BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Ce articole sportive şi-au cumpărat românii în pandemie?

    Românii fac sport, dar încă nu au ajuns la nivelul vesticilor, după cum se observă şi în vânzările retailerului de echipamente sportive Hervis. Ce articole sportive şi-au cumpărat ei în pandemie şi care sunt perspectivele de dezvoltare a acestei pieţe în continuare?

    În cadrul companiei, rolul meu presupune gestionarea operaţiunilor curente de mediu online, supravegherea fluxurilor comenzilor online, a produselor, a promovării, pe de o parte, iar pe de altă parte, partea de customer support şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea de noi proiecte”, descrie Constantin Fetica rolul pe care îl ocupă în cadrul Hervis. Chiar dacă businessul retailerului austriac este unul eminamente brick&mortar, online-ul reprezintă un canal foarte important şi anul 2020 a demonstrat că dezvoltarea acestui canal este esenţială. „În cadrul companiei dezvoltăm conceptul de omnichannel, îmbinarea celor două medii, online şi offline”.

    Retailerul a decis să intre în online prin platforma marketplace a eMAG în urmă cu şase ani, iar la aproximativ un an şi jumătate au lansat şi magazinul propriu online.

    „Am observat că semnalele venite din comportamentul consumatorului din marketplace uneori sunt puţin diferite – dacă în eMAG Marketplace apare un interes către articolele sportive dedicate sporturilor individuale, pe site-ul propriu, clienţii sunt orientaţi către articole din zona de leisure, iar în magazine sunt orientaţi mai degrabă către echipamente.”

    Adaugă că Hervis, fiind un business axat mai ales pe magazinele fizice, a înregistrat scăderi de vânzări în pandemie. „Chiar dacă online-ul a înregistrat creşteri frumoase, nu a completat scăderile înregistrate de magazinele fizice. Numărul de comenzi a crescut simţitor, setea oamenilor pentru sport a fost prezentă, iar după lockdown am sesizat bucuria cu care s-au întors în magazine.”

    În 2019, la nivel de companie, au înregistrat o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, iar estimarea pentru anul trecut se referă la o scădere de circa 20%: „Sperăm că oficial scăderea va fi mai mică de 20%”. În ceea ce priveşte structura vânzărilor, Constantin Fetica spune că Marketplace-ul ajută mult online-ul şi variază între 15 şi 20% ca pondere în vânzările din online.

    Unde cumpără însă clienţii mai mult? „Hervis este un business puternic influenţat de vreme, în funcţie de cele trei canale, câteodată bonul din magazine poate depăşi bonul din online şi invers, un bon mediu la biciclete este clar mai ridicat decât în cazul îmbrăcămintei.”

    Referitor la penuria mondială de piese de biciclete, Fetica spune că într-adevăr, furnizorii de componente nu au reuşit încă să revină la un nivel ridicat de producţie şi observă un interes crescut pentru acest tip de produse, cerere care speră că va putea fi acoperită. „Din fericire nu au existat comenzi pe care să nu le putem onora, am gestionat destul de bine situaţia.”

    Cu cât a crescut preţul bicicletelor în noul context? „Pe lângă această penurie a componentelor, s-au mai adăugat costuri legate de transport – respectiv costurile cu containerele venite de peste ocean – preţul pe container a crescut până la şase ori, evident creşterea preţului în preţul bicicletei nu a fost de asemenea anvergură, ci aproape insesizabilă.”

    În pandemie însă, a observat că a existat o cerere semnificativă pentru două tipuri de produse – articolele pentru yoga, greutăţi, fitness – articole sportive dedicate sporturilor individuale şi, nu în ultimul rând pentru zona de leisure, pentru echipamente de stat în casă.

    În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea diferă în funcţie de nevoile oamenilor: „În principal oamenii preferă articole care răspund unei nevoi, dacă mă refer la un pantof de alergare, acesta poate să aibă un preţ cuprins între 200 şi 400 de lei, cei care caută performanţă vor merge către un pantof cu caracteristici tehnice care aduc şi un preţ mai ridicat, de 500-600 lei”.

    Cumpără sau nu mai mult românii decât alte state? „Asta ţine de o filosofie a sportului care în ţările vestice este mai dezvoltată. Un cumpărător din Austria va căuta mai degrabă performanţă şi este mult mai axat către sport. Conform unei statistici, în România, până în 10% din populaţie îşi doreşte să facă sport activ, în timp ce în ţările vestice, procentul este de 30-40%. Românii cumpără, dar nu la nivelul preţurilor vestice şi cu siguranţă nu cumpără articole dedicate sporturilor de performanţă, este o nişă în România şi încercăm să schimbăm orientarea clienţilor în această direcţie.”

    În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a comerţului online, Constantin Feetica crede că acestea sunt în continuare optimiste: „Pandemia a schimbat atât la nivelul comportamentului consumatorului anumite paradigme şi, de asemenea, cred că tot ce s-a inovat în perioada de pandemie, toate îmbunătăţirile şi upgrade-urile de platformă vor ajuta la dezvoltarea acestui domeniu.”

    Sfatul său pentru cei care îşi încep un business în online este documentarea, care stă la baza oricărei lansări în afaceri. „Faptul că am pătruns prima dată în online via marketplace ne-a ajutat să sedimentăm anumite fluxuri şi să reuşim să creăm o structură în organizaţie dedicată online-ului. Un alt sfat ar fi să pătrundă şi pe marketplace, acolo know-how-ul este oferit, dacă te documentezi, cu siguranţă poţi învăţa foarte multe.”

  • Mega Image majorează salariile. Ce salariu câştigă un angajat la Mega Image

    Retailerul olandezo-belgian Mega Image a majorat de la 1 iunie salariile angajaţilor din magazine cu 5% şi a crescut valoarea nominală a tichetelui de masă de la 15 lei la 20 de lei, astfel că angajaţii vor primi, în medie, bonuri de masă în valoare de 400 de lei lunar.

    De asemenea, în urma majorării salariilor, venitul minim primit de un vânzător din Bucureşti la şase luni de la angajarea în companie ajunge la o medie lunară de 2.550 lei net (peste 4.110 lei brut),  în timp ce venitul minim  pentru un lucrător comercial ajunge la 2.410 lei net (peste 3.870 lei brut), arată datele transmise miercuri de reprezentanţii companiei.

    Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

    Bonusurile salariale şi beneficiile extra salariale rămân neschimbate.

    „Deşi ultimul an a fost unul dificil şi atipic, am reuşit să rămânem un loc sigur la cumpărături prin efortul întregii echipe, al fiecărui coleg, dar mai ales al celor din linia întâi, care au fost prezenţi zi de zi în magazine şi au prioritizat siguranţa noastră, alături de clienţi. Este important să avem motivaţia să mergem mai departe, iar majorarea salariilor este încă un pas pe care îl facem pentru a rămâne în continuare o echipă de încredere,” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Retailerul are circa 875 de magazine în România, fiind unul dintre cei mai extinşi jucători din comerţul alimentar. Lanţul este activ pe piaţa magazinelor mici, super­mar­ke­turi Mega Image şi unităţi de pro­xi­mitate modernă Shop&Go.

    Pentru anul în curs, compania are planuri impor­tan­te pentru a continua dezvoltarea, ur­mând a se extinde la fel cum a făcut-o şi anul trecut în plină pan­demie, când a deschis aproape 90 de magazine noi.

    Retailerul a obţinut în 2019 afaceri de 6,7 mld. lei, iar reprezentanţii companiei au anunţat anterior că businessul a crescut în pandemie.

  • De la industria grea la industria frumuseţii

    În calitate de cofondator al unui business online în 2010, când magazinele virtuale nu erau încă la modă, antreprenorul Mihai Nica priveşte acum cu alţi ochi efervescenţa apărută în mediul digital pe fondul pandemiei. Şi are, totodată, o altă lejeritate în a schimba direcţia către noi domenii.
    Ce planuri are pe viitor?

     

    Eu şi asociatul meu terminasem Politehnica, aşa că am hotărât să ne îndreptăm către comercializarea de produse tehnice, pentru zona industrială sau producţie. Am început cu scule electrice şi cred, privind în urmă, că a fost o alegere inspirată, pentru că ne-a dat ocazia să dezvoltăm pe un segment unde am fost deschizători de drumuri”, spune Mihai Nica, cofondatorul Tehmag.

    În 2020, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi, în ciuda unui an dificil pentru aproape toate segmentele de piaţă, Tehmag a reuşit o creştere de circa 20% la nivel de grup, susţinută de dezvoltarea noilor branduri.

    „Pentru anul acesta sunt optimist, având în vedere verticalele tip start-up din grup (Sempasi şi Bielda). Am realizat şi o reorganizare a operaţiunilor pentru o focalizare mai eficientă şi o coordonare mai facilă a fiecărei zone şi sunt încrezător că aceasta va duce la creşteri pe fiecare verticală”, a declarat Mihai Nica.

    Sub brandul Bielda, compania comercializează utilaje de nouă generaţie pentru prelucrarea metalelor, precum roboţii de sudură şi maşinile de tăiere cu laser. Fiind un proiect ambiţios, Bielda a avut până acum o dinamică pozitivă rapidă şi, începând de anul viitor, Tehmag va participa la diverse târguri internaţionale specializate în utilaje şi echipamente industriale.

    Investiţiile firmei ajung până acum la 2 milioane de euro, obiectivele fiind caracterizate de automatizare şi reducerea personalului de la an la an. Totodată, firma intenţionează să se extindă cu o hală de aproximativ 600 de metri pătraţi şi cu un spaţiu de birouri în zona de nord a Bucureştiului. Mihai Nica estimează investiţia la 800.000 de euro, obiectivul principal constând în creşterea capacităţii de livrare din stoc, care ar susţine evoluţia accelerată din următorii ani atât pe piaţa locală, cât şi în afara graniţelor ţării.

    „În ultimul an, utilajele de construcţii nu au avut sincope majore, cererea este în general stabilă pe aceste verticale, sunt fluctuaţii minore. Au mers foarte bine şi gadget-urile noastre de beauty, lansate sub brandul Sempasi. Pentru un prim an de prezenţă pe piaţă, brandul a performat peste aşteptări. Am început cu vânzări exclusiv online, însă ne-am dezvoltat prezenţa în magazine specializate de beauty şi prezenţa din offline, în centre comerciale de exemplu, va creşte interesul clienţilor faţă de aceste dispozitive”, susţine cofondatorul Tehmag. Mihai Nica este de părere că piaţa locală de e-commerce nu poate merge decât în sus datorită tranziţiei generate de pandemie. În 2020, mediul online a fost marcat de o efervescenţă fără precedent, comercianţi din toate domeniile dezvoltându-şi prezenţa în mediul digital şi investind tot mai mult în această direcţie. Astfel, consumatorii au ajuns să vadă nu doar mai multe magazine virtuale, ci şi servicii diversificate, menite să optimizeze operaţiunile şi experienţa cumpărătorilor.

    Există tot mai mulţi antreprenori care fac acum primii paşi în online şi, spre deosebire de perioada în care a fost înfiinţat Tehmag, când numărul de opţiuni pentru startul afacerii era în mod clar mai mic, cei care pornesc acum un business se confruntă cu o mulţime de decizii şi variabile.

    „Cred că era mai simplu când am început noi: porneai şi dezvoltai pe măsură ce creştea piaţa, testai pe măsură ce apăreau noi soluţii, evoluai o dată cu tehnologia şi consumatorul. Este ca şi cum eram iniţial şoferi de căruţă şi am devenit, în timp, piloţi de rachete, trecând prin toate etapele intermediare care ne-au servit drept pregătire.”

    Acum, cei aflaţi la început de drum în online au o misiune extrem de dificilă: să piloteze un avion fără să fi fost anterior la manetă, aflându-se într-un spaţiu aerian foarte aglomerat, unde au nevoie de cât mai multă îndrumare. În acest sens, Mihai Nica a investit timp, energie şi resurse financiare către dezvoltarea unui program de educaţie antreprenorială pentru afaceri online, urmând să lanseze în câteva luni un curs amplu pentru start-up-urile din mediul digital, menit să ajute antreprenorii din domeniu. „Este un know-how pe care l-am acumulat în peste 10 ani de experienţă şi vreau să îl transfer celor care vor să înveţe din greşelile altora, nu doar din ale lor.”

    Cu peste 10 ani de activitate pe piaţă, Tehmag a fost creat cu un marketing bine gândit, raport optim calitate/preţ la produsele comercializate şi angajaţi care ştiu să ofere consiliere profesională şi servicii postvânzare care alimentează încrederea clienţilor. Între timp, compania se confruntă, la nivel macro, cu provocarea de a fi în permanenţă atentă la concurenţă, de a rămâne cu un pas înainte în ceea ce priveşte produsele, strategiile comerciale şi promisiunile făcute clienţilor. Totodată, o problemă majoră constă în circularitatea economiei, în perioadele de criză ce impun planuri de continuitate şi scenarii de funcţionare şi adaptare.

    De asemenea, Mihai Nica listează printre provocări creşterea preţurilor de la furnizori, dar şi o orientare a consumatorilor din România către preţul cel mai mic, în dauna calităţii. Totuşi, comportamentul de consum se estompează odată cu trecerea anilor şi este mult mai puţin pregnant faţă de acum câţiva ani. „Este un proces, cred, prin care trec departamentele de achiziţii. Pe măsură ce se dezvoltă, realizează că investiţiile trebuie privite pe termen lung, că nu contează doar preţul de achiziţie iniţial, ci şi serviciile, garanţia, actualizarea de software, care pentru astfel de echipamente trebuie calculate la nivel de cel puţin 5 ani”, a declarat cofondatorul companiei.

    Pentru Tehmag, situaţia impusă de criza sanitară a avut o influenţă semnificativ mai mică prin comparaţie cu alte domenii. În general, firmele s-au ferit de investiţii majore din pricina situaţiei globale şi contextului general dominat de incertitudine. „Noi am compensat însă, prin lansarea brandurilor noi, cu orientare şi către clienţii finali în cazul gadgeturilor Sempasi, dar şi prin abordarea altor segmente strategice de produs, precum cele acoperite de brandul Bielda.”

    Mihai Nica a absolvit Facultatea de Electronică şi Calculatoare în limba engleză în 2008 şi, doar doi ani mai târziu, a înfiinţat Tehmag împreună cu un coleg din anii de studenţie. În 2012 şi 2014, antreprenorul a dezvoltat site-ul Depozituldegeneratoare.ro, creat exclusiv pentru vânzarea de generatoare de curent şi, respectiv, Stivuire.ro, dedicat stivuitoarelor, transpaletelor electrice şi excavatoarelor.

  • (P) JYSK ajunge la 100 de magazine în România. Obiectivul retailerului este de a-şi dubla numărul de magazine

    La 14 ani de când a intrat pe piaţa din România, JYSK marchează un moment important în activitatea locală, inaugurarea celui de-al 100-lea magazin din ţară. Astfel, la începutul lunii iunie, reţeaua JYSK a ajuns la 100 de unităţi, odată cu deschiderea unui nou magazin în Constanţa.

    Cum expansiunea este parte din ADN-ul JYSK încă din momentul în care a fost creată compania, în anul 1979, inaugurarea magazinul cu numărul 100 este sărbătorită nu doar în Constanţa, pe plan local, ci şi în celelalte magazine JYSK din ţară.

    O deschidere cu totul specială

    Magazinul JYSK cu numărul 100 a primit primii clienţi joi, pe 3 iunie, în cadrul unui eveniment la care a participat şi Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. Dl. Søren Jensen.

    «Sunt mândru să mă aflu astăzi aici. JYSK este un exemplu al visului american trăit în Danemarca. Sau poate doar una dintre faimoasele noastre poveşti devenite realitate. Ţin minte momentul în care fondatorul JYSK, Lars Larsen, a pus bazele companiei şi le-a oferit danezilor o ofertă excelentă pentru lenjerii de pat şi alte produse pentru dormitor. Abordarea lui era nouă şi proaspătă. În următorii 40 de ani, conceptul s-a răspândit în Europa şi nu numai. Întotdeauna însă, la baza activităţii JYSK a fost conceptul iniţial: acela de a oferi clienţilor produse de calitate, la un preţ accesibil. Faptul că acum sărbătorim deschiderea magazinului cu numărul 100 în România este o dovadă a faptului că aceste eforturi au avut succes. Felicitări lui Alex şi întregii echipe JYSK pentru această realizare remarcabilă», a spus Ambasadorul Søren Jensen după ce a vizitat magazinul şi a cunoscut echipa care s-a ocupat de deschidere.

    Evenimentul de joi a dat startul unei săptămâni de oferte speciale de deschidere.

    Magazinul JYSK Constanţa Far, aflat pe Şoseaua Mangaliei nr. 74, este şi cel de-al treilea pe care compania îl deschide în Constanţa. Aici, JYSK a ajuns pentru prima dată în urmă cu mai bine de 10 ani, iar de atunci a devenit bine cunoscută printre constănţeni. Primul magazin inaugurat în oraş acum mai bine de un deceniu se află în Top 10 al celor mai performante magazine JYSK din ţară.

    Planurile de expansiune continuă

    JYSK a deschis primul magazin din România în anul 2007, la Oradea, în sistem franciză. Procesul accelerat de expansiune a început însă în 2014, după ce franciza a fost preluată de JYSK Nordic. Iniţial, obiectivul companiei scandinave a fost de a atinge 100 de magazine în ţară, dar acum ştacheta a fost ridicată. 

    “Expansiunea este o călătorie extraordinară. Lucrurile stau cu totul diferit atunci când ai doar câteva magazine, în comparaţie cu o reţea de 100 de unităţi. În 2014 aveam aproximativ 100 de colegi, acum avem aproape 1000. De-a lungul timpului, pe lângă locurile de muncă nou create în magazine, am creat şi departamente de suport noi, care să susţină expansiunea şi să ne ajute să oferim clienţilor produse de calitate la un preţ bun. De exemplu, cel mai nou departament care şi-a început activitatea anul aceste este cel de Business to Business, al cărui scop este să faciliteze achiziţia produselor noastre de către clienţii persoane juridice”, spune Alex Bratu, Country Manager JYSK România şi Bulgaria.

    Importanţa magazinelor fizice

    Anual, JYSK deschide cel puţin 15 magazine noi, lucru pe care a reuşit să îl realizeze şi 2020, în perioada pandemiei. Fiecare magazin nou presupune şi angajarea de personal pentru acel magazin, astfel încât aproximativ 150 de posturi noi sunt adăugate în fiecare an în organigrama companiei.

    “Ne dorim ca fiecare client să aibă un magazin fizic JYSK aproape de el, să fim accesibili nu doar din punct de vedere al preţurilor, ci şi al distanţei fizice. În ultimul an s-a vorbit foarte mult despre schimbarea comportamentului de cumpărături şi despre înclinarea balanţei către cumpărăturile online. În cazul nostru, magazinele fizice continuă să aibă cea mai mare pondere a vânzărilor, deoarece clienţii îşi doresc să vadă produsele pe care le aleg pentru casele lor şi să le testeze. Credem că succesul vine atunci când reuşim să le oferim clienţilor toate modalităţile de cumpărare posibile, astfel încât ei să aleagă ce este mai potrivit pentru ei, indiferent de punctul în care se află în procesul de cumpărături”, spune Alex Bratu, Country Manager JYSK România şi Bulgaria.

    Compania caută în permanenţă spaţii de retail de aproximativ 1300-1400 mp, potrivite conceptului de magazin actual.

    Hristu Geoge, Development Manager JYSK România, s-a ocupat în ultimii 7 ani de identificarea spaţiilor potrivite şi de deschiderea a 85 de magazine. 

    “Nu îmi vine să cred că am reuşit să atingem această bornă într-un timp atât de scurt, având în vedere climatul actual. Din exterior poate părea simplu, însă în spate este o muncă uriaşă. Povestea nu se termina aici, planul nostru este de a atinge 200 de magazine. Suntem doar la jumătatea poveştii, urmează actul 2”, a declarat Hristu Geoge.

     

    JYSK România în cifre

    • 100 de magazine
    • 14 ani de activitate in România
    • 960 de angajaţi
    • 612,5 milioane lei cifră de afaceri în anul financiar 2019-2020
    • 81,9 milioane lei EBIT în anul financiar 2019-2020
    • 1400 mp este suprafaţa aproximativă a unui magazin JYSK
    • 55 de zile lucrătoare durează deschiderea unui magazin JYSK, de când este preluat de la proprietar, până când este deschis pentru clienţi.

     

  • Cine este Pepco, discounterul polonez de modă care s-a listat la Bursa de la Varşovia: Grupul este liderul pieţei de fashion din România, cu peste 320 de magazine şi afaceri 1,4 mld. lei în 2020

    ♦ Compania s-a listat pe 26 mai pe Bursa din capitala Poloniei şi a fost evaluată la 6,3 mld. dolari (5,2 mld. euro), cel mai mare IPO de la Varşovia din 2021, conform Reuters.

    Discounterul de modă Pepco şi-a majorat vânzările din România anul trecut, în plină pandemie, cu 2,4%, până la un pas de 1,4 mld. lei (285 mil. euro). Compania şi-a consolidat astfel poziţia de lider al pieţei locale de modă la nivel de brand după ce competitorii H&M sau Zara au fost afectaţi de criza economico-sanitară, conform datelor ZF. Spre exemplu, afacerile H&M

    s-au prăbuşit cu o treime în 2020 la 680 mil. lei. La nivel de grup, cu opt branduri operate separat, Inditex, proprietarul Zara, este în continuare lider. Spaniolii însă operează fiecare brand pe o entitate fiscală distinctă.

    Pepco a reuşit să crească vânzările din România în 2020 datorită politicii sale de discount pe de-o parte, având în portofoliu produse ce încep de la doar câţiva lei, iar pe de alta pentru că a mizat în special pe magazine stradale şi pe parcuri de retail, afectate mai puţin de restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi şi de schimbările comportamentului de consum. Mai exact, anul trecut după lockdown, oamenii au preferat să meargă în parcuri de retail, unde intrarea se face din stradă pentru fiecare magazin, mai degrabă decât la mall, spun specialiştii din piaţă, care invocă raţiuni de siguranţă.

    Avansul vânzărilor Pepco a venit totodată şi pentru că polonezii au continuat să deschidă magazine, având peste 320 de unităţi în toată ţara, în oraşe mari, medii şi mici deopotrivă. Doar în ultimul an au fost inaugurate, conform calculelor ZF, 50 de unităţi în România.

    Pe piaţa locală, Pepco a deschis prima unitate în 2015 şi a pariat apoi pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria.  Formatul de discount de modă, cu preţuri ce încep chiar de la mai puţin de zece lei, a ajutat compania să urce rapid în clasamentul jucătorilor din industrie. Ba mai mult, acest model de business a fost un avantaj în 2020, an marcat de pandemia de COVID-19 şi de un comportament mai prudent al românilor la cumpărături.

    Astfel, în 2020 şi profitul companiei poloneze a urcat de la 127 mil. lei la 135 mil. lei, în timp ce numărul de salariaţi a sărit de 3.100, plus 350 de oameni.

    Spre deosebire de competitorii săi, Pepco nu are operaţiuni online, ci doar offline. Pentru mulţi jucători de modă magazinele virtuale au reuşit anul trecut să acopere parţial minusurile date de închiderea magazinelor fizice şi a mallurilor.

    Faptul că Pepco a avut o bază mare de magazine deja operaţionale şi funcţionale a contribuit la rezultatele din 2020, însă factorul decisiv care a ajutat la creşterea cifrei de afaceri a fost îndeplinirea planului de deschideri stabilit iniţial.

    Compania continuă expansiunea pe plan local în ritmul deja anunţat anterior de 50 de unităţi pe an, conform informaţiilor anunţate anterior. Oficialii Pepco au spus că e loc de 500 de magazine în România.

    Acelaşi model de business Pepco îl are pe toate pieţele unde activează, în special în regiune, dar nu numai. De altfel, la nivel de grup compania are afaceri de 3,5 mld. zloţi (780 mil. euro) în 2019, conform datelor publicate pe Bursa de la Varşovia. Datele pe 2020 nu apar încă.

    Compania s-a listat pe 26 mai pe bursa din capitala Poloniei şi a fost evaluată la 6,3 mld. dolari (5,2 mld. euro), cel mai mare IPO de la Varşovia din 2021, conform Reuters.

     

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl?

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Discounterul german Lidl, prezent local cu o reţea de circa 250 de magazine, a ajuns la finalul anului trecut la 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Este vorba de furnizorii locali care aprovizio­nează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

    În ceea ce priveşte sortimentul permanent, la finalul anului trecut exista o listă de 276 de furnizori locali, cu 8,2% mai mulţi ca în 2017, conform unui raport al companiei.

    În ultimii ani, retailerii au început să facă publice detalii despre numărul de furnizori români în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În acese condiţii, nemţii au lansat şi un brand propriu umbrelă – Cămara Noastră – sub care listează doar produse „made in Romania“. Totodată, Lidl anunţă că va lărgi sortimentul de produse marcă proprie fabricate în România, sub care acum se dezvoltă mezeluri şi preparate din carne, brânzeturi, conserve şi dulciuri. Totuşi, pe lista de furnizori locali nu îşi fac loc doar producători români, ci şi importatori. Mai exact, o firmă poate fi înregistrată în România, dar să nu aibă fabrică local şi astfel să importe bunurile de peste graniţă. Sunt şi situaţii în care o companie are fabrică în România şi totuşi o parte din bunuri sunt aduse din alte unităţi de producţie din acelaşi grup.

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie. De altfel, majoritatea furnizorilor menţionaţi sunt companii care realizează marcă proprie pentru Lidl.

    Deşi are un număr tot mai mare de produse româneşti la raft, conform oficialilor companiei, majoritatea articolelor Lidl vin din import, acesta fiind modelul de business al nemţilor. Ei realizează într-o singură fabrică produse pentru mai multe pieţe, obţinând astfel la volume mari preţuri mai mici. De altfel, şi o mică parte a produselor „made in Romania“ ajung peste graniţe în alte magazine Lidl, este vorba de un export de 30 mil. euro pe care nemţii îl intermediază pentru producători locali.

     

     

     

  • Magazine ANAF. De unde îţi poţi cumpăra bunuri confiscate de fisc în 2020. Lista completă a locaţiilor

     
    Magazinele ANAF, care se regăsesc în toate judeţele ţării, reprezintă locurile din care românii pot cumpăra produse confiscate, la preţuri mult mai mici comparativ cu cele iniţiale.
     
    În magazinele ANAF, consumatorii pot găsi o gamă variată de produse.
     
    ANAF are în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti magazine în care sunt comercializate produse confiscate.

    În magazinele ANAF se găsesc tot felul de categorii de produse, de la articole vestimentare, până la electrocasnice şi produse de curăţenie.

    Magazinul ANAF din Bucureşti este amplasat în cartierul Berceni, pe strada Mariuca, nr 14, din zona Aparatorii Patriei şi are un program de funcţionare de la  8:30 – 16:00, de luni pana joi şi 8:30-14:00, vinerea, potrivit Wall-Street.

    Magazine ANAF. Lista completă a locaţiilor

    Alba – Str. Primaverii nr. 10

    Arad – B-dul Revolutiei, nr.79

    Arges – Pitesti, B-dul Republicii nr. 118

    Bacau – Str. Dumbrava Rosie nr. 1-3

    Bihor – Oradea, Str.Dimitrie Cantemir nr.2-4

    Bistrita-Nasaud – Bistrita, Str. 1 Decembrie, nr. 6-8

    Botosani – Piata Revolutiei nr.5

    Brasov – B-dul Mihail Kogalniceanu nr. 7

    Braila – Str. Delfinului nr. 1

    Buzau – Str. Unirii nr. 209

    Caras Severin – Resita, Str. Domanului Nr. 2

    Calarasi – Str. Eroilor, nr.6-8

    Cluj – Piata Avram Iancu nr. 19

    Constanta – Str. I.G.Duca nr. 18

    Covasna – Sfantu Gheorghe, Str. Bem Josef nr. 9

    Dambovita – Targoviste, Calea Domneasca nr.166

    Dolj – Craiova, Str. Mitropolit Firmilian nr.2

    Galati – Str. Brailei nr.33

    Giurgiu – Sos.Bucuresti nr.12

    Gorj – Targu Jiu, Str. Siretului, Nr. 6

    Harghita – Miercurea Ciuc, Str.Rev.din Decembrie Nr.20

    Hunedoara – Deva, Str.Avram Iancu, Bl.H3 Parter

    Ialomita – Slobozia, Str. M. Basarab nr. 14

    Iasi – Str.Anastasie Panu nr.26

    Ilfov – Bucuresti, Str. Lucretiu Patrascanu nr. 10

    Maramures – Baia Mare, Str. Serelor, Nr. 2/A

    Mehedinti – Drobeta Turnu Severin, Piata Radu Negru nr.1

    Mures – Targu Mures, Str. Gheorghe Doja nr. 1-3

    Neamt – Piatra Neamt, Bd. Traian nr. 19

    Olt – Slatina, Strada Arcului nr.2A

    Prahova – Ploiesti, str. Aurel Vlaicu nr. 22

    Satu Mare – P-ta Romana, nr. 3-5

    Salaj – Zalau, Str. 22 Decembrie 1989 nr. 2

    Sibiu – Calea Dumbravii, nr. 28-32

    Suceava – Str. Vasile Bumbac nr.1

    Teleorman – Alexandria, Str. Dunarii, nr. 188

    Timis – Timisoara, B-dul Revolutiei nr.15A

    Tulcea – Str.Babadag nr.163

    Vaslui – Str. Stefan cel Mare, nr. 56

    Valcea – Ramnicu Valcea, Str. G-ral Magheru, nr. 17

    Vrancea – Focsani, Bd. Independentei nr. 24

    Majoritatea poroduselor comercializate în magazinele ANAf sunt de tip sancond-hand.

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine cu o istorie de 240 de ani îşi inchide astăzi ultimele magazin

    Ultimele magazine Debenhams rămase în Marea Britanie şi-au închis porţile sâmbătă, după mai bine de 240 de ani de activitate, relatează BBC.

    Marca Debenhams va continua să tranzacţioneze online după ce a fost cumpărată de retailerul de modă Boohoo pentru 55 milioane de lire sterline în ianuarie.

    La apogeu, existau peste 150 de magazine Debenhams în Marea Britanie, dar lanţul a intrat în administrare în 2019, după câţiva ani de vânzări în scădere. Pandemia a fost ultima lovitură.

    În decembrie, proprietarii săi au anunţat că afacerea va fi lichidată şi 12.000 de locuri de muncă pierdute.

    După restricţii, 97 de magazine s-au redeschis pentru a permite vânzarea ultimelor stocuri şi au fost închise treptat în ultimele două săptămâni.

    România a fost unul dintre principalii furnizori ai grupului Debenhams, circa 4% din produsele din magazine purtând inscripţia „made in România“.

    Retailerul britanic a fost prezent în România de două ori şi s-a retras de pe piaţa locală în 2017.

  • După ce au suferit pierderi uriaşe din cauza pandemiei, mallurile au descoperit un nou tip de chiriaşi pe care până acum nu îi aveau

    Rămase fără unele magazine din cauza scăderii numărului de persoane care veneau la cumpărături, unele centre comerciale se văd nevoite să caute alte tipuri de chiriaşi, cum ar fi cei din sistemul de învăţământ.

    Aceşti noi chiriaşi sunt în special aşa-numitele şcoli-charter, finanţate de la bugetul public, dar care funcţionează independent de sistemul de învăţământ de stat. Asemenea instituţii educaţionale au nevoie de spaţiu, care poate fi greu de găsit în oraşele aglomerate, iar în contextul actual s-au orientat către foste magazine din cadrul mallurilor sau din proiecte imobiliare mixte cu spaţii comerciale şi locuinţe.

    Pe lângă şcolile care reuşesc să se extindă conform planurilor, şi mallurile au de câştigat, deoarece, după ore, nu de puţine ori elevii şi părinţii lor merg la cumpărături şi iau masa în centrul comercial în care se află şcoala, scrie Wall Street Journal.


     

  • Lupta micilor producători români cu giganţii străini, tot mai intensă. Afacerile cu produse tradiţionale sunt la tot mai mare căutare în detrimentul produselor fabricate în masă

    Cândva, tot ce era internaţional şi se găsea pe rafturile marilor reţele de magazine era un magnet pentru cumpărătorul avid să consume ceea ce consumau şi străinii. Apoi, încet-încet, mici branduri locale au început să-şi facă loc pe aceleaşi rafturi, alături de numele mari.

    Iar de ceva vreme un nou trend prinde contur: cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Acolo, producătorii locali mici şi mari îşi dau întâlnire, ca un manifest al dorinţei lor de a ajunge mai aproape de clienţi. Şi ca o întoarcere în timp, în cărţile şi în filmele în care personajele obişnuiau să-şi facă zi de zi cumpărăturile la băcănie.

    Am vrut să venim în piaţă cu produse făcute cum se făceau odată. Am apelat la producători locali şi vom lucra în viitor tot cu producători locali, dar dorinţa clienţilor este să facem chiar noi o parte din produse”, îşi explică demersul Adriana Furdui, o antreprenoare care a deschis chiar în această primăvară Băcănia lu’ Furdui, pe bulevardul Decebal din Bucureşti. Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide spaţiul şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii. Iuliana şi Răzvan Penciu sunt alţi doi antreprenori care au văzut oportunitatea unui magazin cu produse locale în Capitală.

    „Ne-am propus să aducem mai aproape de bucureşteni produse tradiţionale româneşti. Investiţia iniţială a fost de 35.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru chirie, stocuri, amenajarea spaţiului. Ne-am dorit un spaţiu mare, avem 80 de metri pătraţi”, povestea recent Iuliana Penciu.

    Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide Băcănia lu’ Furdui şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii.

    O pondere de 90% din produsele care se găsesc în Prăvălia Penciu, de pe Şoseaua Iancului, sunt româneşti, printre ele făcându-şi loc brânzeturi maturate între trei şi şase luni, mezeluri afumate, reţete tradiţionale de dulceţuri şi zacuşti, produse de panificaţie, lactate tradiţionale. În total – 50 de producători şi 600 de produse. Nu doar Bucureştiul a devenit scenă pentru băcănii în ultimul an, ci şi oraşe din provincie s-au aliniat trendului.

    Ploieşti este unul dintre ele, iar Băcănia Patria este un exemplu. „Fiind tot timpul în căutare de produse artizanale şi urmărind tinerii producători ai patriei, am simţit că este şi de datoria mea să investesc în ducerea mai departe a acestor poveşti şi deschiderea unei băcănii. A venit cumva natural şi mi-am dat seama, în timp ce îmi creionam ideile, că este de fapt ceva ce îmi place să fac şi, sigur, ceva ce îmi pot însuşi şi asuma ca business. Am simţit de asemenea că în Ploieşti, în oraşul unde m-am născut, există în primul rând un loc lăsat liber pe acest segment”, povesteşte Vlad Boţîrcă, fondatorul Băcăniei Patria.

    Absolvent de Ştiinţe Politice şi de Teologie, el nu avusese nicio legătură cu antreprenoriatul în comerţ, însă a învăţat totul cu paşi mici. Ce spun toate aceste iniţiative despre apetitul pentru „buy local” al consumatorului român? „Este vorba despre un concept modern de băcănie, diferit de ce era în trecut.

    Noul concept adună produse artizanale, de la producători şi fermieri mici, preparate tradiţionale, toate – în producţie limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie, în care, pe lângă pasiune, găseşti poveşti interesante, unicate şi reţete proprii, moştenite din generaţii”, spune Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision. Trendul este oarecum firesc, după perioada de dezvoltare a comerţului modern.

    Acum, clienţii au început să caute şi produse altfel, care nu se găsesc de obicei în marile lanţuri de magazine. În plus, în ultimii ani, a crescut şi interesul pentru produsele sănătoase, fără pesticide, aditivi alimentari şi coloranţi, din producţie ecologică ori fără zahăr. Iar băcăniile şi magazinele specializate au fost cele care au promovat aceste produse, chiar dacă uneori efortul de a le comercializa a fost foarte mare, fiind produse mai scumpe şi de nişă. „Un alt mare avantaj al băcăniilor este că beneficiezi de recomandări avizate: angajaţii cunosc foarte bine produsele, fac recomandări de consum şi utilizare. De asemenea, oferă servicii precum vânzări prin precomenzi, reţete personalizate, comenzi telefonice, livrări la domiciliu sau acomodează rapid în sortimentaţie produse care sunt solicitate în mod repetat de clienţi”, completează Cătălina Aldea.

    Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision:„În străinătate, mai ales în ţările vest-europene, astfel de magazine au o tradiţie bogată. Vor supravieţui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

     

    De la comerţ la producţie

    Interesul pentru produse sănătoase a fost şi unul din motivele care au stat la baza Băcăniei lu’ Furdui, unde se găsesc de la pâine secuiască, afumături şi zacuşti din producţia proprie până la specialităţi de lactate de la o stână din Bacău sau lactate vegane sub brandul Vacaju. Adriana Furdui consideră că, pe lângă portofoliul de produse adunate de la mici producători români, o băcănie ar trebui să fie ea însăşi producător. „Acum e cool să fii proprietar de băcănie, dar mulţi nu înţeleg că băcănia trebuie să aibă o identitate. Părerea mea este că 50% din produsele unei băcănii trebuie să vină din producţie proprie. O băcănie ar trebui să vândă doar produse ce nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor”, spune ea. De altfel, pentru un mic antreprenor, băcănia vine şi cu avantajul posibilităţii de a vinde în cantităţi mici şi la preţuri mai bune decât cele solicitate de marile reţele de magazine.

    „De când suntem în pandemie, băcăniile s-au înmulţit, ba chiar au apărut şi lanţuri de băcănii. Atunci când un virus este în floare, te gândeşti cum să mănânci mai corect sau cum să duci o viaţă cât mai sănătoasă. Vor rezista doar cei care vând calitate.” Povestea Băcăniei lu’ Furdui a început aproape odată cu anul 2021, iar în două luni şi jumătate s-au şi deschis uşile magazinului de pe bulevardul Decebal. Familia de antreprenori mai are un business în Bucureşti, Laboratorul de Sarmale, iar pe lista de planuri se mai află unul – Prăvălia cu parizer, care ar urma să reunească toate produsele de tip parizer într-un singur loc. Investiţia preconizată este de 20.000 de euro.

    „Este o perioadă incertă şi nu ştim ce va fi nici peste o săptămână. Pandemia nu prea ne lasă să facem calcule şi să avem o viziune”, spune Adriana Furdui.

     

    Băcănia, din nou la modă

    În provincie, fascinaţia pentru magazine tip băcănie este cu atât mai mare cu cât numărul acestora este limitat. Vlad Boţîrcă a pariat pe Băcănia Patria mizând pe saturaţia faţă de hipermarketuri. „Oamenii au mizat mult pe promovarea online prin influenceri de tot felul, au creat practic un curent nou, cool, acela de a ne întoarce în trecut, la bucatele bunicilor, într-un cadru instagramabil, creându-se o dorinţă de apartenenţă cu noul val”, spune antreprenorul din Ploieşti. Practic, băcăniile reprezintă lanţul scurt dintre producătorii locali şi cumpăratori. În aceste magazine, se livrează, pe lângă produs, şi povestea acestuia, odată cu energia creată în jurul lui.

    „În general, producătorii au cantităţi mici, iar cererea mare din hipermaketuri nu îi avantajează. Ei produc şi vând în proximitate, iar ceea ce facem noi, de exemplu, prin Băcănia Patria este să avem un mix şi să preluăm cantităţi mici din fiecare colţ al ţării ducându-le sub acelaşi acoperiş atât online, cât şi fizic.” Vlad Boţîrcă se concentrează momentan pe spaţiul pe care îl are în Ploieşti, însă spune că este deschis să replice modelul şi în alte oraşe. „Plecând de la numele Patria, era normal să avem producători din toate colţurile ţării. În băcănie se regăsesc producători de mari vinuri ale micilor crame, de brânzeturi, preparate din carne, dulciuri artizanale, beri şi diferite tipuri de băuturi artizanale, dulceţuri, paste, pâine cu maia, miere de albine, sucuri naturale.”

    Pandemia a avut şi ea cuvântul ei de spus în promovarea băcăniilor, trendul de empatizare cu afacerile mici, locale conturându-se tot mai mult în această perioadă. „Să ne amintim care a fost principala frică a oamenilor în martie-aprilie anul trecut: ca să nu rămână fără mâncare, au sufocat hipermarketurile de teamă că importurile vor fi stopate, aşa că şi-au dat seama că e mai sigur să cumperi de la oamenii care au controlul asupra producţiei”, adaugă Vlad Boţîrcă.

     

    Prăvălia de lângă casă

    Iuliana şi Răzvan Penciu au deschis şi ei recent, într-un spaţiu de 80 de metri pătraţi din zona Iancului din Capitală, Prăvălia Penciu, în urma unei investiţii de 35.000 de euro, iar antreprenorii, aflaţi acum la început de drum, au planuri mari cu băcănia care le poartă numele. „Ne dorim ca în doi-trei ani să avem trei spaţii în Bucureşti. Nu sunt prea multe băcănii în Bucureşti, deoarece într-un astfel de business contează proximitatea, aşa că mai sunt multe zone de acoperit”, spune Iuliana Penciu. Printre produsele din Prăvălia Penciu se numără brânzeturi maturate, mezeluri afumate, produse din carmangerii tradiţionale, reţete tradiţionale de dulceaţă şi zacuscă, alimente din zona de panificaţie şi lactate, dar şi o selecţie de vinuri care nu se găsesc în retailul mare, ci pot fi găsite fie în băcănii, fie în HoReCa sau magazine specializate. Produsele cele mai îndepărtate vin din Târgu-Mureş, Cluj, Sibiu. Din apropierea Capitalei sunt produsele din Odobeşti, Buzău, Tulcea sau Lieşti. Ca trafic, Prăvălia Penciu ajunge la 80 de clienţi în fiecare zi, iar bonul mediu ajunge la 40 de lei. Ambiţia fondatorilor este de a ajunge la o medie de 140-160 de clienţi pe zi şi un bon mediu de 60 de lei.

    Farmecul de altădată

    Băcănia Veche, Băcănia Urbană, Băcănia ROD sunt doar câteva alte exemple care arată că piaţa magazinelor cu produse locale se dezvoltă. Pot ele să reînvie spiritul cumpărăturilor la magazinul de cartier şi să impulsioneze afacerile mici din comerţ? Răspunsul este da, crede Cătălina Aldea. „Băcăniile şi magazinele specializate de mică manufactură, precum carmangerii, brutării, patiserii şi cofetării, până la drogherii sau magazine naturiste pot să ia din nou avânt. Mai cred că acest concept de magazine, dacă sunt amenajate corespunzător, pot avea un farmec aparte şi pot deveni punct de atracţie într-un cartier sau într-o comunitate, inclusiv pentru turişti”, spune Cătălina Aldea. De altfel, adaugă ea, băcăniile sunt una dintre cele mai sigure şanse de supravieţuire a comerţului local, dacă se optează pentru o franciză de supermarket din retailul modern. Iar trendul se confirmă şi în alte state. „În străinătate, mai ales în ţările vest-europene, astfel de magazine au o tradiţie bogată. Vor supravieţui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

    În lupta cu marile reţele, băcăniile şi prăvăliile vin cu mai multe avantaje pentru producători, care invocă mai multe probleme: nu pot livra cantităţile necesare sau în ambalaje calibrate aşa cum cer anumite magazine, nu pot vinde la preţurile solicitate de marile lanţuri, nu vor ca produsele lor de nişă să se piardă în rafturi printre produsele de masă, nu există personal specializat care să recomande produsele lor sau nu pot livra în condiţiile solicitate de marile lanţuri. „Pe de altă parte, marile lanţuri au devenit mai flexibile şi interesate în acomodarea unor astfel de producători, de aceea vedem, în cadrul unor magazine, cornere specializate operate de producători locali.” Dacă pandemia a făcut un lucru bun, acela este atenţia pe care a îndreptat-o asupra afacerilor locale. Nu sunt puţini cumpărătorii care au descoperit abia în ultimul an produse locale, româneşti, autentice, de la mici fermieri şi producători. Trasabilitatea produselor a devenit, dintr-odată, un aspect luat mai des în considerare, iar asta nu poate să fie decât un lucru bun.