BusinessMagazin

Tag: reprezentanti

  • Groupama a subscris prime brute de peste 930 de milioane de lei anul trecut

    Groupama Asigurări a încheiat anul 2016 cu  prime brute subscrise  în valoare de 932,3 milioane lei şi un profit IFRS de aproximativ 30 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodată, rata netă de recomandare a Groupama Asigurări a ajuns la 66 în 2016, faţă de 55 în 2015, iar gradul de satisfacţie a clienţilor a ajuns la 92%, conform studiului IRSOP realizat în septembrie 2016.

    • Linia Asigurărilor Non-Viaţă a avut o contribuţie de 900,9 milioane RON anul trecut, în creştere cu 18,7% faţă de perioada similară din 2015, în timp ce rezultatul tehnic net după comisionare s-a îmbunătăţit cu 19,2%, în cea mai mare parte datorită creşterii rezultatelor pe segmentele CASCO şi RCA. 
    • Linia CASCO a înregistrat o creştere globală de 6,3% până la 357,7 milioane RON anul trecut susţinută de o evoluţie bună pe toate canalele de distribuţie şi foarte bună a canalului Leasing;
    • Segmentul Property, inclusiv Agro, s-a bucurat de o creştere de 1,5% până la 193,7 milioane RON în 2016, asigurările agricole fiind în creştere cu 3,4%, iar asigurările de locuinţe cu 6,3%;
    • În cazul Asigurărilor de Sănătate şi Accidente, primele subscrise au înregistrat o creştere de 52,3% anul trecut, ajungând până la 23 milioane RON ca urmare a îmbunătăţirii prezenţei pe piaţă şi a creşterii graduale a portofoliului;  
    • Linia Alte asigurări Non-viaţă a înregistrat o creştere de 8%, până la 38,6 milioane RON, cu o performanţă bună pe sub-segmentele CMR, Răspunderi civile şi foarte bună pe Asigurări de călătorie în străinătate.
    • Asigurările de Viaţă au scăzut cu 32%, înregistrându-se însă o creştere prin Reţeaua Proprie în pofida provocărilor pieţei.

    Compania şi-a propus în 2017 o creştere cu 10% a primelor brute subscrise în 2017 şi un nivel al profitului comparabil cu cel înregistrat în 2016, 30 milioane RON.

     

     

     

  • Care a fost valoarea celei mai mari tranzacţii electronice de pe piaţa locală şi ce şi-a cumpărat românul care a făcut-o

    Potrivit datelor NETOPIA mobilPay, valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2016 a crescut cu aproape 40% comparativ cu anul precedent, cumulând 200 de milioane de euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online, aceasta a fost de 230 de lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cu toate acestea, au fost şi persoane care au ales să achite sume record pentru diferite produse, servicii sau taxe şi impozite.  

    Astfel, în top 3 cele mai mari tranzacţii procesate de NETOPIA mobilPay, în 2016, s-a aflat, pe prima poziţie, o plată de 20.000 de euro pentru o vacanţă în Thailanda, urmată pe poziţiile doi şi trei de plăţi pentru taxe şi impozite în valoare de 15.000, respectiv 14.000 de euro. 

    Alte tranzacţii de ordinul miilor de euro procesate de companie în 2016 au fost în valoare de 8.000 de euro, pentru un tuning de maşină, respectiv 7.500 de euro, pentru o donaţie către un ONG. Compania a raportat un avans important şi pe nişa plăţilor prin sms, menţinându-şi poziţia de lider, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2016. Dacă în 2015 românii realizaseră 1,5 milioane de plăţi prin mesaje telefonice, anul trecut acestea s-au dublat, la 3 milioane de tranzacţii.

    Aproximativ 43% dintre plăţile digitale procesate de companie au fost făcute de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, 26% de către persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18-24 de ani reprezintă 15% din total. Tranzacţiile au fost făcute preponderent de bărbaţi, în timp ce femeile au avut o pondere de 38%. Datele companiei arată că, în lunile noiembrie şi decembrie, perioade cu vârf de vânzări în e-commerce, ponderea plăţilor făcute de bărbaţi a crescut la 68%.

    „România începe să se alinieze în rândul ţărilor cu un ecosistem solid al plăţilor digitale, iar evoluţia din ultimul an ne confirmă acest lucru. Uşurinţa cu care pot face plăţile online îi atrage pe tot mai mulţi români să opteze pentru această metodă, fapt valabil atât în Capitală, cât şi în provincie”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Potrivit acestuia, ponderea plăţilor online cu cardul în Bucureşti versus restul ţării a scăzut cu 8% în 2016, până la 42%, faţă de anul anterior, deşi numărul lor a rămas constant, ceea ce denotă că apetitul pentru plăţile online creşte şi în provincie. Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 10% din plăţile digitale din întreaga ţară. Ultima poziţie a podiumului este ocupată de Braşov şi Timişoara, fiecare cu circa 5% din tranzacţii.

    În ceea ce priveşte valoarea plăţilor făcute prin aplicaţia mobilPay Wallet în 2016, aceasta s-a situat la 850.000 de euro, fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată anul precedent. De asemenea, suma medie achitată cu portofelul digital mobilPay Wallet anul trecut a fost de aproximativ 85 de lei, iar plata medie achitată la hipermarketuri partenere a fost de circa 21 de lei.

    Conform datelor NETOPIA mobilPay, tranzacţiile în Bitcoin, în 2016, au înregistrat o valoare de 300.000 de euro, iar suma medie achitată cu Bitcoin a fost de circa 400 de lei. Conform reprezentantului companiei, unul din principalele motoare în evoluţia pe 2016 a fost portofoliul de clienţi care au ales serviciile NETOPIA. Astfel că, 3.000 de comercianţi noi procesează prin platforma mobilPay de anul trecut, numărul total al acestora ajungând la 10.000.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească, bazată pe inovaţie de top şi tehnologie de ultimă generaţie. In 2013, compania a lansat portmoneul electronic mobilPay Wallet.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • DONA atinge pragul de 300 de farmacii

    Farmacia DONA cu numărul 300 funcţionează în cadrul unui parteneriat în sistem de franciză, agreat între reţeaua de Farmacii DONA şi proprietarul lanţului de farmacii Medikon – Baby Farm, pentru 5 din cele 6 farmacii pe care acesta le deţine în Iaşi.

    „300 de farmacii înseamnă pentru noi şansa de a fi şi mai aproape de pacienţi şi posibilitatea de a le oferi condiţii generale mai bune în ceea ce priveşte preţurile şi portofoliul de produse, ca urmare a creşterii puterii de negociere cu furnizorii şi producătorii”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    Până în prezent, peste 130 de Farmacii DONA au fost redecorate. Doar în 2016 au fost investite în rebranding 5 milioane de lei, urmând ca anul acesta să fie alocate peste 2,5 milioane lei pentru reamenajarea farmaciilor. Cea de-a 300-a Farmacie DONA, recent inaugurată la Iaşi, beneficiază la rândul ei de un design modern. Unitatea este una dintre cele 16 unităţi partenere în sistemul de franciză DONA lansat anul trecut. Celelalte 15 sunt situate în oraşele: Bucureşti, Roşiorii de Vede, Alexandria, Brăila şi Iaşi. Programul de extindere prin francizare va fi continuat pe parcursul următorilor doi ani.

    Partenerii DONA au acces la un sistem integrat pe verticală (cu activităţi în achiziţii, distribuţie en-gros, marketing ş.a.), sub condiţia respectării stricte a regulilor care au stat la baza dezvoltării şi succesului brandului „Farmacia DONA”. Concret, partenerii primesc acces la un set de instrumente esenţiale pentru dezvoltare: apartenenţa la un brand mediatizat, proceduri de lucru eficiente şi automatizate, programe de evaluare şi dezvoltare pentru farmacişti şi asistenţi, activităţi de marketing şi merchandising negociate cu producătorii de medicamente şi suplimente alimentare, suport pentru eficientizarea activităţii şi consultanţă de management. În schimb, fiecare partener va contribui cu o valoare proporţională din cifra de afaceri, la cheltuielile de promovare a brandului „Farmacia DONA” şi ale altor acţiuni de marketing şi de achiziţii implementate.

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016.

  • Premieră absolută în România: când va fi deschis sezonul estival anul acesta

    Potrivit reprezentanţilor ALDD, programul va fi transmis începând de săptămâna viitoare către agenţiile de turism din România, ambasadele şi misiunile diplomatice ale României în străinătate, birourile de turism externe ale Ministerului Turismului şi mass-media.

    “Începând din luna ianuarie ne-am întâlnit cu organizatorii principalelor evenimente care vor avea loc în această vară în Mamaia şi am preluat informaţii despre evenimentele din majoritatea staţiunilor de pe litoral şi din Delta Dunării de la primăriile membre, cărora le mulţumim pe această cale. Vom avea evenimente majore în Mamaia, la Vama Veche, în alte staţiuni de pe Litoral şi în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Delta Dunării”, arată, într-un comunicat, preşedintele ALDD, Corina Martin.

    Potrivit acesteia, în această vară vor avea loc câteva premiere în calendarul de evenimente estivale, prima fiind chiar deschiderea sezonului cu două săptămâni mai devreme decât în anii anteriori.

    “În premieră, în acest an deschidem sezonul estival pe 15 aprilie, când luăm Lumină de la malul mării (Sărbătoarea Pascală) şi intrăm apoi în forţă în sezon cu FedCup, o competiţie de tenis feminin între România şi Anglia, care va fi organizată în parteneriat cu Federaţia Română de Tenis între 17 şi 23 aprilie. Din nou în premieră, din acest an vom organiza şi o deschidere oficială a sezonului în Delta Dunării, eveniment care va fi sărbătorit în fiecare an”, a declarat preşedintele ALDD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Premieră absolută în România: când va fi deschis sezonul estival anul acesta

    Potrivit reprezentanţilor ALDD, programul va fi transmis începând de săptămâna viitoare către agenţiile de turism din România, ambasadele şi misiunile diplomatice ale României în străinătate, birourile de turism externe ale Ministerului Turismului şi mass-media.

    “Începând din luna ianuarie ne-am întâlnit cu organizatorii principalelor evenimente care vor avea loc în această vară în Mamaia şi am preluat informaţii despre evenimentele din majoritatea staţiunilor de pe litoral şi din Delta Dunării de la primăriile membre, cărora le mulţumim pe această cale. Vom avea evenimente majore în Mamaia, la Vama Veche, în alte staţiuni de pe Litoral şi în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Delta Dunării”, arată, într-un comunicat, preşedintele ALDD, Corina Martin.

    Potrivit acesteia, în această vară vor avea loc câteva premiere în calendarul de evenimente estivale, prima fiind chiar deschiderea sezonului cu două săptămâni mai devreme decât în anii anteriori.

    “În premieră, în acest an deschidem sezonul estival pe 15 aprilie, când luăm Lumină de la malul mării (Sărbătoarea Pascală) şi intrăm apoi în forţă în sezon cu FedCup, o competiţie de tenis feminin între România şi Anglia, care va fi organizată în parteneriat cu Federaţia Română de Tenis între 17 şi 23 aprilie. Din nou în premieră, din acest an vom organiza şi o deschidere oficială a sezonului în Delta Dunării, eveniment care va fi sărbătorit în fiecare an”, a declarat preşedintele ALDD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată noul Nokia 3310, varianta modernă – GALERIE FOTO

    Noul Nokia 3310 păstrează designul clasic al emblematicului telefon, cu mici modificări adaptate la prezent. Astfel, noul model de 3310 nu are ecranul monocrom, ci un ecran color mult mai mare decât cel original. Noul display are diagonala de 2,4 inci şi rezoluţia de 320 x 240 pixeli. Telefonul are o cameră de 2 MP şi un slot pentru card microSD. 

    Totuşi, cei care vor cumpăra acest telefon nu o vor face pentru a face poze sau pentru a vorbi pe messenger, ci pentru autonomia bateriei. Bateria noului Nokia 3310 păstrează tradiţia, iar reprezentanţii companiei susţin o autonomie până la 22 de ore de convorbire şi până la 31 de zile de stand by. Bateria de 1220mAh poate fi scoasă, la fel ca în cazul originalului, iar încărcarea se face acum prin intermediul unui port Micro USB.

    De asemenea, celebrul joc Snake revine, şi el mai ambiţios şi mai colorat.

    Noul Nokia 3310 este şi mai colorat decât vechiul model fiind disponibil în varianta clasică de albastru mat,  gri, dar şi în nuanţe pastelate de galben şi de roşu. Telefonul ar urma să coste 49 de euro şi va fi disponibil începând cu al doilea trimestru al lui 2017.

    Fotografii: The Verge

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Românii comandă mai multă mâncare online. Numărul comenzilor pe Foodpanda a crescut cu aproape 60% în 2016

    Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.

    „Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România. 

    Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.

    Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.