BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Pentru ce motive împrumută românii bani?

    În acest sens, KRUK a implementat la sfârşitul anului precedent o cercetare de piaţă privind datoriile, dezvoltată de firma de cercetare MillwardBrown pe şapte pieţe unde Grupul KRUK desfăşoară activităţi: România, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Italia şi Spania.

    Întrebaţi pentru ce ar intenţiona să facă un împrumut, românii, într-o proporţie cumulată de 64%, ar lua un credit fie pentru cumpărarea unei locuinţe, 36% dintre respondenţi, iar 28% pentru renovarea locuinţei. La polul opus, spaniolii, în proporţie de 16% ar lua un credit pentru achiziţia unei locuinţe şi, în proporţie de 7% ar lua un credit pentru renovarea locuinţei. 

    În ceea ce priveşte intenţia de accesare a unui credit pentru cumpărarea unei maşini, liderii clasamentului sunt italieni, cu 46%, urmaţi de spanioli, 43% dintre cei intervievaţi. Pe de altă parte şi românii, în proporţie de 33% şi germanii (37%)  ar luat un credit pentru cumpărarea unei maşini.

    În cele mai multe cazuri respondenţii intenţionau să ia un credit pentru casă, fie cumpărare sau renovare sau pentru maşină.

    Bunurile de folosinţă îndelungată sunt de asemenea un motiv pentru care persoanele ar face împrumuturi.  Şi aici se observă diferenţe de abordare semnificative: românii (23%) şi polonezii (25%) s-ar împrumuta pentru achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce numai 11% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru acelaşi motiv. Polonezii şi românii sunt mai deschişi către accesarea unui împrumut pentru achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată, mai mult decât media europeană.  Pe de altă parte, polonezii nu intenţionează să facă împrumuturi pentru a plăti o datorie (numai 3% ar face asta), în timp ce spaniolii şi italienii (în proporţie de 14%) sunt înclinaţi să ia un împrumut pentru a plăti o datorie. În cazul românilor, numai 7% dintre respondenţi s-ar împrumuta ca stingă o datorie.

    Românii sunt cumpătaţi şi când vine vorba despre vacanţe, numai 11% dintre respondenţii studiului s-ar împrumuta pentru a plăti o vacanţă, în timp ce 16% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru a pleca în  vacanţa dorită.

    Studiul a fost implementat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.000 de persoane, metodologia de interviu folosită a fost CAWI şi s-a desfăşurat în perioada 19 – 26 octombrie  2016.

  • Cum arată viaţa în cele mai mici apartamente din lume – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Populaţia planetei se află în continuă creştere, iar tot mai mulţi oameni se mută din zona rurală către oraşe, ceea ce reprezintă o provocare pentru autorităţi.

    Apar tot mai multe locuinţe, însă spaţiul este limitat, mai ales în urbe precum Hong Kong sau New York. Astfel au apărut micro apartamente de câţiva zeci de metri pătraţi, locuinţe înghesuite unde oamenii trebuie să trăiască pentru că nu-şi permit apartamente mai spaţioase. Business Insider prezintă imagini cu oameni care sunt nevoiţi să trăiască în asemenea apartamente.


     

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • ANUNŢ DE INTERES! Acum o parte din români vor putea să-şi găsească cei mai ÎNDEPĂRTAŢI strămoşi

    ”Centrul de Studiere a Populaţiei al UBB a finalizat proiectul început în urmă cu trei ani de realizare a primei baze de date cu populaţia istorică” a declarat coordonatorul proiectului, Luminiţa Dumănescu.
     
    Vezi cine au fost strămoşii tăi.
     
     

  • INS: Anul trecut, 349.000 de persoane apte de muncă erau inactive şi nu îşi căutau de lucru

    În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

    Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

    Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are una dintre cele mai mari diferenţe între ratele de angajare la femei şi bărbaţi din UE

    În România, în 2016, era angajată 66,3% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, 75% fiind bărbaţi şi 57,4% femei. Ţinta de ocupare a forţei de muncă stabilită de România pentru anul 2020 vizează o rată de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64 de ani.

    Alte state care au înregistrat diferenţe mari între rata de angajare la femei şi cea la bărbaţi, persoane cu vârste curpinse între 20 şi 64 de ani, sunt Cehia (16 puncte procentuale), Grecia (19 pp) şi Italia (20,1 pp).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru

    “În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru

    “În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro