BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Unu din trei angajatori britanici plănuieşte să reducă numărul locurilor de muncă în următoarele trei luni

    Unu din trei angajatori britanici plănuieşte să reducă numărul de locuri de muncă în următoarele trei luni. Situaţia companiilor private este tot mai gravă în condiţiile în care 40% din angajatori estimează concedieri în viitorul apropiat, conform unui studiu realizat cu ajutorul a 2.000 de companii din Regatul Unit şi citat de Bloomberg.

    Riscul pe care îl reprezintă şomajul în masă continuă să ameninţe economia Marii Britanii. După ce guvernul a plătit salariile a 9,6 milioane de oameni, pentru un cost total de 33,8 miliarde de lire până pe 2 august, autorităţile au început să relaxeze măsurile, chiar dacă business-urile continuă să înregistreze pierderi.

    Banca Angliei estima săptămâna trecută să rata şomajului va ajunge la 7,5% până la sfârşitul anului.

    „Până acum, numărul concedierilor a rămas redus – fapt datorat schemei de păstrare a locurilor de muncă – însă ne aşteptăm să vedem mai multe disponibilizări pe timpul toamnei, în special în sectorul privat odată ce schema va lua sfârşit”, a declarat Gerwyn Davies, senior adviser în cadrul institutului britanic de resurse umane CIPD.

    Produsul intern brut (PIB) al Marii Britanii a înregistrat în primul trimestru cea mai mare contracţie din ultimii 40 de ani, iar deficitul balanţei de plăţi a urcat până la 21,1 miliarde de lire.

     

  • Cu 38% mai multe cererei de joburi în iulie. Ce locuri de muncă îşi caută românii

    Românii au aplicat tot mai mult pentru joburi noi în iulie, numărul CV-urilor depuse crescând cu 38% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 20% faţă de luna iunie a acestui an.

    Schimbările ultimelor luni au pus o amprentă puternică pe piaţa muncii, interesul angajaţilor în ceea ce priveşte căutarea unui loc de muncă a crescut de la o lună la alta, inclusiv în rândul specialiştilor care au fost până acum mai puţin activi în căutarea unui nou loc de muncă. Astfel, în luna iulie, angajaţii din domeniul IT au fost printre cei mai activi în căutarea unui nou job, cu un volum de peste 20.000 de căutări, dublu faţă de media lunilor anterioare. Contabilii şi inginerii au fost şi ei foarte activi în căutarea unui loc de muncă în luna iulie, cu un volum total de peste 50.000 de căutări.

    Ofertele pentru joburi la distanţă au continuat să fie la mare căutare şi după ieşirea din starea de urgenţă, pe fondul interesului mare al angajaţilor de a lucra în continuare de acasă. Astfel, pe parcursul ultimelor trei luni au fost înregistrate, în medie, lunar, peste 20.000 de căutări pentru astfel de joburi, în timp ce domeniul poate cel mai solicitant în contextul actualei crize (medical & pharma) a înregistat o scădere de până la 25% a interesului candidaţilor pentru joburile din acest domeniu în luna iulie, comparativ cu luna anterioară.

    Retailul atrage cei mai mulţi candidaţi în luna iulie. Takko Fashion, Enel, Adidas România şi H&M au atras cei mai mulţi candidaţi, cu peste 12.000 de aplicanţi

    Printre companiile care au atras cei mai mulţi candidaţi luna trecută se numără: Takko Fashion (3.576 candidaţi), Enel (3.335 candidaţi), Adidas Romania (3.315 candidaţi), H&M (2.634 candidaţi), Deichmann (2.611 candidaţi), First Bank (2.243 candidaţi), Elefant.ro (2.055 candidaţi), Regina Maria (1.976 candidaţi), Vodafone (1.942 candidaţi) şi BSB Fashion (1.906 candidaţi).

     

  • Adevărata criză a lovit puternic: Aproape 900.000 de români au rămas ŞOMERI. Cine au fost cei mai afectaţi şi cine este în pericol în continuare

    Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost şterse din econo­mie în perioada 16 mar­tie – 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

    Economia locală a pierdut mai mult de 7.200 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgenţă şi până pe 15 iulie.

    Numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este aproape dublu faţă de cel înregistrat pe 1 iunie (467.453 con­trac­te încetate), data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şoma­jului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile im­pu­se din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.

    „Din păcate, acestea au fost şi estimările noastre la începutul crizei, că vom ajunge lunile acestea la circa 1 mi­lion de contracte de muncă înce­ta­te. În ge­neral, firmele au fost afectate de în­chiderea totală sau parţială ca măsură de protecţie şi prevenţie, de lipsa re­surselor financiare pentru situaţii de criză, de întârzierea înca­sărilor, scăde­rea cererii, lipsa susţinerii subsidiarelor de către grup etc“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune că un contract de muncă poate înceta pentru că era pe durată determinată ori în perioada de probă, era contract de prestări servicii sau contract de leasing de personal.

    „Observaţiile empirice din piaţa muncii sunt următoarele: un număr mare de companii private, inclusiv corporaţii, au încetat anu­mite con­tracte, fără să procedeze to­tuşi la conce­dieri: contrac­te pe durată de­terminată ori în perioa­da de probă; con­trac­te de prestări ser­vicii / PFA; con­tracte de lea­sing de personal; alte forme de colaborare în scopul mun­cii. Desigur, se procedează şi la des­fiinţări de post lunare, în ritm mo­derat“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

    Industriile unde cei mai mulţi oameni au rămas fără loc de muncă au fost industria prelucrătoare, cu peste 146.000 de contracte de muncă încetate, comerţul cu ridicata şi amănuntul – 136.000 de contracte încetate şi con­struc­ţiile, cu aproape 117.000 de con­tract­e de muncă încetate între 16 martie şi 15 iulie.

    „Impactul este mare pentru că, în primul rând, sunt domenii în care nu se poate lucra de acasă. Orice suspiciune sau caz confirmat de COVID-19, spre exemplu, într-o fabrică, a însemnat închiderea unei secţii sau chiar a întregii fabrici şi oprirea producţiei, adică pierderi financiare imediate. În plus, multe companii au întâmpinat dificul­tăţi în procurarea materiei prime, întâr­zi­eri legate de transportul mărfurilor şi ma­terialelor necesare desfăşurării acti­vităţii, scăderea capacităţii de producţie sau falimentul unor furnizori, iar efec­tele au fost în lanţ, ducând la concedieri în cele din urmă“, explică Sorina Faier.

    Specialiştii de pe piaţa muncii se pun de acord că perioada următoare nu va fi mai bună pentru angajaţii de pe piaţa locală a muncii.

    „Scenariul nu este unul optimist nici în perioada următoare, mai ales că numărul cazurilor de îmbolnăviri este în creştere. Din datele noastre, concedierile vor continua şi estimăm că numărul contractelor de muncă încetate va creşte cu peste 30% până la finalul anului, deci vom avea peste 1 milion de locuri de muncă pierdute“, spune Sorina Faier (foto jos).

    Raluca Pârvu crede că în perioada următoare vom vedea, cu siguranţă, şi concedieri de mai mari dimensiuni.

    „Acest val de restructurare nu a ajuns poate încă în România, dar ţările vestice sunt deja afectate de concedieri în industria prelucrătoare (aeronautică, automotive etc.). La noi, au fost anunţate şi închideri în sectoare deja afectate de criză, din cauza  presiunii pe costuri din industriile respective, de exemplu în industria textilă, pielărie etc“, explică ea.

    În această perioadă, ofertele de joburi publicate de recrutori au mulţi aplicanţi, inclusiv pentru poziţiile de management.

    „În calitate de re­cru­tori, suntem con­tactaţi de mulţi candidaţi aflaţi în această situaţie. Atunci când publicăm un job, sunt şi o sumedenie de apli­canţi, inclusiv pe po­ziţii de management, ceea ce nu se mai întâmplase de destulă vreme. Şi pe LinkedIn de exemplu, un număr mare de persoane îşi împărtăşesc nevoia de a găsi un job, şi nu doar dorinţa discretă de a schimba jobul“, spune re­prezentanta BPI Group. Despre numărul de con­tracte încetate din comerţ Raluca Pârvu spune că este mult mai greu de urmărit pe termen scurt evoluţia co­mer­ţului, dar ţinând cont de scăderea consumului, a frecventării mallurilor, există deja o presiune imensă pe acest sector şi vom observa curând şi optimizări privind spaţiul de vânzare, numărul de magazine şi implicit şi numărul de salariaţi.

    „În România, s-a mers foarte mult pe conceptul de mall, în dauna străzilor comerciale, în centrul oraşului şi vom plăti pre­ţul acestui tip de dezvoltare urbană. Între proprietarii de malluri şi magazine se poartă acum o luptă dură pentru cos­turile de funcţionare versus procente din vânzări, iar comerţul online nu compensează canalele clasice de vânzare.“

    În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, expertul în resurse umane spune că sunt în continuare proiecte în lucru în centrele urbane, chiar şi în domeniul lucrărilor pentru clienţi mici, privaţi.

    „Dar aici este şi o mare incidenţă de contracte precare, zilieri sau de muncă la negru. Vom vedea dacă informatizarea registrului zilierilor, foarte recentă, va aduce informaţii noi şi modificări de comportament din partea celor care contractează lucrători. De asemenea, se speră foarte mult de la planul anunţat de guvern, cu multe lucrări de infrastructură şi alte forme de finanţare pentru antreprenori şi sprijin pentru cei afectaţi de concedieri, dar aici este mai mult un angajament de termen lung, influenţat şi de perioada electorală şi care depinde inclusiv de fondurile efectiv disponibile din partea UE“, adaugă Pârvu.

    Ministerul Muncii nu mai raportează public numărul contractelor de muncă încetate de pe 28 mai. Raluca Pârvu crede că Ministerul Muncii nu mai comunică numărul de contracte de muncă încetate pentru că consideră că informaţia poate fi interpretată greşit, în absenţa altor precizări.

    „Pe lângă concedieri, contractele mai încetează şi din alte motive: au fost pe durată determinată, persoanele au demisionat pentru un alt job, ori poate s-au pensionat, au emigrat sau au alte proiecte personale. Este totuşi de datoria autorităţilor să comunice transparent şi complet informaţia şi să-şi ajusteze intervenţia de protecţie a salariaţilor afectaţi de criză la realitatea datelor. Mă tem că în context politic şi electoral, ne furăm puţin căciula şi nu oferim răspunsul corect opiniei publice“, spune ea.

  • Paradoxul LinkedIn. Câţi angajaţi concediază reţeaua pe care milioane de oameni îşi caută un loc de muncă

    Concedierile vor viza departamentele de vânzări şi de recrutare. Odată cu anunţul făcut pe site-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, CEO-ul companiei cu sediul în California, a declarat că va asigura celor vizaţi încă zece săptămâni de plată, iar angajaţii din SUA vor avea totodată şi asigurarea medicală acoperită timp de un an. De asemenea, pentru posturile nou create în diviziile businessului se vor face recrutări din rândul celor concediaţi.

    „Vreau să ştiţi că acestea sunt singurele concedieri planificate”, a adăugat Roslansky, care a fost numit CEO al companiei anul acesta. Angajaţii care vor rămâne fără loc de muncă pot folosi în continuare smartphoneurile şi laptopurile de serviciu, dar şi echipamentele proaspăt achiziţionate pentru munca de acasă, până îşi vor găsi un nou job. Reprezentanţii companiei au spus că personalul vizat va fi anunţat, urmând să primească invitaţii la o serie de şedinţe în care li se vor explica următorii paşi. Cei care nu primesc aceste invitaţii nu sunt afectaţi de măsurile luate.
    Compania LinkedIn a fost fondată în decembrie 2002 de Reid Hoffman şi de o echipă de membrii fondatori (de la PayPal şi Socialnet.com – Allen Blue, Eric Ly, Jean-Luc Vaillant, Lee Hower, Konstantin Guericke, Stephen Beitzel, David Eves, Ian McNish, Yan Pujante, Chris Saccheri).

  • Polonia: Ritmul pierderilor de locuri de muncă încetineşte pe măsură ce ţara depăşeşte criza coronavirusului

    Ritmul pierderilor de locuri de muncă din Polonia încetineşte constant pe măsură ce economia iese din criza generată de pandemie, a anunţat ministrul polonez al muncii, notează Polskie Radio.

    În iunie, numărul şomerilor a crescut cu numai 1,5% faţă de luna anterioară, a declarat Marlena Malag, comparativ cu creşterile anterioare de 4,8% din mai şi 6,2% din aprilie.

  • Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, numărul salariaţilor a depăşit in februarie 2020 numărul pensionarilor, dar pandemia a reversat trendul

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, existau planuri de creştere în majoritatea companiilor româneşti, piaţa în general era în creştere.“

    Numărul salariaţilor l-a în­trecut pe cel al pen­sio­narilor înainte de de­bu­tul pandemiei de COVID-19 pe teritoriul României, con­form statisticilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Sta­tistică, o performanţă la care eco­no­mia locală nu a mai ajuns în ultimii 20 de ani.

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, exis­tau planuri de creştere în majo­rita­tea companiilor româneşti, piaţa în ge­ne­ral era în creştere. Ar fi extrem de be­nefic dacă am avea în mod constant un nu­măr cât mai mare de angajaţi în com­paraţie cu numărul de pensionari, pre­siu­nea bugetară ar fi mai redusă“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al fir­mei de recrutare şi închiriere de for­ţă de muncă în regim temporar APT Re­sour­ces & Services, parte a Prohuman Grup.

    Astfel, în luna ianuarie a acestui an nu­mărul total de salariaţi activi din eco­nomie a fost de 4,99 milioane de per­soane, pe când numărul de pen­sio­nari a fost de 4,95 milioane de per­soa­ne. În februarie, numărul de angajaţi a con­tinuat să crească, iar cel al pensio­na­rilor a continuat să scadă, ajungând la 4,94 milioane.

    „Sunt 9 pensionari pentru 10 sa­lariaţi, pe medie naţională, dar există discrepanţe majore între judeţe – unele cu un număr de salariaţi deo­sebit de mic. Astfel, conform cifrelor INS, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 salariaţi, în Botoşani 14 pen­sio­nari pentru 10 salariaţi, în timp ce în Ilfov sunt abia 4 pensionari la 10 sala­riaţi“, explică Raluca Pârvu, business ma­nager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în manage­ment şi resurse umane.

    În lunile februarie şi martie ale anu­lui 2020, numărul total al sala­ria­ţilor a fost în continuare mai mare faţă de cel al pensionarilor din economie, însă din luna aprilie, odată ce efectele crizei sanitare au început să fie vizibile în economie, numărul pensionarilor l-a depăşit din nou pe cel al salariaţilor.  

    „Numărul salariaţilor activi a suferit o evoluţie neaşteptată începând cu luna martie, din cauza situaţiei pan­demice“, spune Raluca Pârvu.

    În aprilie 2020 au fost puţin peste 4,908 milioane de salariaţi în economia lo­cală, cu 67.700 mai puţini decât în lu­na precedentă, pe când numărul pen­sio­narilor a crescut cu 600 comparativ cu luna martie şi a ajuns la 4,944 mi­lioane.

    România are aproape 5 milioane de salariaţi la o populaţie de circa 20 de mi­lioane de locuitori, pe când ţări pre­cum Cehia sau Ungaria au 5 milioane de angajaţi la o populaţie de 10 milioa­ne de locuitori.

  • Estimări fără precedent despre industria auto din Germania: 400.000 de joburi, aproape 50% din forţa totală de muncă, riscă să dispară în următorii 10 ani

    Platforma Naţională de Mobilitate (NPM), o agenţie de cercetare fondată de guvernul german, estimează că în cel mai rău caz, ar putea fi pierdute peste 400.000 de locuri de muncă din industria auto din Germania până la sfârşitul lui 2030, conform Deutsche Welle.

    În 2019, aproape 830.000 de oameni erau angajaţi direct în industria germană de automobile, numărul fiind unul dintre motivele pentru care maşinile nemţeşti sunt văzute atât de bine pe plan mondial.

    Pandemia de COVID-19 este doar ultima criza pentru o industrie care luptă pe fronturi multiple. Însă motivul principal pentru estimările dezastruoase ale NPM este destul de clar: tranziţia rapidă de la motoare cu combustie internă la vehicule electrice, accelerată de targeturile climatice pentru 2030 din sectorul transportului rutier.

    Pe lângă faptul că industria va avea nevoie de investiţiile masive pentru a rămâne competitivă, maşinile electrice au nevoie de şase ori mai puţine componente decât maşinile cu motoare cu ardere internă, ceea se înseamnă în mod evident că numărul muncitorilor va trebui să scadă.

    Cu toate acestea, Asociaţia Germană a Industriei Autovehiculelor (VDA) crede că estimările oferite de NPM reprezintă un „scenariu extrem de nerealist”.

     

  • Preşedintele Microsoft: un sfert de miliard de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în acest an

    Lumea se confruntă cu o provocare majoră în privinţa locurilor de muncă, cu un sfert de miliard de oameni care îşi vor pierde slujbele în acest an, a declarat Brad Smith, preşedintele Microsoft, citat de BBC.

    Brad Smith spune că milioane de oameni vor trebui să dobândească noi abilităţi pentru a obţine locuri de muncă, sau pentru pentru a le păstra pe cele vechi, pe măsură ce digitalizarea economiilor se apropie.

    Microsoft a anunţat recent un plan pentru a oferi instruire pentru 25 de milioane de oameni la nivel mondial în acest an.

    Compania va oferi instruire, abilităţi, certificări şi va ajuta la găsirea unui loc de muncă prin intermediul LinkedIn, deţinut de Microsoft. Cu toate acestea, Smith a recunoscut că multe locuri de muncă în multe ţări sunt în afara recalificării digitale.

    “Este adevărat că natura muncii variază foarte mult în întreaga lume. Nu toate locurile de muncă pot fi digitalizate, în special în ţările în curs de dezvoltare. Trăim într-o lume a inegalităţii pe internet – dacă nu facem ceva în acest sens, vom exacerba toate celelalte inegalităţi de care ne preocupăm cu toţii. Aceasta este o sarcină dincolo de puterile oricărei companii sau guvern, dar dacă putem ajuta 25 de milioane de oameni o să simţim că noi ne-am făcut datoria”.

    Microsoft va dona 20 milioane de dolari către organizaţiile non-profit în cadrul acestui program, pe lângă utilizarea gratuită a serviciilor lor.

    Progresele tehnologice vor conduce, de asemenea, la o creştere a automatizării şi a AI, care pot accentua şomajul în masă.

    “Cred că vestea bună este că guvernele au toate instrumentele de care au nevoie pentru a se asigura că firmele ddin tehnologie rămân responsive şi responsabile”, spune Smith. „În mod fundamental, responsabilitatea companiilor şi a ţărilor este de a se asigura că oamenii au abilităţile necesare pentru a profita de beneficiile tehnologiei, mai degrabă decât să sufere consecinţele modificărilor. Cred că toţi trebuie să recunoaştem că tehnologia nu poate rezolva totul, dar aproape nimic nu poate fi rezolvat fără noi. Trebuie să fim prezenţi.”

  • BestJobs: Peste 40% mai multe aplicări la joburi în luna iunie. Şoferii, personalul medical şi farmaciştii, cei mai activi în căutarea unui loc de muncă

    Românii continuă să caute intens un nou loc de muncă sau o schimbare a locului de muncă actual. Luna iunie a adus, astfel, o nouă creştere a numărului de aplicări la job-uri, de peste 40% faţă de luna mai şi de mai bine de 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Chiar dacă de regulă în lunile de vară interesul angajaţilor în ceea ce priveşte căutarea unui loc de muncă scade, situaţia din piaţa muncii pe fondul crizei epidemiologice actuale şi a impredictibilităţii economice determină angajaţii români să aplice în număr mare la joburi noi, fie pentru că au rămas fără job în această perioadă sau caută o schimbare pe plan profesional.
    Angajaţii din transport, medical & pharma, financiar şi inginerie au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă pe platforma

    BestJobs în iunie, cu un volum total de peste 100.000 de căutări pentru aceste domenii. În acelaşi timp, pe fondul pandemiei de Covid-19, domeniul medical şi farmaceutic a înregistrat cea mai mare creştere a interesului din partea candidaţilor, cu un avans de peste 50% al volumului de căutări de joburi de la începutul anului şi până la finalul lunii iunie. Domeniile resurse umane şi vânzări au înregistrat şi ele un interes crescut din partea candidaţilor comparativ cu luna mai, cu peste 13.000 de căutări fiecare, în timp ce retailul a înregistrat o scădere de peste 65% a interesului candidaţilor pentru un job în acest domeniu.

    Takko Fashion, Romstal şi Enel au atras cei mai mulţi candidaţi în luna iunie, cu peste 8.000 de aplicanţi

    Printre companiile care au atras cei mai mulţi candidaţi luna trecută se numără: Takko Fashion (3.069 candidaţi), Romstal (2.695 candidaţi), Enel (2.599 candidaţi), Vodafone Romania (2.119 candidaţi), Regina Maria (2.113 candidaţi), Dona Logistica, parte din grupul Dona (2.061 candidaţi), Deichmann (2.022 candidaţi) şi BCR (2.016 candidaţi).

  • Unde-i strategia naţională, ca să nu mai importăm produse agricole? Industria alimentară a pierdut 30 de fabrici mari în ultimii 15 ani, iar 5.000 de locuri de muncă au fost şterse cu buretele

    ♦ România este un importator net de alimente, consumatorii mâncând anual lactate, mezeluri sau dulciuri din Germania, Polonia ori Italia în valoare de 4 mld. euro ♦ Deşi industria alimentară este un domeniu cheie pentru economie, având cea mai mare valoare adăugată, în România se închid an de an facilităţi de producţie, pe când investiţiile noi în domeniu pot fi numărate pe degete.

    Cel puţin 30 de mari fabrici din in­dus­tria alimentară au pus lacătul pe uşă în ultimii 15 ani, astfel fiind şterse cu buretele circa 5.000 de locuri de muncă. Chiar şi în ultimii ani marcaţi creşterea consumului şi de o evoluţie bună a economiei au avut loc astfel de închideri, cele mai multe fiind operate de companii multinaţionale care au venit local pre­luând businessuri româneşti, iar după ce şi-au stabilizat prezenţa în piaţă au operat în­chideri şi restructurări. Cel mai recent şi con­clu­dent exemplu este cel al gigantului francez Lactalis care în 12 ani a operat şase închideri de fabrici, ultimele două în acest an.

    „E o mică dramă ce se întâmplă în indus­tria alimentară din România. Putem lua exem­plul com­parativ al Poloniei şi României la mo­men­tul de aderare la UE al fiecăreia, în 2004 şi res­pectiv 2007. Ambele erau state agricole, România având focus pe producţia vegetală, iar Polonia pe zootehnie. Ce s-a întâmplat după aderare e că toa­te fondurile europene atra­se de Polonia au mers către industria alimentară, pe când în Ro­mâ­nia s-au orientat către producţie primară, res­pec­tiv cereale“, spune un executiv cu experienţă în domeniu. În acest context, Polonia are o ba­lan­ţă comer­cia­lă net favorabilă de 10 mld. euro, pe când în Ro­mânia există un deficit de 2,5 mld. euro, importurile de produse alimentare fiind de 2,6 mai mari decât exporturile.

    „E vorba de viziune. Polonia a investit în echipamente, a înzestrat fabrici, multe autohtone, nu multinaţionale. Cârnaţii mâncaţi astăzi de nemţi sunt produşi în Polonia, pe când noi exportăm oi şi cereale“, mai spune aceeaşi sursă.

    Industria alimentară este evaluată la circa 50 mld. lei (10 mld. euro), ea având potenţial să crească puternic, ba chiar se dubleze la 100 mld. lei (20 mld. euro), însă doar cu investiţii masive din partea actorilor economici. Analiştii spun că pandemia şi criza economică ar putea fi o şansă pentru ca fiecare ţară să îşi dezvolte producţia proprie de lactate, panificaţie, ulei, mezeluri sau zahăr, pentru a depinde cât mai puţin de importuri.

    „E necesară o organizare pe verticală a industriei alimentare, e nevoie ca materia primă să fie procesată local şi firmele româneşti să aducă valoare adăugată“, spune Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.