Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că ar fi periculos ca Rusia şi ambiţiile preşedintelui Vladimir Putin să fie subestimate, în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters.
“Ei au arătat o mare disponibilitate de a tolera pierderi şi suferinţe”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de afaceri din Norvegia.
“Nu avem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat planurile şi obiectivele în Ucraina. Aşa că este periculos să subestimăm Rusia”.
Preţurile la gazele naturale în Europa au revenit la nivelurile de dinainte de război, în condiţiile în care vremea blândă din ultima perioadă a redus cererea şi a atenuat temerile legate de o criză prelungită de aprovizionare, raportează Bloomberg.
Contractele futures de referinţă au scăzut cu până la 11%, căldura din ultima perioadă reducând cererea de încălzire. Vremea blândă s-a răspândit în întreaga regiune, la începutul lunii ianuarie temperaturile depăşind recordurile lunare în mai multe locaţii.
Preţurile au scăzut puternic începând cu a doua săptămână din decembrie, contribuind la atenuarea temerilor legate de o criză prelungită care ar putea paraliza economia europeană. Dacă preţurile se menţin la un nivel scăzut, acest lucru ar aduce o uşurare pentru inflaţia din întreaga regiune. Evitarea unui val de frig aspru ar lăsa blocul comunitar în avantaj atunci când vine vorba de reumplerea depozitelor de gaze după iarnă. Cu toate acestea, factorii de decizie politică urmăresc cu atenţie semnele unor preţuri mai mici care să stimuleze cererea, în cazul în care va fi nevoie de raţionalizarea energiei.
Depozitele de stocare sunt încă pline în proporţie de aproape 84%, iar cererea scăzută din perioada sărbătorilor a permis chiar şi reintroducerea unor cantităţi de gaz în instalaţii. Acest tampon va ajuta Europa să reziste la orice val de frig din cursul iernii şi va reduce deficitul de aprovizionare din Rusia.
Producţia de energie eoliană a crescut, de asemenea, atingând miercuri un record în Germania şi reducând şi mai mult cererea de ardere a gazelor pentru electricitate.
Vremea mai blândă şi vântul abundent au „atenuat îngrijorările pentru 2023 legate de deficitul de aprovizionare şi de potenţiale pene de curent”, a declarat Inspired Energy Plc.
Contractele futures pe piaţa olandeză de gaze pe prima lună au scăzut până la 64,22 euro pe megawatt-oră, cel mai mic nivel înregistrat din noiembrie 2021, şi au fost tranzacţionate la 64,30 euro la ora 17:30 la Amsterdam.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat un test provocator pe mare al noii fregate Admiral Gorshkov a marinei ruse.
Traseul şi itinerariul exact al navei de război de ultimă generaţie nu au fost făcute publice.
Căpitanul navei, Igor Krokhmal, spune că echipajul său este „pregătit să îndeplinească sarcini de serviciu de luptă”.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat un test provocator pe mare al noii fregate Admiral Gorshkov a marinei ruse. „Astăzi, fregata Amiral al Flotei Uniunii Sovietice Gorshkov, cu rachete hipersonice Zircon la bord, se îmbarcă într-o călătorie maritimă cu rază lungă de acţiune prin Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian, precum şi prin Marea Mediterană”, a declarat Shoigu miercuri, 4 ianuarie.
Testele pe mare ale fregatei, care o vor duce dincolo de apele teritoriale britanice, se spune că sunt „axate pe contracararea ameninţărilor Rusiei, menţinerea păcii regionale şi a stabilităţii împreună cu ţările prietene”, a spus el. Traseul şi itinerariul exact al navei de război de ultimă generaţie nu au fost făcute publice.
Ucraina profită de cea mai mortală lovitură împotriva soldaţilor ruşi de până acum în război pentru a avertiza inamicul că nu este în siguranţă în bazele din spatele liniilor de front, în timp ce ruşii se întorc împotriva comandanţilor lor din cauza amplorii atacului cu rachete împotriva unei clădiri din Makiivka, în estul Ucrainei.
La 1 ianuarie, Ucraina a lovit o bază Makiivka din regiunea Doneţk. Centrul de comunicare strategică al forţelor armate ucrainene a afirmat că lovitura a ucis 400 de persoane şi a rănit 300 de soldaţi ruşi recent mobilizaţi.
Miercuri, Ministerul rus al Apărării a estimat numărul morţilor ruşi la 89. Este pentru prima dată când ministerul rus a recunoscut oficial moartea atâtor soldaţi într-un singur atac de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, la 24 februarie.
Centrul de comunicare strategică al forţelor armate a postat un videoclip de pe un canal anonim numit Capitan Himars. În videoclip, un soldat stă nu departe de o baterie de rachete HIMARS în timp ce trage şi le propune soldaţilor ruşi care vor să se întoarcă acasă în viaţă să îi trimită coordonatele vehiculelor militare ruseşti, ale depozitelor de arme şi ale posturilor de comandă. “Dacă îmi daţi asta, nu voi viza bazele soldaţilor, voi distruge doar artileria, armele şi combustibilul. Atunci nimeni nu vă va trimite în ofensivă. Îţi vei salva propria viaţă şi vieţile prietenilor tăi“, spune soldatul, acoperit de praful de la tirul de rachete, conform POLITICO.
— NEXTA (@nexta_tv) January 3, 2023
Anul 2023 va aduce, cel mai probabil, o concurenţă acerbă pe pieţele de retail pentru carburanţi din Polonia, Ungaria şi Slovacia, cu giganţii MOL din Ungaria şi PKN Orlen din Polonia încercând să stabilească poziţii cât mai solide pe teritoriile străine proaspăt ocupate, scrie Hungary Today. Startul cursei a fost dat în 2022 printr-o tranzacţie de schimb de benzinării între aceste companii petroliere care i-a făcut pe cei doi coloşi jucători importanţi pe piaţa dominată de celălalt.
Cei doi mari jucători din Europa Centrală şi de Est au fost rivali direcţi până acum doar în Republica Cehă, dar de acum încolo se vor lupta şi pe pieţele din Polonia, Ungaria şi Slovacia, prin urmare în întregul grup Visegrád.
Totul a început când PKN Orlen a fost obligat să găsească un cumpărător pentru unele dintre activele sale, inclusiv pentru o parte din reţeaua de benzinării din Polonia, din motive ce ţin de regulile UE pentru protejarea concurenţei, în urma achiziţiei rivalului local Lotos. Cumpărătorul a fost MOL, care a primit 417 benzinării în Polonia, devenind al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa poloneză după PKN Orlen şi BP (British Petroleum).
În cadrul tranzacţiei, PKN va intra şi el pe piaţa maghiară, unde va prelua 143 de benzinării în două etape, iar MOL va transfera 39 de staţii din Slovacia către concurentul polonez.
Re-brandingul este de aşteptat să fie finalizat până în martie. Ambele companii au prezenţă în Cehia, unde PKN rămâne lider de piaţă cu 430 de staţii de benzină, iar MOL ocupă locul doi cu 303 de unităţi.
MOL a anunţat pentru ziarul polonez Parkiet că vede intrarea pe piaţa din Polonia ca pe o rampă de lansare şi că este interesat să ajungă pe locul doi ca prezenţă.
Pentru a face acest lucru, MOL ar trebui să depăşească BP şi să-şi extindă reţeaua cu alte 100 de benzinării. Orlen are planuri la fel de ambiţioase în Ungaria, unde îşi doreşte să îşi consolideze locul patru, creşterea fiind, de asemenea, pe agenda lor.
Pe lângă cele patru ţări ale Grupului Visegrád, MOL este prezent în Croaţia, România, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. PKN Orlen are interese pe pieţele germană şi lituaniană, dar ambele companii se gândesc să intre pe noi pieţe.
Preţurile europene la gazele naturale au început noul an în scădere, deoarece vremea blândă a redus cererea, a raportat Bloomberg.
Contractele futures de referinţă au scăzut cu până la 7,9%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 21 februarie, prelungind trei săptămâni de scăderi nete. Prognozele meteorologice indică temperaturi peste normele sezoniere pentru cea mai mare parte a regiunii în următoarele două săptămâni, ceea ce va ajuta Europa să evite epuizarea timpurie a stocurilor, pe măsură ce trece prin iarnă.
După un an de volatilitate extremă – în care costurile energiei au atins niveluri record pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina – piaţa începe anul 2023 mai puţin stresată. Preţul gazelor a scăzut cu aproximativ 47% în decembrie, deoarece Europa a reuşit să înlocuiască o mare parte din fluxurile limitate ale Rusiei cu livrări de gaze naturale lichefiate.
Temperaturile mai blânde înregistrate pe o perioadă prelungită, împreună cu o încetinire tipică de sfârşit de an a cererii industriale, ar putea ajuta regiunea să menţină stocurile bine aprovizionate până la sfârşitul sezonului. Preţurile mai mici la gaze reprezintă, de asemenea, o uşurare pentru economia europeană, care este presată de ratele ridicate ale inflaţiei.
Potrivit cancelarului german Olaf Scholz, criza energetică declanşată de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina reprezintă un “test dur” pentru cea mai mare economie a continentului, îndemnând cetăţenii să continue să economisească energie în lunile următoare. Nivelul de stocare a gazelor din Germania a crescut la 90% în ultima săptămână, faţă de o medie de 73% pe cinci ani pentru această perioadă a anului, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Noile terminale de import de GNL „fac ţara noastră şi Europa independente de gazul rusesc pe termen lung”, a declarat Scholz în discursul său de Anul Nou adresat naţiunii.
Contractele futures olandeze de gaze pentru luna viitoare se tranzacţionau mai ieftine cu 2,7%, la 74,28 euro pe megawatt-oră, la ora 10:20 la Amsterdam. Volumul total al tranzacţiilor a fost mai mic din cauza unei sărbători în Marea Britanie. Preţurile la energie au fost, de asemenea, în scădere, iar contractele futures germane pentru luna viitoare au pierdut 4,5%.
Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut în această săptămână la niveluri nemaiîntâlnite după începutul invaziei Ruse în Ucraina, conform CNBC.
Contractele Front-month futures pe Dutch Title Transfer Facility, benchmark-ul în Europa, au scăzut în ultimele săptămâni până la un nivel sub 77 de euro/MWh (81,91 USD) , un nivel nemaivăzut din februarie.
Începând de joi dimineaţă, acestea se tranzacţionau la aproximativ 81,5 euro.
La apogeul lor în august, preţurile gazelor europene au depăşit 345 de euro/MWh, deoarece exporturile de gaze naturale ale Rusiei către continent au fost limitate, ca răspuns la sancţiunile punitive ale UE.
Creşterea preţurilor a făcut ca facturile de energie ale gospodăriilor să crească şi au alimentat o criză a costului vieţii în mare parte a continentului.
Cu toate acestea, vremea neobişnuit de caldă în iarnă în mare parte din nord-vestul Europei a redus cererea de încălzire şi a permis continentului să-şi reînnoiască stocul de gaze.
Goldman Sachs a prezis în noiembrie o scădere bruscă a preţurilor la gaze în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au câştigat temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare.
„De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor la gaze cu 100 EUR per MWh modifică factura de gaz a economiei zonei euro — la consumul de gaze în 2021 — cu o sumă egală cu aproape 3% din PIB, odată ce gospodăriile şi consumatorii trebuie să suportă costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.
„Deoarece UE importă unele gaze în baza unor contracte cu preţ fix pe termen mai lung, impactul real asupra facturii de import de gaze nu este chiar la fel de pronunţat, dar întrucât preţurile la electricitate sunt încă în mare parte legate de preţurile gazelor, pot fi mai pronunţate decât sugerează regula generală.”
Uniunea Europeană a convenit săptămâna trecută asupra unui mecanism temporar de limitare a preţurilor excesive la gaze, care intră în vigoare pe 15 februarie.
Mecanismul de „corecţie a pieţei” va fi declanşat automat dacă preţul TTF din prima lună depăşeşte 180 de euro/MWh timp de trei zile consecutiv şi dacă se abate cu 35 de euro sau mai mult de la un preţ de referinţă pentru GNL (gaz natural lichefiat) la nivel global pentru aceleaşi trei zile.
Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită, a declarat ministrul apărării, Milos Vucevic, subliniind relaţiile tot mai tensionate ale ţării balcanice cu vecinul Kosovo, a raportat The Guardian.
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască şi i-a încurajat pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei – în special în nord, unde etnicii sârbi sunt majoritari.
Armata sârbă a fost pusă în stare de alertă sporită din cauza tensiunilor cu Kosovo de mai multe ori în ultimii ani – ultima dată în noiembrie, după ce guvernul a afirmat că mai multe drone au intrat în spaţiul aerian sârb.
La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pentru a protesta împotriva arestării unui fost poliţist suspectat de complicitate într-o serie de atacuri împotriva poliţiştilor de etnie albaneză.
Blocajele au coincis cu mai multe serii de schimburi de focuri, ultimul astfel de incident fiind raportat duminică, potrivit forţei de menţinere a păcii conduse de NATO, KFOR.
“Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Armata sârbă e gata să folosească forţa”, a declarat luni ministrul apărării, Milos Vucevic.
El a adăugat că preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat, de asemenea, ca forţele armate speciale să fie sporite de la 1.500 la 5.000 de militari, cât sunt în prezent.
Ministerul de Interne al Serbiei a anunţat, de asemenea, că “toate unităţile (vor) intra imediat sub comanda şefului Statului Major General”.
Aceste ordine ale lui Vucic vin după ce şeful armatei, generalul Milan Mojsilovic, a fost trimis duminică la graniţa cu Kosovo.
“Situaţia de acolo este complicată şi complexă”, a declarat duminică Mojsilovic.
Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat în special din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă din poliţia kosovară, precum şi din ramura judiciară, şi-au părăsit locurile de muncă.
Aceştia protestau împotriva unei decizii controversate de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare emise de Belgrad – o politică care a fost în cele din urmă eliminată de Pristina.
Însă demisiile în masă au creat un vid de securitate în Kosovo.
Pristina a încercat să programeze alegerile locale din 18 decembrie în municipalităţile cu majoritate sârbă, dar acestea au fost amânate după ce anunţul a provocat o indignare generalizată, principalul partid politic sârb declarând că va organiza un boicot.
KFOR, care şi-a sporit prezenţa şi patrulele în regiune în ultimele luni, a declarat că ultimul episod de violenţă a avut loc duminică, când au fost trase focuri de armă în direcţia soldaţilor letoni încorporaţi în forţele armate.
Duminică, pe 25 decembrie, China a trimis 47 de avioane peste linia mediană a strâmtorii Taiwan, cea mai mare incursiune a sa în zona de apărare aeriană a Taiwanului din ultimele luni.
CNN transmite că Beijingul îşi intensifică eforturile de normalizare a operaţiunilor militare agresive din jurul insulei ce-şi menţine autonomia.
Incursiunile au fost efectuate de 42 de avioane de luptă J-10, J-11, J-16 şi Su-30, două avioane de patrulare maritimă Y-8, o aeronavă KJ-500 pentru avertizare, precum şi de şapte drone militare CH-4 şi WZ, potrivit ministerului taiwanez al Apărării.
Acesta a adăugat că un total de 71 de avioane chineze au fost observate în jurul insulei şi că armata taiwaneză a răspuns prin trimiterea de avioane de patrulare aeriană de luptă, nave marine şi sisteme de rachete terestre.
Şi Coreea de Nord şi-a agresat vecinul de Crăciun. violându-i spaţiul aerian cu drone.
Coreea de Sud a trimis imediat avioane de război şi elicoptere de atac care au tras focuri de avertizare după ce dronele nord-coreene i-au încălcat spaţiul aerian, a declarat armata sud-coreeană.
Coreea de Sud a urmărit dronele care treceau din Coreea de Nord peste ceea ce este cunoscută drept linia de demarcaţie militară dintre cele două ţări, după ce le-a detectat pe cerul oraşului Gimpo, în jurul orei 10:25 (01:25 GMT), a transmis armata.
În timp ce se luptau pentru a contracara dronele, un avion de atac uşor KA-1 din Coreea de Sud s-a prăbuşit la scurt timp după ce a părăsit baza sa Wonju din estul ţării, a declarat un oficial al ministerului apărării. Cei doi piloţi ai săi au reuşit să scape înainte de accident şi se află la spital.
Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud a declarat mai devreme că zborurile de pe aeroporturile Incheon şi Gimpo au fost suspendate în urma unor solicitări din partea armatei, transmite The Guardian.
În 2022 s-au petrecut cele mai tensionate incidente în Extremul Orient din ultimele decenii. China a înconjurat Taiwanul după vizita fostului speaker american din Congres Nancy Pelosi, iar Coreea de Nord a testat rachete balistice şi a efectuat manevre aeriene, încălcând spaţiul aerian al Japoniei şi Coreii de Sud. După cinci decenii, pacea din Extremul Orient pare să fie compromisă ca urmare a actelor de agresiune comise.
În 2023 se împlinesc 50 ani de la încheierea acordurilor de la Paris care au negociat finalizarea războiului din Vietnam (1955-1975, Statele Unite intervenind între anii 1965 şi 1973) şi 70 ani de la încetarea războiului dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud (1950-1953).
Războiul din Vietnam şi războiul din Coreea au fost cele mai sângeroase conflicte derulate pe durata Războiului Rece dintre SUA şi URSS, respectiv RPC, rezultând moartea a 5 milioane de persoane în total între anii 1950 şi 1975.