BusinessMagazin

Tag: Media

  • Adrian Sarbu este noul presedinte si COO al CME

    “Adrian Sarbu este partenerul CME inca din 1995, fiind numit in 2006 director regional si Chief Operating Officer in 2007. In timpul acestei colaborari, Adrian a demonstrat calitati manageriale incredibile si sunt convins ca, sub conducerea sa, CME va cunoaste, in continuare, o dezvoltare ampla si sustinuta”, a declarat Ronald Lauder, fondatorul si presedintele non-executiv al boardului director din cadrul CME.

     

    Michael Garin, acualul director executiv (CEO) si-a anuntat retragerea, urmand ca de la 1 ianuarie sa ocupe functia de vice-presedinte al boardului director din cadrul CME, un grup de media care detine 22 de canale de televiziune in Europa Centrala si de Est, cu venituri estimate in acest an la peste un milliard de dolari.

     

    “Astazi, operatiunile CME sunt conduse de managementul local, pentru ca aici se afla atat competenta, cat si energia, aici s-au elaborat toate strategiile pe care le implementam acum. Acesta este rezultatul muncii mele pentru CME din ultimii trei ani. Situatia economica internationala a creat nevoia ca o voce unica sa reprezinte CME. Boardul mi-a conferit responsabilitatea de a conduce peste 3500 de profesionisti din sapte tari si de a reprezenta CME in relatia cu investitorii si toti partenerii sai. Si de acum inainte, CME va ramane o companie in care valorile sunt cultivate", a spus Adrian Sarbu.

     

    Michael Garin a fost numit CEO in 2004, iar in tot acest timp Central European Media a evoluat in mod constant, devenind cea mai mare companie de media din Europa Centrala si de Est, cu un portofoloiu de 22 de canale TV. Contributia lui Michael Garin a fost esentiala in dezvoltarea companiei din ultimii cinci ani. “As vrea sa-i multumesc lui Michael pentru tot ce a realizat ca CEO in acesti cinci ani. Valoarea companiei a crescut de cinci ori, iar acest lucru este o realizare profesionala incredibila”, a mai spus Ronald Lauder.

     

    “CME ramane pe maini foarte puternice. Cea mai mare mandrie a mea sta in cei 3500 de angajati. Compania pe care am construit-o, oamenii din cele sapte tari (Bulgaria, Cehia, Croatia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ucraina) pe care i-am adus impreuna sub puterea acelorasi valori este mostenirea pe care o las in urma”, a declarat Michael Garin.

     

    Central European Media Enterprises este cel mai mare trust media din Europa Centrala si de Est. Fondata in 1994 de Ronald Lauder si partenerii sai, compania are in portofoliu 22 canale de televiziune in sapte tari: TV Nova, Nova Cinema, Nova Sport si MTV in Cehia, PRO TV, PRO TV International, ACASA, PRO CINEMA, Sport.ro si MTV in Romania, Markiza, Nova Sport si MTV Cehia in Slovacia, POP TV si Kanal A in Slovenia, Studio 1+1, Studio 1+1 International, Kino si City in Ucraina, Nova TV in Croatia si TV2 si Ring TV iin Bulgaria.

     

    Astazi, televiziunile CME sunt vizionate de aproape 97 de milioane de oameni in intreaga Europa de Est. CME este listata la NASDAQ si la Prague Stock Exchange din Cehia. Adrian Sarbu a fondat acum aproape 18 ani MediaPro, care detine in acest moment si BUSINESS Magazin.
     

  • Marketing, dar pe ocolite

    Un studiu recent, realizat de Linea Directa Communication, despre practicile de marketing direct folosite in regiunea central si est-europeana (Romania, Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia), reconfirma statutul acestui tip de comunicare: este inca in fasa. Studiul arata ca, desi companiile utilizeaza marketingul direct, aceasta practica ramane mult in umbra celorlalte.

    Majoritatea companiilor respondente declara ca investesc mai putin de 10% din bugetul total de marketing in acest scop. Ceea ce este destul de putin, spun specialistii, adica, intre 2,7 si 8,2% din cifra totala de afaceri, in functie de industrie. Acestea sunt insa procente medii, care refl ecta situatia generala din cele cinci piete central si est-europene care au fost incluse in studiu. Intre acestea, Romania este piata in care marketingul direct atinge cele mai scazute cote.

    Cu alte cuvinte, daca in Ungaria, spre exemplu, companiile aloca, in medie, 84.000 de euro anual pentru comunicarea directa, iar in Polonia 67.000, la noi companiile nu indraznesc sa puna la bataie mai mult de 27.000 de euro pentru aceste activitati. Studiul a fost realizat in perioada aprilie-iunie 2008, prin intermediul unor sondaje telefonice, in cinci tari din regiunea central si est-europeana: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania. 1.295 de directori de marketing au raspuns intrebarilor din chestionare.

    Este vorba totusi de o nisa care ar putea fi speculata, crede Doru Spataru, managing partner in cadrul Front Line Marketing, mai ales acum, pentru ca este relativ ieftina comparativ cu alte metode de comunicare. In vreme de criza, aceasta caracteristica a marketingului direct s-ar putea transforma intr-un avantaj. Vorbim, prin urmare, despre o piata mica, dar cu un ritm de crestere anuala rezonabil, de 30%. Astfel, daca in 2007 valoarea pietei s-a ridicat la aproximativ 22 de milioane de euro, pentru acest an este asteptat sa atinga 30-35 de milioane de euro.

    “Cu toate acestea, in acest moment, piata este la circa 15-20% din potentialul sau”, observa Dejan Grbic, directorul general al Linea Directa Communications. De avantajele acestui gen de marketing profita in special companii multinationale precum cea franceza de cosmetice Yves Rocher. Toti practicienii de marketing direct spun ca cele mai utilizate canale de comunicare directa raman posta si e-mail-ul. Aproximativ o treime dintre companii fac outsourcing pentru o parte dintre activitatile de marketing direct pe care le desfasoara, Romania clasandu-se penultima din acest punct de vedere.

    Astfel, 27,85% dintre companiile chestionate au raspuns ca isi externalizeaza actiunile de comunicare directa. Dintre cele cinci tari subiecte ale sondajului, companiile cehe care folosesc marketingul direct au cea mai mare rata de externalizare (43,5%), urmate de cele din Slovacia cu aproape 43% si cele din Polonia cu 39,3%.

    Cel mai activ domeniu in comunicarea directa este retailul, in timp ce bankingul si asigurarile sunt domeniile care apeleaza cel mai mult la outsourcing. Pentru companiile din FMCG, HoReCa si turism, activitatile de marketing direct au mai degraba un rol formal. Un alt aspect la care se face referire in studiul citat este legat de frecventa utilizarii serviciilor de call center.

    Rezultatul cercetarii a fost surprinzator: 67% dintre companii nu folosesc deloc serviciile de call center, 21% au call centere interne, in timp ce doar 8% externalizeaza acest tip de serviciu. In general, companiile care fac outsourcing pentru call centere fac parte din domeniul financiar, IT, retail, FMCG si HoReCa.

     

  • Ce e mic si negru: bugetul de publicitate

    “Cunosc oameni care nu mai raspund la telefon pentru ca stiu ca sunt telefoane cu anulari”, spune Felix Tataru, directorul general al GMP si presedintele International Advertising Association Romania (IAA). Este o realitate cu care se confrunta tot mai multe agentii de publicitate, in conditiile in care bugetele de marketing si promovare sunt printre primele sacrificate. Noile coordonate economice impun pentru cele mai multe companii revizuiri serioase ale prioritatilor si reduceri de costuri pe palierele unde acest lucru este posibil – iar la publicitate nu numai ca e posibil, dar s-a intamplat chiar si acolo unde bugetele de publicitate erau cele pentru care se alocau cei mai multi bani pana acum.
     
    Surse din piata au confirmat pentru BUSINESS Magazin ca Procter & Gamble, grupul cu cel mai mare buget de publicitate din Romania, a redus recent cu 29% cheltuielile de promovare, in timp ce Unilever a decis sa aloce cu 21% mai putini bani in acelasi scop. O situatie similara este de semnalat si in cazul grupului L’Oreal, care trece printr-o perioada dificila dupa ce, nu cu mult timp in urma, a inchis doua uzine, una in Regatul Unit, iar cealalta in Monaco. Cu ocazia lansarii oficiale a platformei Garnier “Ai grija de tine”, oficialii L’Oreal au declarat ca intentioneaza ca anul viitor sa creasca bugetul de promovare online pana la 3-8% din bugetul total de marketing, fiindca marketingul online reprezinta o varianta mai ieftina de promovare.
     
    Daca s-a intamplat la case atat de mari, este imposibil sa nu fie lovite si cele mai mici, care au doua variante, dupa cum spune Felix Tataru – fie sa dea afara oameni, fie sa reduca bugetul cel mai la indemana, cel de promovare. Este insa o situatie pe care publicitarii o asteapta inca de cand s-au aratat primele semne ale crizei financiare in strainatate. Deja sunt consemnate proiecte si campanii amanate sau chiar anulate, iar cei care au clienti din industria imobiliara sau auto resimt din plin efectele politicilor de reducere a costurilor. “Din cine comunica in momentul asta, ca bugete de media, real estate-ul s-a dus, e aproape inchis, iar la auto e jale”, enunta Felix Tataru, care atrage atentia ca la fel de speriati sunt si cei ce lucreaza pe conturile unor banci sau ale comerciantilor de electronice si electrocasnice. “Daca ne uitam la TV, nu stiu cate banci mai vedem sa fie agresive”, completeaza Radu Miu, directorul general al agentiei de publicitate Mercury 360.
     
    Ciprian Stancu, TV sales manager in cadrul PRO TV confirma: pentru la anul, vor exista mai putine reclame pentru jucatorii din banking si auto. In ceea ce priveste anumiti jucatori din FMCG, care pana acum erau foarte agresivi pe TV, deja se constata o temperare, ca urmare a reducerii bugetelor de publicitate. Cu toate acestea, este exclusa o scadere a tarifelor pe care televiziunile le vor practica. “Nimeni sa nu se astepte la scaderi de preturi din partea noastra, pentru ca, la randul nostru, nici noi nu ne asteptam sa scada cheltuielile noastre pe programe”, spune Stancu. Totodata, el atrage atentia ca, in aceasta perioada, cea mai inteleapta miscare pe care o pot face companiile, in ceea ce priveste strategia de promovare, ar fi aceea de a nu mai investi bugete egale in primii doi mari jucatori de pe piata media de TV, ci un procent consistent doar intr-un singur mare jucator, iar restul, de aproximativ 15%, in posturile TV mai mici din piata.
     
    In aceste conditii, cuvantul de ordine este prudenta, iar in curand, un alt cuvant de ordine ar putea fi panica – pentru micile agentii, urmatorul an ar putea insemna disparitia lor de pe piata, iar agentiile mai mari vor fi nevoite sa se multumeasca doar cu stagnari sau sa aiba de-a face cu diminuari ale cifrei de afaceri. Este si cazul agentiei conduse de Radu Miu, dupa ce anul acesta a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de la 17 la 20 de milioane de euro. Cum vede seful de la Mercury anul 2009? “Daca reusim sa ramanem la 20 de milioane, as fi foarte multumit”, raspunde Miu.
     
    Care este explicatia pentru care agentiile de publicitate vor avea de tras astfel de ponoase de pe urma crizei? Raspunsul sta intr-o ecuatie destul de simpla, dupa cum sintetizeaza Radu Florescu, directorul general de la Saatchi & Saatchi: “Mai putine cumparaturi inseamna mai putine vanzari, ceea ce inseamna mai putina publicitate”. Si cum puterea de cumparare – sau mai exact disponibilitatea de a cumpara – este in scadere, fie din cauza cresterii somajului, fie din cauza restrictiei la credite, fie din cauza ca banii care vin de la romanii care muncesc in afara s-au imputinat, ar trebui ca in curand sa ne asteptam sa vedem mai putina aglomeratie de reclame in peisajul media.
     
    Pe de alta parte, Yonathan Dominitz, fondatorul Mindscapes, este de parere ca tocmai in perioade ca aceasta companiile ar trebui sa tina cu dintii de bugetele de publicitate si sa practice o promovare agresiva. Logica pe care o aplica acesta este simpla: au sanse mult mai mari de a obtine o cota mai buna de piata si de a creste profitabilitatea, pentru ca, pe timp de criza, concurentii vor deveni mai putin vizibili prin taierea bugetelor de publicitate.

  • Radioul nu piere

    Potrivit unui raport intocmit de Arbitron, companie americana care masoara ratingul inregistrat de posturile de radio, adolescentii din SUA isi petreceau anul trecut cu trei ore mai putin ascultand radio decat o faceau in anul 1998, numarul cel mai scazut al celor ce asculta radio inregistrandu-se mai ales printre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani. La cu totul alte concluzii a ajuns firma Paragon Media Strategies, care a realizat un sondaj din care reiese ca majoritatea tinerilor americani intre 14 si 24 de ani au ascultat radio mult mai des in ultima perioada.
     
    Larry Johnson, cel ce a coordonat sondajul Paragon, spune ca mp3 playerele si telefoanele mobile nu sunt de fapt un inamic al radioului, ci dimpotriva, avand in vedere ca majoritatea celor intervievati au spus ca asculta si radio la mp3 playere si prin intermediul telefoanelor mobile, avand in vedere ca majoritatea telefoanelor de ultima generatie au radio incorporat. Potrivit companiei britanice de cercetare ICM, 12% din numarul ascultatorilor de radio prefera telefonul mobil, iar 30% dintre acestia asculta radio pe internet.
     
    In prezent, in Romania sunt aproximativ 11 milioane de ascultatori de radio, fiind in crestere numarul celor care asculta radio in masina sau la birou, potrivit unor cercetari realizate de compania de cercetare IMAS.
     
    In ce priveste piata de mp3 playere, compania britanica de cercetare Canalys estimeaza ca in 2009 valoarea ei va ajunge la 145 de miliarde de dolari (110 miliarde de euro), iar numarul aparatelor care urmeaza sa fie vandute va fi de 945,5 milioane. Principalele resorturi ale cresterii acestei piete, potrivit companiei de cercetare, sunt majorarea capacitatilor de stocare a dispozitivelor si ieftinirea acestora.

  • PRO TV, profit de peste 81 mil. $ la noua luni

    Cresterea cifrei de afaceri a fost dublata de o crestere de 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut a profitului operational (EBITDA), pana la 81,78 milioane de dolari. Astfel, marja de profit cu care opereaza PRO TV este de circa 41%, una dintre cele mai ridicate de pe piata romaneasca.
     
    In trimestrul trei, compania de televiziune a raportat un profit operational de 20,11 milioane de dolari, fata de 19,48 milioane de dolari in aceeasi perioada din 2007, cresterea fiind de aproximativ 3%. Afacerile s-au ridicat la 59,28 milioane de dolari in trimestrul trei, fiind cu 33% peste valoarea din trimestrul trei al anului trecut.
     
    Adrian Sarbu, directorul operational al CME, a precizat ca “avem businessuri care sunt lideri de piata si care genereaza lichiditati”. Mai mult, acesta s-a aratat increzator si in rezultatele de anul viitor in ciuda semnalelor de alarma determinate de criza financiara. “Abilitatea noastra de a crea continut local ne ofera control asupra cheltuielilor de capital si de productie. Vom ramane concentrati pe planul nostru de a obtine crestere si de a ne mentine marjele chiar si intr-un mediu economic plin de provocari”, a spus Adrian Sarbu.
     
    In ceea ce priveste grupul american din care face parte compania PRO TV, in trimestrul trei, CME a raportat o scadere a profitului operational cu 33,8%, pana la 42,45 milioane de dolari. Cifra de afaceri a urcat cu 15%, pana la 201 milioane de dolari. Grupul american a inregistrat in primele noua luni un profit operational de 250 de milioane de dolari, cresterea fata de primele noua luni din 2007 fiind de aproape 31%. Cifra de afaceri s-a ridicat la aproape 730 de milioane de dolari, cu 35% peste valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.
     
    “Rezultatele din primele noua luni subliniaza cresterea continua a operatiunilor noastre pe toate pietele si ne reafirmam estimarile de crestere in moneda locala pentru 2008. Aceasta inseamna ca 2008 va fi un alt an foarte bun pentru CME, in care vom continua cresterea afacerilor si a profitului de la un an la altul”, a declarat Michael Garin, directorul executiv al CME.
     
    In plus, CME estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste un miliard de dolari si un profit operational de 370 de milioane de dolari, rezultatele financiare suportand influenta evolutiei cursului de schimb din tarile in care activeaza grupul.
     
    Pentru Romania, CME previzioneaza venituri nete de 279 de milioane de dolari pentru anul 2008, in crestere cu 30%, de la 215 milioane de dolari, in 2007, si un profit operational de 120 de milioane de dolari, in crestere cu 20% fata de exercitiul financiar precedent.
     
    Compania PRO TV detine posturile de televiziune PRO TV, Acasa, PRO TV International, PRO Cinema, Sport.ro si MTV Romania, ultimul fiind preluat la sfarsitul anului trecut. Posturile de televiziune CME sunt localizate in Bulgaria (TV2 si Ring TV), Croatia (Nova TV), Cehia (TV Nova, Nova Cinema, Nova Sport si MTV Cehia), Romania (PRO TV, PRO TV International, Acasa, PRO Cinema, Sport.ro si MTV), Slovacia (Markíza, Nova Sport si MTV), Slovenia (POP TV, Kanal A) si Ucraina (Studio 11, Studio 11 International, Kino, Citi). Grupul CME este listat pe bursa americana NASDAQ si la bursa din Praga. 

  • Designul conteaza

    “Cred ca singurul sens al vietii este creatia”, marturiseste Karim Rashid, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria designului de produs. Rashid si-a pus semnatura pe mai mult de 2.500 de proiecte de design de mobilier, de interior, corpuri de iluminat sau moda din intreaga lume.

    Cu toate acestea, numele sau a devenit cunoscut relativ recent la noi datorita pieselor de mobilier cu care a revolutionat piata. O piata care, in ultimul timp, a inceput sa evolueze, pe masura ce gusturile devin mai sofisticate in materie de mobilare a locuintelor sau a birourilor.

    Daca ar fi sa punem in doua cuvinte principala tendinta pe care o propune Rashid pentru un spatiu modern si cu bun gust, acelea ar fi “minimalism senzual”. “Prin aceasta inteleg ca toate aceste spatii ar trebui sa fie moi, rotunde si conceptuale. Ar trebui sa fie antrenante din punct de vedere tehnologic, izbitoare din punct de vedere vizual, cu texturi variate si o multitudine de culori, dar ramanand in acelasi timp simple, eficace si neincarcate”, explica Rashid in cartea “Design Yourself”, pe care, dupa cum spune el insusi, a scris-o timp de trei ani, in timpul zborurilor cu avionul. “Ceea ce m-a determinat sa scriu aceasta carte a fost frustrarea pe care mi-au transmis-o oamenii pe care i-am cunoscut, nemultumiti de viata lor”, spune Rashid.

    Designerul combate cu vehementa tiparele traditionale si nostalgia trecutului, proiectele sale propunand solutii ce se doresc inovatoare pentru orice tip de spatiu. Dupa parerea sa, designul este pentru toata lumea, dar ar trebui adaptat la fiecare tip de personalitate. Talentul si aplecarea pentru stilizarea realitatii a mostenit-o de la tatal sau, un pictor egiptean, pe care in copilarie il insotea la toate vernisajele unde participa. “Obisnuiam sa ma ascund sub pat si sa desenez ore in sir”, isi aminteste designerul, care si acum are anumite piese de mobilier inspirate din schitele facute pe vremea cand era copil. Desi este cunoscut in primul rand ca designer, Karim Rashid abordeaza in cartea pe care a lansat-o saptamana trecuta la Bucuresti mai multe aspecte ale vietii: de la cele simple, precum spatiul casnic, biroul, dieta, miscarea, pana la teme mai complexe, precum educatia, iubirea, moartea. Chiar daca notorietatea sa pe piata romaneasca se afla intr-un stadiu incipient, Rashid crede ca Romania are o societate in care noile tendinte in design vor atrage repede publicul. Mai mult, intrebat de un student la Facultatea de Arte daca ia in considerare colaborarea cu designeri romani, Rashid a raspuns prompt: “De ce nu?”.

    Recent, artistul s-a concentrat pe un nou proiect, designul vestimentar. “Inca nu am foarte multe piese in colectie, ci doar cateva perechi de jeans”, spune el. Planul lui e insa de a se extinde in cat mai multe zone de creatie, dupa ce si-a creat reputatie si in amenajarea hotelurilor, a restaurantelor, a cazinourilor sau a barurilor. Ca designer industrial, Karim Rashid a avut printre clienti grupuri precum Prada, Issey Miyake, Casamania, Cappellini, Sony, Toyota, Umbra si Alessi.
     

  • Cherchez la femme








    Sa incepem cu cateva fapte. In luna mai, Dan Moraru, directorul executiv al BBDO Romania, al doilea grup de comunicare pe piata, era inlocuit de Nora Marcovici, cea care in ultimii sase ani a fost managerul diviziei de radio a SBS Broadcasting Media (Kiss FM, Magic FM, One FM si Kiss TV). Functia de director executiv al BBDO Romania este cea mai importanta pozitie ocupata de o femeie in ultimul an intr-o companie de comunicare si totodata cea mai semnificativa schimbare de management in domeniu.







     

    La sfarsitul lui 2007, Mona Opran a fost numita managing director al agentiei Saatchi & Saatchi, iar in aceasta vara Mirela Angelescu, fost strategy director la GMP Advertising, devenea director executiv al DDB Bucuresti, in locul Adinei Sorescu. Lor li s-a adaugat Daniela Knecht, fost deputy client service si business development la BV McCann Erickson, care din iunie este managing partner la Scala JWT.

     

    In contextul in care spre deosebire de alte domenii, in comunicare majoritatea numelor importante de companii sunt conduse de femei, ne putem intreba de ce ar fi mai potrivite femeile sa conduca aceste afaceri. “Pentru specificul de nuante ale comunicarii, pentru ca este o munca de detalii, care cere flexibilitate, dedicare emotionala si presupune meticulozitate si versatilitate”, raspunde Mihaela Nicola, directorul executiv al The Group, calitate in care anul trecut a gestionat impreuna cu sotul ei afaceri de 51,8 milioane de euro.

     

    “Istoric vorbind, cel putin trei mari agentii de publicitate din Romania au fost deschise si conduse de doamne: Lintas (acum agentia Lowe & Partners) de Veronica Savanciuc, Ogilvy de Mihaela Nicola si Leo Burnett de Ioana Iordache. Toate trei continua sa conduca grupuri de comunicare si, mai mult decat atat, simt ca nu a fost o intamplare daca unele dintre ele si-au ales ca directori executivi tot niste reprezentante ale sexului frumos, cum spune cliseul”, afirma Bogdan Naumovici, director de creatie la 23 Communications Ideas, shop-ul de creatie al grupului Leo Burnett.

     

    Femeile care conduc cele mai importante grupuri sau agentii de publicitate din punctul de vedere al cifrei de afaceri sunt Nora Marcovici, Manuela Necula, Laura Tampa, Mihaela Nicola, Veronica Savanciuc, Ioana Iordache si Oana Dusca. Cateva dintre ele nu sunt doar manageri, ci si antreprenori: si-au lansat propriile afaceri, alaturi de soti sau de alti membri ai familiei, punand astfel bazele pietei de publicitate din Romania.

    In 1993, Veronica Savanciuc deschidea impreuna cu Paul Radu agentia Plus Advertising (redenumita Lowe & Partners), iar peste un an, fratii Ioana si Stefan Iordache lansau Target Advertising, adica actualul grup Leo Burnett, numit astfel datorita afilierii in 1996 la reteaua Leo Burnett. Zece ani mai tarziu, in 2005, Mihaela Nicola pleca impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, de la conducerea Ogilvy Romania, urmand sa formeze alaturi de el The Group, cel mai mare grup de comunicare independent.

     

    Plecarea celor doi soti a determinat numirea Manuelei Necula ca head of country al Ogilvy Romania. In fine, anul trecut, Laura Tampa devenea managerul agentiei de publicitate Grey Worldwide Romania, condusa intre 1992 si 2007 de Mihail Vartosu, iar in acest an Nora Marcovici a fost numita sefa operatiunilor BBDO Romania.

     

    Actualul director executiv al grupului BBDO a terminat Facultatea de Geologie, iar in 1992, dupa sase ani in care a lucrat ca geolog, a ales sa lucreze in publicitate. A inceput ca agent de vanzari la Global Media, o firma infiintata de Cristian Burci, cel care a lansat Graffiti BBDO, prima agentie de publicitate romaneasca, dar si televiziunea Prima TV. Acum, la 45 de ani, conduce al doilea grup de comunicare de pe piata, adica un business de 67,8 milioane de euro, si isi doreste sa devina liderul pietei – mai exact, sa intreaca McCann Erickson, grupul care anul trecut a avut putin peste un milion de euro in fata BBDO Romania.

     

    Marcovici observa ca adesea femeile manageri sunt descrise ca fiind mai riguroase, diplomate si mai apropiate de colegi si subordonati, trasaturi care le recomanda in principiu pentru conducerea grupurilor de comunicare. “Publicitarii sunt firi independente si destul de greu de supus rigorilor intalnite in oricare alt tip de business”, spune ea. “Insa cred ca ar trebui sa privim dincolo de stereotipuri, pentru ca faptul ca exista tot mai multe femei lider este natural. E o situatie care tinde sa se generalizeze in mai toate domeniile importante, nu numai in media si comunicare. Este firesc ca aceasta ascensiune a femeii sa continue, iar rolurile clasice, femeia casnica si barbatul care aduce bani in casa, sa-si piarda din relevanta.”

  • Fara seriale online







    Comparativ cu seriile de televiziune, costurile necesare productiei unor astfel de episoade scurte, destinate exclusiv mediului online si in principal site-urilor video de genul YouTube sau al retelelor sociale, sunt de numai cateva mii de dolari. Numai ca profiturile asteptate au intarziat sa apara, cauza fiind lipsa unui model de business si a unui format de episod care sa atraga intr-adevar publicul.



     

    Pana in prezent, cu exceptia catorva exemple, episoadele online nu au reusit sa castige audienta. Seria Lonelygirl, spre exemplu, a fost urmarita in vara anului 2006, cand a fost lansata, de milioane de internauti, dar un an mai tarziu putini erau inca la curent cu subiectul. Lipsa atentiei, dar in special a incasarilor din publicitate ar putea fi un semnal de alarma pentru marile companii media interesate sa investeasca in crearea de continut online propriu. Insa tot mai multe companii continua sa-si incerce norocul in industria divertismentului digital, in speranta ca videoclipurile de pe web vor castiga intr-un final vizitatori si se vor diferentia de masa de clipuri postate de amatori. “Webisoadele sunt o industrie inca noua, cu care putine dintre companiile media sunt obisnuite”, observa Herb Scannell, fost presedinte in cadrul Nickelodeon, care acum conduce furnizorul de continut online Next New Networks.

     

    Dar pentru a ajunge in punctul in care consumatorii vor prefera o comedie de pe YouTube in locul serialelor deja cunoscute, precum “Two and Half Men”, “Sex and the City”, “Lost” sau “Prison Break”, industria are nevoie de un model bine definit de business, de un sistem de distributie mai rafinat si de sustinere financiara din partea investitorilor.




  • Vremea schimbarii








    “Este sfarsitul reformei sistemului bancar, inceputa in anul 1990.” Declaratia guvernatorului Mugur Isarescu nu se refera la vanzarea celei mai mari banci din tara, BCR, catre grupul austriac Erste Bank, ci la relansarea celei mai vechi institutii financiare din Romania, CEC, considerata de toti analistii drept cel mai important rebranding din acest an.






     

    “Mi-as dori ca si CEC sa fie in primele zece branduri romanesti, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o valoare de doua, trei sute de milioane de euro”, afirma Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, agentia responsabila de transformarea CEC in CEC Bank. Rebrandingul a insemnat alegerea ca logo a unei frunze de stejar, schimbarea numelui in CEC Bank , dar si o investitie de aproape 50 de milioane de euro anual intre 2008 si 2010 pentru amenajarea celor 1.400 de sedii ale bancii.

     

    In acelasi timp, rebrandingul CEC ar putea ajuta firma infiintata si condusa de Aneta Bogdan sa isi creasca in acest an afacerile cu 50% fata de cele 775.000 de euro de anul trecut. Compania este principalul jucator pe o piata estimata anul trecut la aproximativ 2,5 milioane de euro, ritmul de crestere pentru acest an fiind estimat de Aneta Bogdan la 50%.

     

    CEC nu este insa singura institutie financiara cu traditie care si-a schimbat anul acesta imaginea. Asirom, preluata anul trecut de catre Vienna Insurance Group, a cheltuit aproape un milion de euro pentru a avea un nou nume – Asirom Vienna Insurance Group, dar si o sigla noua. Unul dintre obiectivele campaniei de rebranding a fost cresterea notorietatii in Bucuresti, Asirom fiind un nume mai popular in provincie.

     

    “Anul trecut, in iunie, Bucurestiul genera circa 16% din veniturile Asirom, in timp ce in luna iunie a acestui an, in Capitala s-au subscris 19% din prime, deci notorietatea noastra in Bucuresti este in crestere”, spune Boris Schneider, general manager al Asirom. Campania de promovare se concentreaza in special pe televiziune si panotaj stradal.

     

    Un milion de euro a fost si bugetul campaniei de rebranding al Kiwi Finance, companie infiintata sub numele Gemini Capital Consult si achizitionata anul trecut de fondul de investitii Oresa Ventures. Campania de rebranding lansata sub sloganul “De acum creditele incep cu K” se desfasoara prin campanii BTL (promovare neconventionala, prin evenimente) si ATL (promovare prin presa), dar nu si pe televiziune. “Credem ca este inca prea devreme pentru televiziune. Publicul din Romania trebuie, mai intai, sa fie informat corect asupra domeniului brokerajului de credite. Chiar daca aceasta piata a crescut foarte mult si este in continua dezvoltare, inca mai trebuie insistat asupra informarii corecte a populatiei despre ceea ce presupune activitatea de broker de credite”, explica Anca Bidian, directorul executiv al Kiwi Finance.

     

    De ce sunt atat de multe institutii financiare care investesc in brand?

    “Este o perioada de consolidare. Pe de o parte este vorba de fuziuni si achizitii, iar orice fuziune sau achizitie implica si un rebranding, iar pe de alta rebrandingul este o modalitate de a atrage atentia. Este timpul bancilor si va mai fi in urmatorii sapte, opt ani”, comenteaza Aneta Bogdan.

     

    Ultimii doi ani au reprezentat o perioada foarte dinamica pentru sistemul bancar, majoritatea rebrandingurilor fiind datorate schimbarilor de actionariat. Printre acestea se numara BCR Erste, Unicredit Tiriac Bank, Credit Europe Bank (fosta Finansbank) sau MKB Romexterra (fosta Romexterra)




  • Televiziune in stand-by








    Chiar daca investitiile in toate mediile de promovare cresc in continuare anual cu ritmuri in jur de 25-30%, principalul motor de crestere fiind televiziunea, in acest an cifrele n-au mai fost atat de mari precum in anii precedenti, fapt interpretat de agentii drept un indiciu ca piata se indreapta spre o stabilizare.




     

    “Piata de media se stabilizeaza, dupa ce in ultimii patru ani a crescut constant cu 35-40%. Anul 2008 este primul in care ritmul nu va mai fi atat de inalt – dar evolutia pietei va fi in continuare pozitiva, cu o crestere de aproximativ 20-30% fata de anul 2007”, estimeaza Dan Balotescu, managing director la agentia Media Investment.

     

    Fenomenul este remarcat si de Mihai Trandafir, directorul agentiei Universal McCann, care se astepta ca in primul semestru, investitiile in publicitate sa fie cu 35-40% mai mari, desi in cele din urma au fost cu putin sub 30%. “Exista o stagnare a pietei pentru domeniile auto si imobiliar, categorii influentate de cursul valutar, de evolutia dobanzilor la banci. Nu se poate spune acelasi lucru despre produsele de larg consum, dar deja efectele se vad”, spune Trandafir. Primii trei advertiseri, Procter & Gamble, Unilever si L’Oreal, si-au redus
    intr-adevar investitiile in publicitate in primele cinci luni ale acestui an.

     

    Avand in vedere ca unele categorii au stagnat, cresterea pietei a fost data de majorarile de preturi, care au fost in jur de 40%. Programele cele mai scumpe si ale caror preturi au urcat si cel mai mult sunt meciurile de fotbal si emisiunile de divertisment, acestea fiind si cele mai urmarite.

     

    Potrivit datelor agentiei Mediaedge:cia, investitiile nete in televiziune au fost in prima jumatate a acestui an de aproximativ 175 de milioane de euro, adica in jur de 40% din totalul celor 437 de milioane de euro estimate pentru televiziune in 2008.

     

    Din suma evaluata pentru ianuarie-iunie, primii cinci jucatori – CME (Pro TV, Acasa TV, sport.ro, PRO Cinema, MTV si PRO TV International), Intact (Antena 1, 2, si 3 si Euforia TV), Prima TV, posturile publice de televiziune si Realitatea TV au incasat aproximativ 150 de milioane de euro. In aceeasi perioada a anului trecut, piata de televiziune a insemnat in jur de 125 de milioane de euro, dintre care primii cinci jucatori au incasat in jur de 100 mil. euro.

     

    In primul semestru, un rol important in evolutia investitiilor si a audientelor l-a avut Campionatul European de Fotbal, care a majorat bugetul TVR cu circa sapte milioane de euro, potrivit lui Bogdan Prajisteanu, directorul agentiei Mediaedge:cia. Luna trecuta, meciurile de fotbal au facut ca postul public sa se situeze pe locul al doilea dupa Pro TV la toate categoriile de public – national, urban, comercial (persoanele din mediul urban intre 18-49 de ani) – dupa ce, de la inceputul anului, audientele lunare nu au mai reusit sa claseze TVR intre primele trei canale de televiziune. Cele mai urmarite programe de televiziune in 2008 au fost cele trei meciuri ale nationalei la Campionatul European, partida Romania-Olanda fiind privita de 4,3 milioane de oameni.

     

    Cresterea moderata fata de anii anteriori se coreleaza si cu datele de audienta in scadere. “Intreaga masa de audienta a scazut anul trecut cu 10%, iar anul acesta continua aceeasi tendinta. Posturile mari au avut scaderi si mai mari, de 15%, cu o exceptie – Acasa TV”, afirma Prajisteanu. Audienta in crestere a Acasa TV se datoreaza telenovelei “Inima de tigan”, care este pe locul al saselea in topul celor mai urmarite programe in acest an, primele cinci pozitii fiind ocupate de meciurile nationalei si de finala Euro 2008. Conform datelor Mediaedge:cia, audienta Acasa TV a crescut cu aproximativ 29%, in timp ce audienta posturilor de nisa a ramas la fel.

     

    Pe de alta parte, Dan Balotescu spune ca audienta din timpul pauzelor publicitare a fost mai redusa cu 2% pana la 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca audienta reclamelor a fost mai mica, in timpul pauzelor de publicitate nu s-a mai inregistrat insa de data aceasta fenomenul de supraincarcare, sesizabil in pauzele de publicitate foarte lungi din alte perioade. “Se observa o stagnare. In ultimii doi ani au fost cele mai drastice situatii de incarcare, au fost posturi care din februarie au fost sold-out (tot timpul de antena pentru difuzarea de spoturi a fost cumparat deja, n.r.) si au tinut-o asa tot anul. Insa situatia de acum este semnificativ alta, sunt doar putine posturi in sold-out si nu sunt dintre cele majore”, spune Mihai Trandafir.