BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Glonţul a trecut pe lângă urechea celui mai mare dezvoltator imobiliar din China: City Garden a reuşit să-şi plătească investitorii şi a evitat la limită falimentul şi odată cu el declanşarea unui dezastru imobiliar de proporţii în cea de a doua economie a lumii

    Dezvoltatorul imobiliar chinez Country Garden a efectuat marţi plăţile pentru două obligaţiuni în dolari în perioada de graţie, punând astfel capăt unei saga de o lună care a devenit punctul central al preocupărilor investitorilor globali cu privire la sectorul imobiliar chinez măcinat de turbulenţe, scrie Financial Times.

    Acţiunile companiei listate la Hong Kong s-au redresat uşor de la o scădere de aproape 5% la 3% în tranzacţiile de la sfârşitul dimineţii, după ce presa locală a relatat că dezvoltator a efectuat plăţile cupoanelor în valoare totală de 22,5 milioane de dolari pentru două obligaţiuni internaţionale de 500 milioane de dolari.

    O persoană apropiată companiei şi un deţinător de obligaţiuni a declarat pentru Financial Times că Country Garden a efectuat plăţile, pentru care nu a respectat un termen iniţial la începutul lunii august. Country Garden a refuzat să comenteze.

    Plăţile înseamnă că dezvoltatorul imobiliar, care se confruntă cu probleme de lichidităţi, a evitat la limită o incapacitate tehnică de plată, dar comercianţii au declarat că acest lucru nu va schimba povestea unei tensiuni financiare extinse şi înrăutăţite în sectorul imobiliar vast şi important din punct de vedere economic din China.

    Plăţile neefectuate luna trecută de către Country Garden au alimentat îngrijorările cu privire la o companie care a fost considerată cândva ca fiind unul dintre cei mai siguri şi mai sănătoşi din punct de vedere financiar dezvoltatori din China. În ciuda unei recentele reveniri, acţiunile sale au scăzut cu peste 60% de la începutul anului până în prezent.

    Dezvoltatorul a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a evita intrarea în incapacitate de plată atât a obligaţiunilor în dolari, cât şi a obligaţiilor faţă de creditorii interni.

    Vineri, acesta a obţinut aprobarea creditorilor de a prelungi termenul de plată pentru o obligaţiune de aproape 550 de milioane de dolari care urma să ajungă la scadenţă sâmbătă, permiţând dezvoltatorului să ramburseze datoria într-o serie de rate pe parcursul a trei ani. Acesta ar putea începe negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni tranzacţionate public pentru o prelungire similară, a declarat un deţinător al unei obligaţiuni publice Country Garden.

    Această decizie la limită în ceea ce priveşte plata cupoanelor pentru Country Garden vine în contextul în care Beijingul încearcă să gestioneze declinul industriei imobiliare din China, care reprezintă de obicei aproximativ un sfert din activitatea economică anuală.

    Ritmul de relaxare a regulilor privind creditele ipotecare de către autorităţile chineze s-a accelerat în această lună, după ani de zile în care au luat măsuri drastice împotriva efectului de levier excesiv din acest sector. Marile oraşe, inclusiv Beijing şi Shanghai, au redus săptămâna trecută ratele minime ale dobânzilor ipotecare pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă.


    Cu toate acestea, există puţine semne că criza de lichidităţi din sectorul imobiliar din China se ameliorează semnificativ. Iar până în prezent, factorii de decizie politică de la Beijing au rămas reticenţi în a se angaja într-o relaxare pe scară largă, pe care mulţi analişti o consideră necesară pentru a ajuta sectorul imobiliar.

     

  • ASF a autorizat prima platformă digitalizată de finanţare participativă prin intermediul împrumuturilor, prin care dezvoltatorii imobiliari pot obtine finantări pe perioade de până la 60 de luni

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a autorizat prima platformă digitalizată de finanţare participativă prin intermediul împrumuturilor (crowdlending) din România, prin care dezvoltatorii imobiliari pot obtine finantări de la o serie de investitori, pe perioade de până la 60 de luni.

    Platforma Stock.estate (https://www.stock.estate/ro), administrată de societatea Stockestate Crowdfunding, facilitează acordarea de împrumuturi, prin punerea în legătură a investitorilor interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare.

    ,,Misiunea noastră este de a facilita obţinerea de capital rapid şi uşor pentru dezvoltatorii imobiliari şi de a oferi oportunităţi investiţionale imobiliare verificate, şi cu randamente atrăgătoare pentru investitori. Pe scurt, ne propunem să democratizăm investiţiile imobiliare, punând cele două părţi în legătură directă într-un mediu digital sigur şi reglementat. Cu aportul echipei şi al partenerilor de încredere cu experienţă în domeniul imobiliar şi nu numai, reducem barierele de acces la oportunităţi imobiliare. Credem că este momentul potrivit pentru o astfel de platformă, în condiţiile în care dezvoltatorii imobiliari încep să se lovească de reticenţa băncilor de a acorda finanţări, iar România este un loc în care investitorii au un apetit mai ridicat pentru investiţii imobiliare faţă de alte ţări din regiune.’’, a declarat Vicenţiu Vlad, CEO Stock.estate.

    Stock.estate analizează proiectele imobiliare care prezintă potenţial, le sprijină în pregătirea campaniei de crowdfunding, iar apoi le prezintă investitorilor. Investitorii pot fi persoane fizice sau juridice.

    Investitorii acordă împrumuturile pentru perioade pornind de la 6 până la 60 de luni.

    La rândul lor, dezvoltatorii imobiliari pot obţine finanţare de la investitori prin intermediul platformei pentru finalizarea sau dezvoltarea proiectelor lor imobiliare.

    Prin intermediul platformei, investitorii au posibilitatea de a efectua investiţii începând de la 10 Euro în diverse proiecte imobiliare. Scopul platformei este să ofere investitorilor oportunităţi de a participa la proiecte imobiliare cu potenţial de randament situat între 10% şi 15%, sub forma unor dobânzi acordate pentru sumele investite.

  • Roboţii inteligenţi din Polonia cuceresc întreaga lume

    Deşi în clasamentele mondiale privind robotizarea Polonia nu ocupă primele locuri, ţara are cu ce se lăuda în ceea ce priveşte proiectarea de soluţii inovatoare de acest tip, notează Warsaw Voice. Startup-uri poloneze ca United Robots, Kogena, TMA Automation atrag investiţii importante de la investitori şi de extind în forţă.

  • De la BlackRock la Pimco, investitorii în obligaţiuni pariază că majorarea dobânzilor a luat sfârşit: Pentru prima dată de când FED a început să majoreze ratele, în urmă cu aproape 18 luni, piaţa forţei de muncă prezintă suficiente fisuri pentru a-i încuraja pe cei mai mari investitori în obligaţiuni din lume să parieze că ciclul de înăsprire se încheie în sfârşit

    Pentru prima dată de când Rezerva Federală a început să majoreze ratele dobânzilor, în urmă cu aproape 18 luni, piaţa forţei de muncă prezintă suficiente fisuri pentru a-i încuraja pe unii dintre cei mai mari investitori în obligaţiuni din lume să parieze că ciclul de înăsprire se încheie în sfârşit, scrie Bloomberg. 

    O serie de măsurători de încetinire a ocupării forţei de muncă în această săptămână, încununate de raportul de vineri privind salariile din august, a schimbat sentimentul pieţei în favoarea deţinerii de titluri de Trezorerie pe doi ani, sensibile la politică, pe care Jeff Rosenberg de la BlackRock le-a numit “o achiziţie de tip “screaming buy”” (cumpărare în forţă).

    Perspectiva ca Fed să încheie cea mai agresivă campanie de înăsprire din ultimele decenii a atras investitorii către o altă strategie favorită de sfârşit de ciclu – o curbă de randament în creştere. Pariul este că, pe măsură ce accentul se mută asupra momentului în care Fed ar putea trece la relaxare, obligaţiunile cu scadenţă scurtă se vor descurca mai bine decât obligaţiunile pe termen lung. Strategia ar putea beneficia, de asemenea, de o tendinţă sezonieră: Companiile se grăbesc de obicei să vândă datorii după sărbătoarea de Ziua Muncii din SUA, punând presiune asupra obligaţiunilor cu scadenţă lungă.

    Datele privind locurile de muncă lasă “piaţa de obligaţiuni confortabilă cu opinia că Fed este în aşteptare pentru moment şi poate că a terminat ciclul”, a declarat Michael Cudzil, manager de portofoliu la Pacific Investment Management Co. care supraveghează 1.800 de miliarde de dolari. “Dacă au terminat pentru ciclul de creşteri, atunci este vorba de a privi prima reducere care duce la curbe mai abrupte”.

  • Erdogan s-a predat pieţelor financiare: Banca centrală a Turciei a majorat dobânda de referinţă la 25% în încercarea disperată de a stopa creşterea preţurilor, dar investitorii spun că nu este de ajuns

    Banca centrală a Turciei a decis majorarea dobânzii de referinţă la 25%, în încerarea de a aduce preţurile sub control. Cu toate acestea, investitorii susţin că această majorare nu este suficientă, potrivit unui raport al Wood&Company.

    Conform prognozelor, Turcia ar putea ridica dobânda până la 30% la finalul lui 2023. Pe fondul turbulenţelor economice, cheltuilelie gospodăriilor au început să scadă, consumul s-a diminuat, iar temerile privind şomajul au început să se accentueze.

    Cu toate acestea, absorbţia creditelor de către bănci a rămas în general stabilă, cu excepţia împrumuturilor acordate IMM-urilor, care a înregistrat o uşoară tendinţă de atenuare începând cu luna martie.

    Economiştii sunt de părere că în ciuda acestor eforturi lira turcească va continua să se deprecieze, pentru că este nevoie de mai mult timp ca deciziile de politică monetară să îşi facă efectul în economia reală.

  • Bursele lumii au intrat din nou pe roşu: investitorii ies din China, speriaţi că statul nu va susţine companiile chineze. În Europa, totul este pe minus. Indicele fricii VIX este pe plus. La Bucureşti, Bursa are la ora 14:00 o scădere de 1% pe indicele BET. Transgaz scade cu 3,6%, Transelectrica, Electrica şi BRD cu peste 2%

    Bursele internaţionale erau în teritoriu negativ joi, pe măsură ce temerile investitorilor cresc pe fondul veştilor îngrijorătoare legate de economie venite din China. Şi în SUA investitorii se tem de noi creşteri ale ratelor dobânzilor după minuta băncii centrale, iar Europa a preluat trendul, bursele fiind într-o mare de roşu.

    Indicele fricii (sau al volatilităţii) VIX avea o creştere de 0,6% la ora redactării acestei ştiri. Când indicele creşte, valoarea indicelui american S&P 500 scade.  Cu cât VIX este mai mare, cu atât mai mare este nivelul de teamă şi incertitudine de pe piaţă, nivelurile de peste 30 indicând o incertitudine uriaşă.

    Acţiunile europene au scăzut, în principal pe fondul deprecierii acţiunilor bancare, în condiţiile în care tot mai multe tot mai multe dovezi că economia chineză îşi pierde rapid din avânt au ţinut investitorii cu sufletul la gură. În Marea Britanie sunt de asemenea îngrijorări tot mai mari legate de inflaţia persistentă.

    Indicele european al băncilor STXE 600 scădea la ora 14.00 cu 0,7%, atingând un minim al ultimei săptămâni, acesta având expunere pe banca chineză HSBC, cea mai mare bancă din Europa în ceea ce priveşte capitalizarea (61 mld. lire sterline), care a coborât pentru a cincea sesiune la rând, la un minim al ultimelor cel puţin două luni, scrie Reuters.

    În acelaşi timp, indicele londonez FTSE 100 avea minus 0,2%, indicele german DAX scădea cu 0,12%, indicele francez CAC 40 se deprecia cu 0,1%, cel italian FTSE MIB avea minus 0,12%, iar indicele paneuropean Stoxx 600 avea minus 0,2%, arată datele MarketWatch.

    „Majoritatea participanţilor au continuat să vadă riscuri semnificative de creştere a inflaţiei, ceea ce ar putea necesita o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, se arată în minuta Fed de la ultima şedinţă.

    Pe de altă parte, în România, creşterea economică la jumătate de an este sub prognoze, de 1,7%, dar economiştii spun că nu este un dezastru o creştere mai mică, având în vedere situaţia globală actuală. Cam 2% ar urma să fie creşterea economică pe întreg anul, spune economistul Ionuţ Dumitru, în vreme ce economistul Adrian Codîrlaşu, spune că va fi „doi şi un pic“.

    Bursa de Valori Bucureşti scădea joi la ora 14.00 cu 1,06% prin prisma indicelui principal BET, dinamică determinată în principal de scăderea acţiunilor Transgaz cu 3,6%, Transelectrica cu 2,6%, BRD cu 2,3% arată datele agregate de ZF de la BVB. Aproape toate companiile din prima ligă bursieră erau pe minus. Doar Hidroelectrica şi MedLife au mai trecut în teritoriu pozitiv în timpul şedinţei de tranzacţionare.

    De altfel, toţi indicii bursieri locali au scăderi, de la 0,1% pentru BET-FI, indicele SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea, la 1,3% pentru ROTX, indice creat în colaborare cu Bursa din Viena. La ora prânzului lichiditatea era de 28 de milioane de lei, cele mai tranzacţionate acţiuni fiind Hidroelectrica (5,8 mil. lei), OMV Petrom (4,4 mil. lei) şi Fondul Proprietatea (2,7 mil. lei).

  • Investitorii din real estate avertizează asupra modificărilor fiscale care vizează sectorul construcţiilor: pot aduce pierderi de 7 mld. lei din veniturile generate anual la bugetul de stat, echivalând cu diminuarea volumului de afaceri cu 10-12%

    Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI) estimează că modificările fiscale propuse de guvern care vizează industria de dezvoltări imobiliare şi construcţii pot duce la pierderi de 7 miliarde lei din veniturile generate anual la bugetul de stat, echivalând cu diminuarea volumului de afaceri cu 10-12%.

    “Această scădere va accelera tendinţa de contractare a pieţei imobiliare autohtone, în condiţiile în care contribuţia industriei la PIB-ul României a scăzut deja de la 14,5% în 2020 la 13%, anul trecut, iar cererea şi oferta s-au diminuat substanţial în primul trimestru din 2023, cu minus 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2022”, spun reprezentanţii organizaţiei.

    În paralel, pe lângă impactul bugetar negativ pe care l-ar atrage aceste modificări, AREI semnalează consecinţe în cascadă pentru întreg ecosistemul imobiliar din România şi efecte care se vor resimţi şi la nivelul populaţiei, respectiv:

    ♦ Costuri mai mari pentru consumatorul final şi creşterea preţurilor la locuinţe – Eliminarea cotei de TVA de 5% la locuinţe va fi resimţită puternic de persoanele cu venituri reduse, în special tinerii şi familiile cu mulţi copii, care nu îşi vor mai putea permite achiziţia de locuinţe noi. Spre exemplu, pentru un apartament de 2-3 camere, cota de TVA majorată la 9% va atrage un cost suplimentar de 4.800 euro, plus taxe notariale calculate la valoarea totală de achiziţie, în condiţiile în care preţul locuinţelor din România a înregistrat deja o creştere de 12% în mai puţin de 2 ani”.

    ♦ Scăderea calităţii ofertei la locuinţele noi – Presiunea financiară crescută ar putea determina unii dezvoltatori să facă compromisuri privind calitatea materialelor utilizate în construcţii. Totodată, dezvoltatorii ar putea fi forţaţi să reducă dimensiunea unităţilor locative, pentru a menţine preţul final al apartamentelor accesibil. Acest lucru ar putea duce la o piaţă supra-saturată cu apartamente mai mici, în condiţiile în care România are un decalaj considerabil faţă de alte state membre ale Uniunii Europene, având cel mai scăzut număr mediu de camere pe persoană şi cel mai ridicat procent de persoane care locuiesc într-o locuinţă supraaglomerată”.

    ♦ Risc sporit de evaziune fiscală – Creşterea poverii fiscale pe segmentul rezidenţial (majorarea cotei de TVA pentru locuinţe la 9%, aplicarea unui impozit de 5% la preţul de vânzare pentru tranzacţii cu valoarea peste 600.000 lei) poate genera premise ce vor conduce la evaziune fiscală, în sensul declarării unor valori mai mici;

    ♦ Riscul de blocaj pe piaţa imobiliară – În condiţiile în care cererea de locuinţe este foarte elastică la preţ, iar inflaţia ridicată şi ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea soluţiilor de finanţare bancară, noile măsuri, mai ales în ceea ce priveşte impunerea de noi taxe (i.e. impozit de 5% la preţul de vânzare pentru tranzacţii cu valoarea peste 600.000 lei) ar putea reduce cu cel puţin 50% oferta şi cererea din piaţa imobiliară, în 2024. Pe de altă parte, reglementarea unor noi măsuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea conformităţii cu normele constituţionale, analiza oportunităţii şi evitarea oricăror neclarităţi pe dimensiunea de implementare;

    ♦ Povară fiscală sporită de peste patru ori – Aproximativ 91% din companiile active în domeniul construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare sunt microîntreprinderi, iar nivelul de taxare generalizată aplicat în baza modificărilor discutate va creşte de la 338 milioane lei (2022) la 1.478 milioane lei (2024), respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri (2022) până la 5% din cifra de afaceri (2024), de 4 ori peste media la nivel naţional;

    ♦ Presiune sporită pe costurile cu forţa de muncă – Reintroducerea CASS asupra salariilor în construcţii va determina scăderea salariilor nete plătite în sector cu aproximativ 11,1% şi va presupune un efort major de compensare de către dezvoltatori/constructori, punând presiune pe costurile lor.

    „AREI înţelege necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să susţină veniturile la bugetul statului şi să ajute la atenuarea deficitului bugetar, dar consideră că este nevoie de o abordare mai echilibrată, care să nu genereze un impact disproporţionat asupra sectorului imobiliar şi a perspectivelor de proprietate pentru cetăţenii României”, spune Dennis Selinas, Preşedintele Consiliului Director al AREI şi CEO Globalworth.

    Comunitatea AREI întruneşte cele mai importante companii cu proiecte de dezvoltare semnificative pe piaţa de real estate din România, însumând investiţii în valoare de miliarde de euro: Afi Europe Romania, Akcent Development, Alesonor, Argo Property Capital, Avivim Gonen Group, Bog’Art, Ceetrus Romania, Cordia Romania, CPI Romania, Estoria City, Forte Partners, Globalworth, Granvia Romania, Hercesa Imobiliara, Lion’s Head, Mulberry Development, Mitiska REIM, Nepi Rockcastle, One United Properties, Portico Investments Romania, Portland Trust, Prima Development Group, Skanska, Speedwell, Square 7 Properties, Tiriac Imobiliare.

     

  • Premierul Italiei, Giorgia Meloni, îşi asumă responsabilitatea politică pentru taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor care a generat o prăbuşire a pieţei

    Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi-a asumat responsabilitatea politică pentru decizia de săptămâna trecută de a impune o taxă de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor, o măsură care a tulburat investitorii şi a distrus o valoare de piaţă iniţială de 10 miliarde de dolari a instituţiilor bancare, scrie Bloomberg.

    Controversata taxă, care a fost inclusă împreună cu o serie de alte măsuri în cadrul ultimei şedinţe a cabinetului guvernamental înainte de vacanţă, a fost iniţiativa lui Meloni, a declarat aceasta într-un interviu acordat ziarelor italiene de la reşedinţa sa de vacanţă din regiunea sudică Puglia. Premierul a insistat ca măsura să treacă prin cabinet lunea trecută pentru a evita orice întârziere în procesul de aprobare.

    „Sistemul bancar s-a grăbit să crească ratele dobânzilor la creditele ipotecare. Cu toate acestea, a lăsat neschimbate ratele pentru cei care economisesc, fapt care a creat o dezechilibru”, a declarat Meloni pentru Corriere della Sera, la Repubblica şi La Stampa în interviul publicat luni. „Este o iniţiativă pe care mi-am dorit-o de mult. Sunt de părere că măsura pe care am propus-o va transmite un mesaj ferm legat de corectitudinea statului italian”.

    Anunţul surpriză al taxei bancare făcut de vicepremierul Matteo Salvini a dus la o prăbuşire a pieţei, generând acuzaţii potrivit cărora coaliţia de guvernare a lui Meloni dăunează credibilităţii Italiei în rândul investitorilor.

    Acţiunile băncilor şi-au revenit ulterior după ce oficialii au clarificat că guvernul va limita impactul măsurii pentru mulţi creditori.

    „Nu vreau să pedepsesc băncile, dar în rândul acestora a luat naştere un dezechilibru semnificativ”, a declarat Meloni pentru cele trei ziare. „Odată cu creşterea consistentă şi prelungită a dobânzilor de către BCE, gospodăriile şi întreprinderile riscă să fie penalizate”.

  • Fondatori în pielea goală: Unde a dispărut „marea” de bani pentru start-up-uri?

    Fondatorii de start-up-uri s-au trezit la o nouă realitate în 2023: banii pare că s-au evaporat, iar investitorii care altă dată erau deschişi la nou şi chiar la un anume grad de risc stau pe cash şi refuză pe bandă rulantă propunere după propunere. Şi nu este doar o percepţie – un prim raport, realizat de organizaţia Activize, arată că fondatorii nu se plâng degeaba: finanţările pentru start-up-uri din primul semestru din acest an au scăzut cu 42%, la o modestă sumă de 37 de milioane de euro.

     

     

    Totul e îngheţat, blocat. Am nevoie de 200.000 de euro pentru a lansa efectiv proiectul la care lucrez de câţiva ani şi lucrurile nu avansează. E frustrant!” Fondatorul start-up-ului cu care stau de vorbă a băut, probabil, în ultimele luni, zeci sau poate chiar sute de cafele,  limonade şi sticle de apă prin toate colţurile Bucureştiului cu toţi investitorii care măcar au rămas deschişi la discuţii, chiar dacă au buzunarele „lipite”. Cu investiţii semnificative până acum în proiect, fondatorul acestui start-up, al cărui nume e puţin relevant în acest context, aşa că va rămâne anonim, ştie cum arată agenda lui pentru perioada următoare: întâlniri şi pitch-uri peste pitch-uri, până reuşeşte să meargă mai departe. Dar nu doar fondatorii start-up-urilor care nu şi-au lansat operaţiunile sunt în căutare de bani. Cam toată lumea din „ecosistem” caută bani acum. Sunt în biroul unui discret şef al unui family office din Bucureşti, cu tranzacţii care însumează câteva milioane de euro. „Toate start-up-urile în care am investit până acum m-au căutat să le dau bani. De unde să le dau? Eu pun doar tichete mici”, ridică din umeri interlocutorul meu. „Dar toată lumea caută bani acum, toată lumea”, insistă el. Despre această nouă realitate nu se vorbeşte doar aşa, off the record. La finele lunii august, pe scena ZF IT Generation Summit – un eveniment anual organizat în completarea emisiunii cu acelaşi nume dedicată de ZF viitorilor milionari din IT, adică fondatorilor de start-up-uri tech – Vlad Cazan, cofondator al Kfactory, un start-up care a creat o platformă de automatizare a proceselor de business în producţie punea un diagnostic noii realităţi din discuţia cu fondurile de investiţii. „A luat sfârşit era în care se puteau lua investiţii doar pe un PowerPoint şi pe o putere de persuasiune foarte bună.” Pe scena aceluiaşi eveniment, Ionuţ Stanimir, cofondator al acceleratorului InnovX-BCR şi director de marketing al BCR – cu o bună vizibilitate deci asupra situaţiei, din perspective diferite – a descris nu mai puţin plastic, şi exact, care e situaţia: „Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală. Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare. Este bine ce se întâmplă, mai întâi de toate, pentru start-up-uri, cred că joaca de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În corporaţii a început să doară. În momentul acesta este clar, ori ai soluţiile bune înaintea pieţei, ori nu le ai. Resursele sunt mai puţine, banii sunt mai puţini, oamenii sunt mai puţini.” Dar chiar este cu adevărat piaţa de finanţări blocată, atunci când vedem şi runde record precum cea de 35 de milioane de dolari luată de FlowX.AI sau cele 10 mil. euro luate de Digitail, sau runda de aproape 3 milioane de euro a Kubeark, sau cei 5,5 mil. euro de la Veridion? Un semn de întrebare suplimentar vine şi dintr-o scurtă discuţie, rămasă off the record, avută ca parte a documentării pentru acest text cu o persoană puternic implicată în peisajul de investiţii, care într-o scurtă pauză în seria lui nesfârşită de întâlniri a ţinut (doar) să-mi pună sub semnul întrebării ideea materialului. „Dacă există încredere în echipa de fondatori,  nu doar că sunt bani: curg în valuri. Dar trebuie să existe încredere! Şi aceasta este poate o marfă şi mai rară decât cash-ul în această perioadă”, mi-a spus el. Iar realitatea este că, într-un fel, toţi cei citaţi în material au dreptate. Finanţările nu au dispărut, ba chiar unele sunt cu sume record. Totuşi, numărul lor pare a fi mai mic.

    Dincolo de percepţii şi ce se discută la cafea sau limonadă în localurile hip din Bucureşti, un raport realizat de Activize, o organizaţie care monitorizează de ani de zile tranzacţiile de pe piaţa locală, confirmă scăderea, deloc mică: dând la o parte recordurile – şi nu pentru că sunt runde record, ci pentru că banii vin în proporţie covârşitoare din afara României, iar unele dintre companii s-au mutat practic în alte jurisdicţii, valoarea finanţărilor pentru start-up-uri a scăzut în primul semestru din acest an cu 42%, la 37,1 mil. euro, de la 64,5 mil. euro, în primul semestru din 2022. „Datele arată o schimbare importantă în peisajul investiţiilor, cu investitori care adoptă o abordare mai selectivă. Suma totală a investiţiilor a înregistrat o scădere semnificativă, rămânând totuşi o sumă care este disponibilă pentru start-up-uri promiţătoare”, conform raportului Activize, semnat de Andreea Erdo. Cele 37 de milioane de euro au fost împărţite între 29 de tranzacţii, conform sursei citate. Provocările sunt reale şi nu se rezumă doar la cauze economice, spune şi Bogdan Almaşi, cofondator şi CEO al Assetto, o platformă de investiţii alternative în imobiliare, care e în discuţii pentru a ridica o rundă de finanţare, deci resimte din plin toate mişcările din piaţă. „Să fii fondator de start-up în România care caută investitori pentru proiectul său în 2023 este o aventură în adevăratul sens al cuvântului. Fiind o perioadă cu dobânzi ridicate pe pieţele financiare, cash-ul a devenit o marfă scumpă. Doar că preţul banilor este unul care are o componentă subiectivă foarte mare. La toate acestea se adaugă faptul că în România capitalul este concentrat la o categorie de investitori aflaţi, în cele mai multe cazuri, la prima generaţie de oameni înstăriţi, cei mai mulţi dintre ei fiind autodidacţi şi cu capitaluri acumulate în perioade de creştere economică accelerată, perioade în care valoarea adaugată şi profiturile s-au generat aproape din orice şi oricum. Din păcate nu avem o cultură a investiţiilor pe termen mediu şi lung, a investiţiilor sustenabile şi în afaceri cu potenţial ridicat de impact atât economic, cât şi social”. De asemenea, spune Almaşi, de multe ori fondatorii de start-up-uri sunt priviţi cu neîncredere de unii investitori. „Pentru că istoria capitalismului românesc a fost brutal întreruptă 50 de ani de comunism, nu am avut o perioadă continuă şi îndelungată de acumulare de experienţă de business şi investiţii. Acest lucru se simte în lipsa de viziune a investitorilor români, în felul în care aceştia evaluează doar active, fluxuri de venituri, dar nu au capacitatea de a simţi şi de a evalua corect potenţialul de creştere al unui start-up. La cele de mai sus mai adăugăm şi lipsa de alfabetizare tehnologică a multor români care dispun de capital şi care privesc start-up-urile tech precum nişte ciudăţenii supraevaluate ale unor puşti inadaptaţi care nu vor să lucreze într-o multinaţională şi se încăpăţânează să schimbe lumea cu proiectele lor. <<Un moft!>>. (…) În concluzie, ar fi minunat dacă românii la care s-au concentrat cele mai mari volume de capital în aceşti 34 de ani de capitalism ar reuşi să îşi lărgească orizonturile, să privească mai mult la comportamentul investiţional al omologilor lor din vestul Europei şi ar înţelege că există profituri mult mai mari care pot fi obţinute chiar şi în afara afacerilor de tip <<brick and mortar>>. Inovaţia încă nu atrage capital în România pentru că pentru investitorii români inovaţia este o zonă necunoscută, iar necunoscutul sperie.” Liviu Huluţă, CEO al INKI.TECH, start-up care a dezvoltat un serviciu de închiriere de dispozitive precum laptopuri, tablete şi telefoane, exclusiv pentru companii, confirmă şi el dificultăţile din piaţă, adăugând însă că probleme au şi fondurile de investiţii, care la rândul lor au nevoie de bani. „Start-up-urile au mari probleme în a ridica runde noi de la fondurile de capital de risc (venture capital – VC), anumite tipuri de investiţii aproape au dispărut, iar rundele de finanţare de tip serie B şi C sunt la un minim istoric oriunde pe glob. Problema nu este neapărat a fondurilor. Fondurile ele însele au mari probleme în a atrage capital de la investitori. Investitorii în fonduri de tip VC se numesc LP (limited partners), aceştia din urmă fiind foarte precauţi în această perioadă şi evitând astfel să facă mişcări. Contextul actual este marcat de rate crescute ale dobânzilor. Acest instrument este considerat din nou foarte atractiv. E şi normal ca un deţinător de capital să se gândească că e foarte safe să primească 5% dobândă la dolari sau euro, comparativ cu o investiţie într-un fond de VC. Mai mult, imprevizibilitatea este dictată de faptul că nu e clar dacă mediul acesta al dobânzilor crescute este ceva permanent, de durată, sau ceva temporar. Incertitudinea nu este un mediu propice pentru investiţii în start-up-uri care generează un câştig în câţiva ani.”

    „Seceta” din piaţă ameninţă însă să blocheze şi apariţia unor inovaţii, avertizează Liviu Huluţă. „Trebuie spus că această incertitudine ameninţă o piaţă care a fost motorul principal de inovaţie şi aş putea spune de valoare adăugată în antreprenoriatul din multe zone de pe glob. În regiunea noastră avem multe fonduri care au terminat capitalul recent şi trebuie să ridice fonduri noi. Fondurile care au capital au devenit astfel extrem de selective sau foarte prudente.”

    Reticenţa de a pune bani în proiecte noi sau în faze incipiente este explicată şi prin faptul că acum „un investitor se gândeşte că dacă acum pune 2 euro într-un start-up, poate că peste o perioadă va trebui să pună alţi 2 sau 3 euro pentru a-l susţine, ca să nu piardă acei primi 2 euro care i-au ieşit din buzunar, şi acesta este un risc pe care acum majoritatea celor care au bani nu vor să şi-l asume”, îmi explică situaţia managerul micului family office menţionat şi la începutul materialului. Părerile nu sunt unanime. Bani sunt, dar pentru proiectele bune, spun mai multe voci care privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea a fondatorilor. „Legat de finanţări, nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp”, spune şi Felix Crişan, cofondator al platformei de crowdfunding Ronin şi general partner la fondul Netopia Ventures. „Start-up-urile valoroase găsesc finanţare, problema este cu cele care nu îşi pun în valoare argumentele când se duc spre finanţare”, spune Marius Ghenea, partener la Catalyst România, una dintre figurile de care se leagă apariţia fondurilor de investiţii pe plan local. Lucrurile merg mai greu, dar se mişcă, spune şi Ovidiu Ghiman, fondator şi CEO al platformei de crowdfunding Ronin. „Cu fiecare start-up cu care lucrăm, confirmăm faptul că există în continuare capitaluri disponibile pentru investiţii de tip venture capital. Într-adevăr, decizia de investiţie nu se mai ia atât de uşor ca acum 2-3 ani şi valorile la care sunt evaluate companiile au scăzut. Dar, de fiecare dată când echipa de proiect confirmă capacitatea de a executa proiectul, indicatorii cei mai relevanţi pentru tracţiunea proiectului înregistrează creşteri continue şi există suficiente iniţiative operaţionale concrete care să maximizeze şansele de livrare cu succes a planului de afaceri prezentat investitorilor, am reuşit să convingem investitorii, din toate segmentele, să investească în proiectele în care ne-am implicat.”  

     

    „A luat sfârşit era în care se puteau lua investiţii doar pe un PowerPoint şi pe o putere de persuasiune foarte bună.”

    Vlad Cazan, cofondator al Kfactory

     

    „Ar fi minunat dacă românii la care s-au concentrat cele mai mari volume de capital în aceşti 34 de ani de capitalism ar reuşi să îşi lărgească orizonturile, să privească mai mult la comportamentul investiţional al omologilor lor din vestul Europei şi ar înţelege că există profituri mult mai mari care pot fi obţinute chiar şi în afara afacerilor de tip <<brick and mortar>>. Inovaţia încă nu atrage capital în România pentru că pentru investitorii români inovaţia este o zonă necunoscută, iar necunoscutul sperie.”

    Liviu Huluţă, CEO al INKI.TECH

     

    „Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală. Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare. Este bine ce se întâmplă, mai întâi de toate, pentru start-up-uri, cred că joaca de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În corporaţii a început să doară.”

    Ionuţ Stanimir, cofondator al acceleratorului InnovX-BCR şi director de marketing al BCR

     

    „Legat de finanţări, nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp.” 

    Felix Crişan, cofondator al platformei de crowdfunding Ronin şi general partner la fondul Netopia Ventures

  • Fondul de Compensare a Investitorilor: Numărul de investitori prezenţi la Bursa de la Bucureşti atingea aproape 160.000 la iunie 2023, cu 36% peste nivelul de anul trecut. Plus 13% faţă de trimestrul anterior

    Bursa de Valori Bucureşti număra la sfârşitul celui de al doilea trimestru de anul acesta 159.513 investitori, o creştere de 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, avansul venind într-un context în care piaţa locală de capital a trecut peste perioadele de volatilitate ridicată de anul trecut, susţinută inclusiv listarea producătorului de energie Hidroelectrica (H2O).

    De altfel, perioada menţionată include câteva zile din ceea ce până acum constituie cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni din Europa din 2023.

    Conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, numărul de participanţi bursieri a crescut în T2/2023 cu 12,7% faţă de primele trei luni ale anului, când totalul era de 141.570. De notat însă că datele raportate de participanţii Fondului nu iau în calcul dacă un investitor apelează la unul sau mai mulţi intermediari, astfel că numărul real de investitori poate fi mai mic.

    31.233 de investitori (19,6% din total) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice. În cea mai recentă ediţie Fidelis, în care MFP a strâns 2,4 miliarde de lei, dobânzile anuale au ajuns până la maximum 7,2% pentru titlurile în lei, respectiv 5,45% pe an pentru titlurile denominate în euro.

    „În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o creştere de 14,80%. Numărul investitorilor compensabili în limita plafonului a crescut cu 8,05% şi numărul investitorilor necompensabili a scăzut cu 0,83% comparativ cu trimestrul anterior”, scrie FCI.

    Clasificarea investitorilor este dominată de numărul investitorilor compensabili integral, care reprezintă 70,92% din totalul raportat la 30 iunie 2023. Dintre aceştia, 73,7% apelează la societăţile de servicii de investiţii financiare.

    Cea mai numeroasă categorie este cea a investitorilor eligibili pentru compensare cu portofolii mai mici decât plafonul de 20.000 de euro, ajungând la 113.127 de investitori. Totodată, numărul investitorilor îndreptăţiţi la compensare, cu portofolii mai mari decât limita de compensare, a fost de 45.194. Categoria cu cei mai puţini participanţi este cea a investitorilor necompensabili, 1.192.

    Pentru context, valoarea portofoliului mediu se calculează astfel:

    „Pentru un investitor compensabil integral (cu investiţii sub plafonul de compensare): raportul intre suma investiţiilor compensabile sub 20,000 euro şi numărul total de investitori compensabili sub acest plafon; pentru un investitor compensabil în limita plafonului (cu investiţii peste plafonul de compensare): raportul intre suma investiţiilor compensabile peste plafon şi numărul total de investitori compensabili în limita plafonului; pentru un investitor necompensabil reprezintă raportul între suma investiţiilor exceptate de la compensare şi numărul total de investitori necompensabili.”

    Portofoliul mediu al unui investitor compensabil integral a ajuns la 4.247,9 euro după ce a înregistrat o scădere de 3,9% în comparaţie cu trimestrul I, în timp ce portofoliul mediu al unui investitor compensabil în limita plafonului la sfârşitul trimestrului I a înregistrat o creştere de 2,4%, atingând 195.285,5 euro. Valoarea portofoliului mediu al unui investitor necompensabil a înregistrat o creştere de 11,68% atingând 33.853.787,5 euro.

    Fondul de Compensare a Investitorilor, înfiinţat în 2005, are ca scop compensarea investitorilor, în situaţia incapacităţii participanţilor FCI de a returna fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate sau aparţinând investitorilor, care au fost deţinute în numele acestora, cu ocazia prestării de servicii de investiţii financiare sau de administrare a portofoliilor individuale de investiţii. Pe parcursul anului 2021, Fondul nu a avut în derulare niciun caz de compensare.