Tag: PIB

  • Veşti proaste pentru economiile globale: Creşterea economică a Chinei este la cel mai slab nivel din ultimii 27 de ani

    Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.

    În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.

    Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.

    „Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.

    Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.

     

     

  • PIB a crescut în primul trimestru cu 5% faţă de perioada similară din 2018

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2019, faţă de varianta provizorie publicată în 6 iunie 2019.

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul IV 2018 şi cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,383 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentant al Ministerului de Finanţe: Datoria publică a României este de 55% din PIB

    „Guvernul este ferm hotărât să menţină deficitul sub 3%. România face eforturi de a ajusta deficitul bugetar. Deficitul structural va fi ajustat de la 3% în 2020 la 2.4% în 2022. Creşterea deficitului structural faţă de 2019 la 2020 se va datora reflectării unei măsuri pozitive. Estimăm un deficit structural de 2,4% în 2022. Datoria publică este în limitele de 60% din PIB. Avem acum 55% şi estimăm că nu va depăşi 58%”, a declarat Daniel Vâlcu, director în cadrul Ministerului de Finanţe.

     

    El a afirmat că mărirea deficitului bugetar la 2,76% se datorează măririi alocaţiilor pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI anunţă că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generaţie şi foloseşte bani care se puteau duce în educaţie şi sănătate

    Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.

    „Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.

    Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

    FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

    „Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.

    Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

    Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.

    În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.

    „Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

    Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

    Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.

    Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.

     

     

  • Dispar scutirile de taxe pentru IT-işti? Softiştii au avut în 2018 o pondere în PIB mai mare decât agricultura şi aproape de cea din construcţii

    Industria locală de IT şi comunicaţii, care a intrat brusc sub lumina reflectoarelor din mediul politic şi de business după ce PNL – principalul partid de opoziţie – a anunţat că are în plan ca în primele luni de la preluarea puterii să elimine scutirile de taxe pentru programatori, a avut în 2018 o pondere de 5,2% la formarea PIB, în creştere cu peste 7% faţă de anul anterior, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Sectorul IT&C a ajuns practic să aibă o pondere în PIB mai mare decât cea a agriculturii (4,3% din PIB) şi a fost foarte aproape de a depăşi un alt sector puternic din economie – construcţiile (5,4% din PIB), conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Avertisment: Bugetarii români “costă” mai mult decât cei polonezi sau italieni. Salariile bugetarilor vor ajunge la 12% din PIB până în 2020, România fiind pe locul 7 în UE după costurile cu angajaţii de la stat. „Avem prea mulţi funcţionari cu salarii mari, iar primăriile gem de oameni care nu au ce să facă.“

    Salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu­getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prognoza de primăvara: PIB creşte cu 5,5% în 2019, la 1.031 miliarde lei

    CNSP a modificat şi prognozele pentru următorii trei ani, păstrând procentele, dar schimbând valorile: 5,7% anul viitor, la 1.110 miliarde lei (1.101 miliarde de lei în ianuarie); de câte 5% în 2021 şi 2022, până la 1.188 miliarde lei (1.178,6 miliarde de lei în ianuarie), respectiv la 1.272 miliarde lei (1.261,5 miliarde de lei în ianuarie).

    Comisia a modificat şi prognoza de inflaţie pentru acest an, la 3,2% în acest an (2,8% anterior) şi la 2,8% pentru 2020 (2,5% anterior).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În primul trimestru execuţia bugetului consolidat s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde lei, adică 0,54% din PIB

    Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative de execuţie, s-a încheiat pe primul trimestru al anului 2019 cu un deficit de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB, informează Ministerul Finanţelor.

    Suma este cu aproape un miliard de euro mai mare decât în T1 2018, când deficitul avea o pondere de 0,47% din PIB.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 74,7 miliarde lei, reprezentând 7,3% din PIB, comparativ cu 7% din PIB în anul 2018. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Se înregistrează creşteri comparativ cu primul trimestru al anului precedent în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (21,9%), accize (16,8%), TVA (14,8).

    Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA au crescut cu 14,8% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 15,3 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semnal de alarmă: Economia Coreei de Sud, una dintre cele mai mari din lume, se contractă într-un ritm nemaivăzut de la criza din 2008

    PIB-ul Coreei de Sud s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru din 2019, pe fondul investiţiilor scăzute şi a performanţelor slabe din sectorul de tehnologie, în timp ce un declin înregistrat la nivel de exporturi a lovit puternic în a patra cea mai mare economie din Asia, potrivit Bloomberg.

    Contracţia de 0,3% înregistrată în primul trimestru de a 11-a cea mai mare economie a lumii a şocat analiştii în contextul în care instituţiile estimau o creştere economică de 0,3% şi afectează popularitatea preşedintelui Moon Jae-in care încă nu a reuşit să îşi respecte promisionea de a crea şi mai multe locuri de muncă în economie şi de a creşte salariile.

    Moneda Coreei de Sud, won-ul, a scăzut la cel mai slab nivel din ultimii doi ani.

    Exporturile reprezintă aproape jumătate din PIB-ul Coreei de Sud, însă acestea înregistrează a cincea lună de declin consecutiv pe fondul cererii reduse din China – cea mai mare piaţă de export a sud-coreenilor.

    Încetinirea creşterii economice înregistrată la nivel global, corelată cu un declin în cererea pentru chipuri semiconductoare, afectează cele mai mari corporaţii ale ţării, precum Samsung Electronics şi SK Hynix.

    Banca centrală a Coreei de Sud a redus săptămâna trecută estimarea de creştere economică pentru 2019 la 2,5%, în timp ce guvernul a anunţat un pachet suplimentar de cheltuieli, de 5,9 miliarde dolari – despre care primite că va creşte PIB-ul cu cel puţin un punct procentual şi va crea 73.000 de locuri de muncă noi. 

    Potrivit Investopedia, Coreea de Sud a fost a 11-a cea mai mare economie din lume în 2018, cu un PIB de 1.530 miliarde dolari, mai mare chiar decât Rusia.