşitul secolului XIX, ilustrat comic de Vasile Alecsandri prin personajul Coana Chiriţa. La acel moment, limba română experimenta un import masiv de cuvinte din limba franceză, care a atras atunci, ca şi acum, numeroase critici şi ironii. Ambele manifestări au un lucru esenţial în comun: fiecare dintre ele a urmat unei perioade de ardere a etapelor pentru reintegrarea României în cultura vest-europeană. Saltul cultural a creat de fiecare dată un vid lingvistic ce nu a putut fi gestionat decât prin importul lexical din culturile de referinţă. Limba este elementul structural al oricărei civilizaţii care modelează toate produsele acesteia, dar asta înseamnă în acelaşi timp că nu are flexibilitatea şi supleţea de a se adapta peste noapte la schimbări economice şi politico-administrative fundamentale.

    Mai concret, la momentul tranziţiei la economia de piaţă şi la cultura de consum, limbii române îi lipsea un exerciţiu capitalist de 50 de ani, iar asta se vede astăzi nu doar în limbajul de afaceri al românilor, dar şi în cel al tinerilor care au crescut cu produsele media americane. Am auzit un fermier din Neamţ intervievat la televizor vorbind în mijlocul ogorului despre target-ul producţiei de porumb la hectar şi am zâmbit. Dacă unii termeni din limbajul de afaceri al limbii noastre sunt fie prea lungi, prea formali, fie pur şi simplu inexistenţi, alte cuvinte din vocabularul limbii noastre sunt însă fixate într-o logică părăsită odată cu economia centralizată. Să luăm exemplul cuvântului „pontaj„, abandonat pentru englezescul „time-sheet„, care este nu doar mai greu de pronunţat, dar şi mai lung, însă are avantajul că nu aminteşte nici de intrarea muncitorilor pe banda de producţie, nici de insolita condică ce dispărea după doar câteva minute de întârziere. Iar acesta este cazul mai multor cuvinte româneşti, altfel perfect adecvate pentru a echivala termenii din limba engleză în faţa cărora au pierdut teren.

    Însă nu este suficient să ridicăm din umeri şi să concluzionăm că „limba noastră nu mai funcţionează„. Este prea puţin pentru a explica sau justifica formele hilare pe care le ia uneori limbajul în birourile din România. Privind către contextul în care comunicăm, trebuie să recunoaştem gradul de contagiune a limbii engleze în întreaga lume, ea devenind practic limba universală în afaceri odată cu globalizarea. În România, ca şi în alte ţări, importul termenilor de specialitate din limba engleză a fost accelerat de prezenţa companiilor multinaţionale. Corporatiştii sunt cei care trebuie să jongleze în fiecare zi cu limba română, în care execută, şi limba engleză, în care raportează. Folosirea anumitor termeni din limba engleză înseamnă adeziunea la cultura organizaţională a companiei prin conformarea la limbajul său. Dacă adăugăm la asta inerţia, comoditatea sau oboseala de zi cu zi, dar şi uşurinţa cu care putem spune ceva incomod doar folosind altă limbă, începem să căpătăm o imagine mai nuanţată a mecanismului care generează acele expresii bizare ce ne revoltă şi ne amuză deopotrivă.

    Indiferent de legile sau regulile pe care le-am născoci pentru a o proteja, limba română va continua să se transforme pentru a servi în viaţa de zi cu zi nu doar poeţilor şi academicienilor, ci tuturor profesiilor şi categoriilor sociale. Oricât de tristă este această transformare, ea nu face decât să reflecte realitatea noastră cotidiană şi registrul în care trăim şi muncim. Totuşi, folosirea limbii române este un act individual care are un impact direct asupra imaginii noastre, iar aici responsabilitatea ne aparţine în totalitate. Câţi dintre termenii englezeşti pe care îi folosim în fiecare zi sunt de fapt necesari şi de neînlocuit şi unde este graniţa între adecvat şi ridicol? Pentru fiecare dintre noi şi dintre interlocutorii noştri, această graniţă este diferită în funcţie de educaţie, experienţă şi preferinţe. Un singur lucru rămâne cu siguranţă safe pentru brand-ul nostru personal: folosirea corectă şi responsabilă a limbii române.

    Oana Gorbănescu este CORPORATE COMMUNICATION OFFICER AL ERNST & YOUNG ROMÂNIA.

  • Sute de tineri români se luptă pentru jobul visurilor: 1.200 de dolari lunar, cazare şi masă asigurate

    Compania scrie pe site-ul propriu că pentru a putea aplica potenţialii candidaţi trebuie să aibă minim 21 de ani, să ajungă la 212 cm cu mâinile ridicate, să fie absolvenţi de liceu şi să fie fluenţi în limba engleză. Persoanele care vorbesc şi o a doua limbă străină au un avantaj. De asemenea, însoţitorii de zbor trebuie să se mute la Doha, în Qatar. Compania aeriană zboară direct de la Bucureşti la Doha, potrivit Ziarului Financiar.

    Selecţia va avea loc pe 1 septembrie, la Bucureşti. Detalii aici

    Salariile pornesc de la 1.000 de dolari lunar, iar cazarea şi masa sunt asigurate. Zeci de români lucrează în prezent ca însoţitori de bord în aeronavele Qatar Airways.

  • O carte într-adevăr bună de luat pe o insulă pustie

    Cartea introduce în ecuaţia resurselor umane locale câteva elemente cu totul şi cu totul speciale, cel mai des ignorate de culturile corporatiste şi antreprenoriale locale. Este vorba de viaţa profesională interioară, de emoţii pozitive, de motivaţii interne, de aprecierile legate de calitatea umană din companii.

    Oamenii sunt mult mai influenţaţi de colegi, de relaţii, de aprecierile şefilor şi de calitatea relaţiilor pe care le stabilesc în companie şi mult mai puţin de decor, de dotări, de faptul că există sau nu sală de sport sau mese de tenis de masă. Autorii cărţii au descoperit că 95% din sutele de manageri şi lideri de companii cu care au stat de vorbă aveau opinii fundamental greşite despre cea mai importantă sursă de motivaţie a angajaţilor. Nu este vorba de recompense băneşti, nu este vorba de diplome sau premii, ci de a facilita progresul omului, micile sau marile victorii personale ale angajatului.

    Autorii au atras în proiect 238 de persoane din şapte mari companii americane, profesionişti care trebuiau să rezolve probleme complexe într-un mod creativ. Cei 238 au furnizat în timp 12.000 de rapoarte individuale, însemnări zilnice despre viaţa profesională interioară, un mozaic impresionant de trăiri care, analizat din timp, ar fi prevenit căderi de companii, falimente, concedieri, demisii.

    Iată cel mai simplu, cel al unei companii care producea obiecte pentru gospodării, inovatoare şi la modă, un brand care se găsea în 80% din gospodării. În patru ani, o echipă de directori executivi a adus compania în faliment, după ce a reorganizat, a împărţit pe centre de profit, a impus unele produse şi a eliminat altele, fără să ţină cont de părerile angajaţilor. Iar oamenii au scris, în jurnalele lor zilnice: “Acul indică tot nordul, dar am schimbat poziţia busolei”; “Ar fi drăguţ să fim din nou lideri în inovaţie de produs, nu doar să mergem pe urmele altora”; “A părut că tot ce îl interesează estă să păcălească sistemul, pentru ca rezultatele lui să arate bine… A abuzat de funcţia lui ca să ne impună ce să facem”. Viaţa profesională interioară a angajaţilor este o realitate şi oferă diferenţa dintre succes şi faliment.

    Aşa că, dacă nu aţi naufragiat, dar vreţi o carte care să vă spună ceva şi să vă ajute în toamnă, luaţi “Principiul progresului”.

    Teresa Amabile, Steven Kramer – “Principiul progresului”, Editura Publica, Bucureşti, 2013

  • Dragnea: Sibiul are multe argumente pentru a fi reşedinţă a regiunii

     Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că organizarea dezbaterii despre regionalizare în acest oraş nu are legătură cu opţiunea sa personală, dacă susţine sau nu acest oraş pentru a deveni reşedinţă de regiune, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am venit la Sibiu nu neapărat pentru că aş susţine ca reşedinţă a regiunii Sibiul, dar vreau să spun cu toată sinceritatea că Sibiu are multe argumente pentru a fi reşedinţă a regiunii. Decizia nu este încă luată, analiza continuă, dar Sibiu reprezintă o opţiune extrem de serioasă pentru ca reşedinţa regiunii Centru să fie în această localitate”, a afirmat Dragnea.

    El a adăugat că oraşul întruneşte multe dintre criteriile necesare pentru a deveni centru regional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretele bine ascunse ale unor angajaţi fericiţi

    Şinşilele atrag în special persoane care locuiesc singure, fiind potrivite pentru cei care vin târziu acasă, deoarece atunci sunt în general active şi în plus mai seamănă şi cu Pikachu, îndrăgitul personaj din Pokemon.

    Ca atare, au început să fie căutate şi de companiile din industria high-tech, cum ar fi Apple sau Google, care au instalat şinşile în sălile de recreare pentru angajaţi, după cum afirmă reprezentaţii unei asociaţii din California dedicate acestor animale.

  • Ai până în 25 de ani şi vrei să lucrezi ca stagiar la Guvern? Află care sunt condiţiile

    Programul Internship@Gov.ro are drept misiune formarea unui corp de elită alcătuit din studenţi şi tineri absolvenţi cu potenţial, în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de guvernare şi a pregătirii acestuia pentru o carieră ulterioară în administraţia publică centrală şi locală din România. Programul îşi propune să ofere tinerilor experienţă profesională în acest sens şi aptitudini de guvernare, fiind gândit în aşa fel încât tinerii să înţeleagă mecanismul de funcţionare de la nivel central în vederea integrării lor în sistem.

    Stagiile de practică desfăşurate la Palatul Victoria se întind pe durata a două luni (iulie-septembrie) şi sunt neremunerate. În acest interval, stagiarii lucrează respectând programul de lucru al departamentului în care sunt repartizaţi, în general între intervalul orar 9-17, de luni până vineri. Stagiile debutează cu o conferinţă introductivă privind activităţile Guvernului României, respectiv cele ale Cancelariei Prim-ministrului şi ale Secretariatului General al Guvernului. La final, stagiarii sunt repartizaţi în cadrul departamentelor sau serviciilor care i-au selectat. Fiecare stagiar se află sub responsabilitatea unui îndrumător.

    Pentru a fi incluşi în program, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetăţenie română; să aibă vârsta de până la 25 de ani la momentul debutului programului; să fie studenţi ori tineri absolvenţi ai programelor universitare de licenţă; să cunoască bine cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională; să aibă cunoştinţe de bază în domeniul IT (respectiv cunoştinţe avansate pentru aplicaţii la Direcţia Servicii Online şi Design).

    Candidaţilor ce vor fi aleşi pentru lista scurtă li se vor solicita materiale justificative suplimentare în sprijinul aplicaţiei lor. Formularul de aplicaţie poate fi accesat din pagina de internet internship.gov.ro.

    Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este 1 iulie 2013 inclusiv. Aplicaţiile primite ulterior nu vor fi luate în considerare.

    Tinerii selectaţi vor fi repartizaţi, în raport cu competenţele acestora, într-una dintre următoarele structuri din interiorul Palatului Victoria: Cancelaria Primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.