Tag: Interviu

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Şeful unuia dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume mărturiseşte care este primul lucru pe care-l face când se cazează şi de ce ar trebui să faci şi tu asta

    Acesta spune că atunci când călătoreşte încearcă să nu i-a prea multe bagaje cu el şi de obicei se rezumă la un trolley şi o geantă de umăr. Primul lucru pe care-l face când intră într-o cameră de hotel este să tragă draperiile. “Cred că lumina naturală este foarte importantă. În plus, te ajută să te acomodezi mai repede la fusul orar”

    Un alt lucru pe care Sorenson îl iubeşte este să citească ziare. “Încă citesc ziare, ceea ce este un fapt nu foarte des întâlnit. Unele ştiri le citesc pe tabletă, dar foarte multe cărţi încă le citesc în format fizic”.

     

  • Şeful unuia dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume mărturiseşte care este primul lucru pe care-l face când se cazează şi de ce ar trebui să faci şi tu asta

    Acesta spune că atunci când călătoreşte încearcă să nu i-a prea multe bagaje cu el şi de obicei se rezumă la un trolley şi o geantă de umăr. Primul lucru pe care-l face când intră într-o cameră de hotel este să tragă draperiile. “Cred că lumina naturală este foarte importantă. În plus, te ajută să te acomodezi mai repede la fusul orar”

    Un alt lucru pe care Sorenson îl iubeşte este să citească ziare. “Încă citesc ziare, ceea ce este un fapt nu foarte des întâlnit. Unele ştiri le citesc pe tabletă, dar foarte multe cărţi încă le citesc în format fizic”.

     

  • Cu această glumă poţi obţine un salariu mai mare la interviul de angajare

    Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Columbia dacă faci această glumă în timpul interviului de angajare ai şanse mai mari să obţi un salariu mai mare decât ai fi obţinut altfel.

    Ce trebuie să faci? Atunci când te întreabă care este salariul dorit, tot ce trebuie să faci este să zici “Ei bine, aş vrea 1 milion de dolari” (n.r orice sumă ridicolă). Se pare că aceast lucru influenţează într-un mod inconştient ascultătorul. De aceea, un pulover de 50 de dolari va arăta mult mai rezonabil ca preţ atunci când este prezentat lângă un pulover de 150 de dolari. Aceeaşi strategie o aplică şi restaurantele în meniuri.

    Aceste sume mari se numesc “ancore” şi funcţionează şi când vine vorba de preţul unei maşini sau al unei case.

    Pentru a demonstra ca gluma funcţionează, Todd Thorsteinson, profesor de psihologie la Idaho University, a făcut o cercetare ce includea 200 de studenţi. Studenţii jucau rolul unor manageri ce trebuiau să facă o ofertă de salariu unor candidaţi aprobaţi. În unele cazuri li s-a spus că acei candidaţi au răspuns prin gluma – aş vrea 100,000 de dolari, dar sincer caut un salariu cinstit. Alt grup de studenţi a primit răspunsul – aş lucra pentru 1 dolar, dar sincer caut un salariu cinstit.

    De asemenea, exista si un grup de control care ştia doar cât câştiga candidatul înainte (29.000 de dolari)

    Aşadar, cei care au cerut 100.000 de dolari au primit un salariu de 35,383 de dolari, în timp ce studenţii din grupul de control au oferit 32,463 de dolari. Gluma cu 1 dolar nu a avut efect, studenţii find reticenţi să ofere un salariu mai mic decât cel din trecut.

     

     

  • Cu această glumă poţi obţine un salariu mai mare la interviul de angajare

    Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Columbia dacă faci această glumă în timpul interviului de angajare ai şanse mai mari să obţi un salariu mai mare decât ai fi obţinut altfel.

    Ce trebuie să faci? Atunci când te întreabă care este salariul dorit, tot ce trebuie să faci este să zici “Ei bine, aş vrea 1 milion de dolari” (n.r orice sumă ridicolă). Se pare că aceast lucru influenţează într-un mod inconştient ascultătorul. De aceea, un pulover de 50 de dolari va arăta mult mai rezonabil ca preţ atunci când este prezentat lângă un pulover de 150 de dolari. Aceeaşi strategie o aplică şi restaurantele în meniuri.

    Aceste sume mari se numesc “ancore” şi funcţionează şi când vine vorba de preţul unei maşini sau al unei case.

    Pentru a demonstra ca gluma funcţionează, Todd Thorsteinson, profesor de psihologie la Idaho University, a făcut o cercetare ce includea 200 de studenţi. Studenţii jucau rolul unor manageri ce trebuiau să facă o ofertă de salariu unor candidaţi aprobaţi. În unele cazuri li s-a spus că acei candidaţi au răspuns prin gluma – aş vrea 100,000 de dolari, dar sincer caut un salariu cinstit. Alt grup de studenţi a primit răspunsul – aş lucra pentru 1 dolar, dar sincer caut un salariu cinstit.

    De asemenea, exista si un grup de control care ştia doar cât câştiga candidatul înainte (29.000 de dolari)

    Aşadar, cei care au cerut 100.000 de dolari au primit un salariu de 35,383 de dolari, în timp ce studenţii din grupul de control au oferit 32,463 de dolari. Gluma cu 1 dolar nu a avut efect, studenţii find reticenţi să ofere un salariu mai mic decât cel din trecut.

     

     

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     
  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     
  • Următoarea ţară care ar putea ieşi din UE: ”E o închisoare imensă. Marea Britanie ne-a arătat cum să scăpăm”

    În cadrul unui interviu cu Nigel Farage, fostul lider al partidului britanic UKIP, Le Pen a afirmat că Marea Britanie a descoperit ”cheile închisorii” reprezentate de Uniunea Europeană.

    ”Ni s-a spus că nu este posibil să părăseşti Uniunea Europeană, iar Marea Britanie tocmai a demonstrat că atunci când oamenii îşi doresc asta putem stabili condiţiile pentru ieşirea din UE. Aşa că vă mulţumesc că ne-aţi arătat o cale de ieşire din această închisoare imensă”, a spus Le Pen lui Nigel Farage.

    În timpul interviului ce a fost difuzat de postul de radio LBC, Le Pen a afirmat că a avut un ”sentiment de uşurare” în urma votului în favoarea Brexitului.

    Ea a insistat de asemenea că imigranţii britanici ce locuiesc în Franţa nu vor fi ”nedreptăţiţi”, dar a adăugat că cetăţenii francezi vor avea prioritate în domeniul muncii.

    În cadrul interviului, Le Pen a lăsat să se întrevadă perspectiva unui acord bilateral între Marea Britanie şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info