BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Şi-a început afacerea în anii studenţiei şi a ajuns în NY Times sau Wall Street Journal. Care este povestea Photoliu, un business care reinventează fotoliul din odaie?

    Irina Pogonaru s-a gândit în perioada în care era studentă la University College London, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din Marea Britanie, că nu ar arăta deloc rău o ţesătură cu infleunţe pop pe un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea. Avea dreptate. De atunci au urmat cursuri de design, participări la târguri, călătorii în jurul lumii, iar ceea ce a pornit dintr-o joacă în camera de studentă s-a transformat într-un business bine echilibrat. Aveţi poftă de poveşti? Luaţi atunci loc pe un Photoliu.

    „Photoliu a început în vara anului 2009, pe vremea când eram încă studentă la University College London. Am simţit nevoia să adaug camerei mele puţină personalitate şi am găsit să fac acest lucru printr-un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea retapiţat cu o ţesătură cu influenţe pop. De atunci, linia estetică spre care am migrat a fost influenţată de cursurile de la KLC Design School şi de participarea la târguri precum Salone Del Mobile, 100% Design, Maison & Objet şi altele“, spune Irina Pogonaru, manager al Photoliu, un business de design şi producţie de mobilier personalizat.

    Photoliu este practic un transformator de obiecte clasice. Cine a zis că doar pisicile au nouă vieţi? Fotoliile pot avea mii.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Ce nu ştim astăzi, dar vom trăi cu siguranţă mâine

    Este vorba de „precariat“. Termenul, obţinut prin alăturarea lui „precar“ cu „proletariat“, îi definea prin anii ’80, în Franţa, pe cei cu slujbe sezoniere, trăitori la marginea sărăciei. În prezent, un economist pe nume Guy Standing, care a scris două cărţi pe această temă, crede că precariatul este pe cale să devină o nouă clasă socială, pe care o defineşte drept periculoasă. Precariatul vine din cei 20 de milioane de japonezi cunoscuţi drept „freeter“, cetăţeni fără o slujbă cu normă întreagă ajunşi în această situaţie deliberat sau fără voia lor. Sau din cei mai bine de 40% dintre tinerii europeni care nu au o slujbă, dar şi din cei 60% din tinerii polonezi care, în categoria sub 25 de ani, lucrează cu contracte de muncă pe perioadă determinată.  Sau, de ce nu?, din milioanele de români la marginea sărăciei, fără asigurări medicale sau pensie sigură. Precariatul poate fi şi un răzvrătit de genul occupy, cu ocupaţii obscure în mediul digital, dar mai rar.

    Deosebirea dintre proletar şi precariat este că primul îşi căuta securitatea în spaţiul aferent locului de muncă – acesta era stabil, oferea siguranţă pe termen lung, programul de muncă era fix, exista şi un sindicat, poate şi un fond de pensii, ba unii, cei mai destoinici, primeau la pensionare chiar şi un ceas de aur. Siguranţa precariatului este în afara locului de muncă, iar slujba, activitatea sa sunt doar instrumente, nu îl definesc. Precariatul a căpătat în timp caracteristicile unei clase sociale, pentru că a căpătat propriile sale norme: de muncă, nesigure şi incomplete, de plată, pentru că primeşte doar bani şi niciun altfel de beneficiu şi, trei, relaţionează cu statul într-un mod aparte – drepturi civile, culturale, sociale şi politice reduse, influenţate de venit, dar şi de interesul redus. Unii spun că este prima clasă socială din istorie care iese din definiţia uzuală a cetăţeanului.

    Mi s-a părut un soi de potrivire karmică faptul că am citit despre intenţiile ştabilor de la Bilderberg în aceeaşi zi în care am fost martor la un experiment ad-hoc: la evenimentul Meet the CEO de săptămâna trecută cea mai mare parte dintr-un grup interesant de tineri mileniali au răspuns unui chestionar ad-hoc că mizează mai mult pe independenţa financiară pe care o vor obţine şi spre care năzuiesc şi mai puţin pe rolul statului în asigurarea unei bătrâneţi liniştite. Este aici, în opinia mea, un strop de înţelepciune, pentru că într-adevăr, pe regulile actuale, sistemul de pensii de stat se îndreaptă spre un eşec, şi pare mai corectă decizia de a-ţi lua soarta în propriile mâni. Şi poate că grupul acela interesant va reuşi în demers. Dar nu cred că este o soluţie ce se poate aplica tuturor tinerilor de acum, maturi peste nu prea mult timp.

    Să privim un pic şi alte cifre: În Europa lucrează în prezent în regim temporar 7 din 10 tineri spanioli (un sfert din forţa de muncă), 6 in 10 tineri portughezi (o cincime din forţa de muncă), 6 din 10 tineri francezi, iar media europeană este 4 din 10 tineri şi o zecime din forţa de muncă totală. În România sunt între 80.000 şi 300.000 de contracte de muncă pe perioadă de terminată, în funcţie de instituţia care face numărătoarea. Foarte mulţi. Sunt toţi membri, fără să ştie, ai precariatului. Şi acesta este modul în care tinerii vor schimba societatea; nu faptul că sunt permanent conectaţi la telefon, nu faptul că chatuiesc mai bine decât pot susţine o conversaţie şi nu ideea că sunt tehnologizaţi în mod nativ vor schimba lumea, ci numărul din ce în ce mai redus de căsătorii, permisele auto din ce în ce mai puţine, izolarea, respingerea unor norme sociale, lipsa de implicare. Şi vor descoperi, cei mai mulţi, că nu toţi vor putea face o aplicaţie care va fi cumpărată de Google, că nu toţi vor putea face carieră în corporaţii, că slujbele temporare îi ajută să trăiască momentul, dar nu să îşi trăiască viaţa.

    Precariatul este format din inşi înstrăinaţi şi furioşi, şi ei sunt explicaţia pentru ascensiunile de genul Donald Trump; recent scriam în Business Magazin de hipsterii naţionalişti din Austria şi alte asemenea mişcări din Europa.

    Ce o înţelege Bilderberg din toate astea şi ce o decide, nu vom şti niciodată. Dar vom trăi sigur.

    Ilustrez cu tinerii spartani ai lui Degas.

  • Unul dintre cei mai mari antreprenori români se revoltă: ANAF este cea mai nereformată instituţie din România, acţionează la comandă

     Unul dintre cei mai mari antreprenori din România, Dan Ostahie, proprietarul Altex, spune că ANAF (Fiscul) este una dintre cele mai nereformate instituţii ale statului, iar modul de acţiune al acesteia afectează mediul privat.

    ”Este foarte important să modernizăm instituţiile statului, începând cu ANAF, pentru a ajunge la un mediu competitiv şi funcţional. Guvernul trebuie să stabilească zece puncte principale care să fie făcute pentru următorii patru ani, de exemplu. Ajutorul de stat poate fi asumat doar dacă avem o strategie pe termen lung, însă nu e neapărat o direcţie pe care s-o îmbrăţişez. Ca să oferim un mediu competitiv, cadrul trebuie bine definit, antreprenorii lăsaţi să se desfăşoare”, a declarat Dan Ostahie în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

    „Ce ar trebui să facem ca să eliminăm piedicile în dezvoltarea mediului privat? Eu cred că principala piedică este ANAF-ul. ANAF reprezintă cea mai coruptă instituţie de stat, în cadrul căruia noi toţi ne desfăşurăm activitatea. Trebuie restructurată. Restructurarea este o prioritate de grad zero!”, a adăugat el.

    Deşi în perioada trecută Ostahie a primit o amendă de la Consiliul Concurenţei, el totuşi a dat CC ca exemplu pozitiv şi a recunoscut că s-a reformat şi este una dintre cele mai moderne instituţii ale statului.

    ”Vedem multe dosare penale pentru TVA rambursat fără drept. Aceste rambursări au fost făcute, până la urmă, de nişte funcţionari de stat. Cu alte cuvinte, ANAF-ul este o instituţie care trebuie radical reformată, pentru a nu mai fi coruptă politic şi să nu mai intre în jocurile marilor jucători, astfel încât să avem în România o economie liberă de piaţă, pentru a ne putea dezvolta în continuare”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul vrea să construiască 6.500 de locuinţe generoase pentru bugetari

    Construirea locuinţelor are în vedere ”necesitatea asigurării accesului la locuire, care reprezintă o precondiţie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice persoană”, potrivit unei note de fundamentare la proiectul de lege propus de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). ”Necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe la nivel naţional, cu asigurarea de surse de finanţare la bugetul de stat, este justificată de numărul foarte mare de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe în regim de închiriere, dar şi de faptul că autorităţile publice locale nu dispun de suficiente resurse financiare, la nivel local, pe care să le distribuie către construirea de noi locuinţe”, spune ministerul indicat.

    Chirii plătite militarilor de 135 milioane lei

    Cel mai plastic exemplu este cel al Ministerului Apărării Naţionale. În nota de fundamentare se afirmă că acest minister ar cheltui prea mulţi bani cu chiria personalului şi că ar fi mai ieftin ca ministerul să deţină propriul fond de locuinţe destinate închirierii.

    ”Identificarea celei mai stringente nevoi de construire a locuinţelor de serviciu a fost justificată de Ministerul Apărării Naţionale care a informat, încă din anul 2015, că alocă anual fonduri de la bugetul de stat pentru personalul specific cu nevoi de locuinţe determinate de mobilitatea obligatorie a lucrătorilor în desăvârşirea pregătirii profesionale şi a dezvoltării unei cariere solide, cheltuieli care, în timp, ar putea fi reduse prin realizarea de locuinţe de serviciu aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea acestei instituţii”, se arată în nota de fundamentare.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • Băncile, de două ori mai profitabile în România decât în UE

    Indicatorul de profit al băncilor din România a fost cu 5,6 puncte procentuale mai bun în decembrie 2015 faţă de septembrie, ajungând la 13,2%, dublu faţă de media UE, de 6,4%, informează Digi 24

    Băncile din România sunt mai sănătoase şi fac profit mai bun decât instituţiile de credit din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de către Banca Naţională a României. 

    Ponderea creditelor neperformante şi a celor în restructurare este însă în scădere, notează BNR. În primul caz, diminuarea este de 2,1 puncte procentuale, în timp ce scăderea la creditele cu măsuri de restructurare este de 1,1 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cine poate să studieze în afara ţării şi cât costă studiile peste hotare

    Târgul este singurul de acest gen organizat în ţara noastră şi va avea loc şi în Constanţa şi Craiova. Evenimentul este destinat părinţilor şi copiilor care sunt interesaţi de studii în afara ţării. “Practic, sub emblema Educaţie 360, la World Education Fair, se vor putea accesa informaţii despre toate zonele educaţionale cu care un tânăr vine în contact atunci când doreşte să studieze în afară. Şi aici vorbim de informaţii despre tabere academice, prin care tinerii se pot acomoda cu limba şi sistemul din străinătate. Apoi, vizitatorii pot lua contact cu ofertele educaţionale ale celor mai prestigioase licee şi colegii internaţionale. În cele din urmă, tinerii care vor să urmeze programe de licenţă, master sau MBA în străinătate vor avea aici toate informaţiile direct de la sursă, inclusiv cele legate de burse de studii şi împrumuturi”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    În prezent  sunt peste 45.000 tineri români care studiază în străinătate, la diverse nivele educaţionale, licee sau universităţi, iar numărul acestora este în creştere cu aproximativ 20% pe an. Conform statisticilor IntergralEdu, tinerii români care pleacă să studieze în afară aleg în ordine următoarele domenii universitare de studiu: IT, business management, media si comunicare, management hotelier şi inginerie.

    În ceea ce priveşte “destinaţiile” universitare ale tinerilor români, topul este dominat de Marea Britanie cu Coventry, Greenwich, Lancaster, urmată de Olanda (The Hague University of Applied Sciences) şi Danemarca (VIA University). “1 din 3 tineri care vin la noi setaţi pe o anumită universitate din afară ajung să îşi modifice radical opţiunile după discuţiile cu consultanţii noştri, chiar şi în sensul schimbării domeniului de studiu. Este foarte important ca tinerii care doresc să studieze în străinătate să îşi facă o evaluare a resurselor şi bagajului academic înainte de a porni pe acest drum. Din acest motiv, încă din primele clase de liceu, este esenţială discuţia cu un consultant educaţional care să facă o evaluare profesională a tânărului înainte ca acesta să decidă ce profesie să îmbrăţişeze şi unde să se pregătească pentru aceasta”, precizează Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Creşterea procentului de tineri care studiază în afara ţării de cetăţenie a devenit un fenomen pan european, odată cu armonizarea strategiilor educaţionale la nivelul Uniunii Europene. Universităţile şi-au adaptat ofertele educaţionale şi şi-au deschis mai larg porţile pentru cetăţenii de alte naţionalităţi, fie că vin tot din zona de vest sau din partea de est a Europei. “Pentru un tânăr român absolvent de liceu, studiul universitar în străinătate a ieşit de ani buni din zona inaccesibilă. Adică facultăţile din vest nu mai sunt dedicate doar elitelor sau celor cu posibiliăţi materiale consistente. Practic, orice tânăr care doreşte să facă acest pas şi a luat chiar şi o notă mai mică la Bacalaureat, poate să studieze în afară. Doar că trebuie să ştie să caute universitatea care i se potriveşte, iar aici revenim la importanţa rolului unui consultant educaţional, care îl poate direcţiona. Totodată este important ca tinerii care doresc să plece la studii în străinătate, să înceapă pregătirea cu 3-4 ani înainte şi pregătirea dosarului cu cel puţin un an înainte de începerea studiilor. Majoritatea universităţilor, după deadline-urile setate, ramân însă cu locuri disponibile, prin urmare, tinerii români care au pierdut prima şansă de admitere, pot încerca şi pe ultima sută de metri”, adaugă Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Pe lângă evaluarea profesională, tânărul şi familia sa trebuie să fie conştienţi de implicaţiile financiare ale unui astfel de traseu. “În ciuda percepţiei generale, costurile studiilor în străinătate au devenit foarte accesibile în ultimii ani, graţie sistemelor de burse şi împrumuturi acordate de diverse state. Costurile mai mari, care nu sunt luate în calcul de multe ori, vin din acoperirea traiului zilnic. Şi aici vorbim de o medie cuprinsă între 8.000 şi 12.000 euro pe an, care acoperă chiria, biletele de avion, asigurarea de sănătate şi banii de buzunar, pentru o ţară din UE”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Taxele de şcolarizare pentru studii universitare pot fi acoperite prin împrumuturi oferite de guvernele statelor respective, cum se întâmplă, de exemplu, în Marea Britanie şi Olanda. În acelaşi timp, ţările nordice nu percep taxe de şcolarizare pentru cetăţenii UE, însă nivelul de admitere este competitiv, iar numărul de locuri limitat.

    În Marea Britanie taxele de şcolarizare pot ajunge la 9000 de lire pe an, iar în Scoţia la 1820 lire. Ambele sunt acoperite de împrumuturi acordate de stat, iar criteriile de eligibilitate sunt uşor de atins. În schimb întregul proces de acordare poate fi descuranjant uneori din cauza procedurilor. În Olanda taxele de şcolarizare ajung la 1984 euro pe an, care pot fi acoperite prin intermediul unui împrumut. Atât Marea Britanie cât şi Olanda au condiţii de rambursare rezonabile. Cei care sunt interesaţi de studii în Marea Britanie trebuie să cunoască faptul că pe lângă taxele de şcolarizare, se adaugă costul cu cazarea, care poate varia între 4000 şi 6500 lire pe an şi banii de buzunar, pentru care trebuie avută în vedere o sumă care începe de 300 – 500 lire pe lună.

    Din 2016, studenţii români îşi pot finanţa şi studiile postuniversitare sau MBA în Marea Britanie cu împrumuturi acordate de Guvernul Britanic şi Departamentul de Business Inovation. Mai precis, începând cu anul universitar 2016 – 2017, s-a aprobat acordarea de împrumuturi şi pentru programele postuniversitare sau de MBA pentru studenţii români. Valoarea maximă a unui împrumut pentru studii postuniversitare în Marea Britanie este de 10.000 de lire sterline şi este valabilă pentru toate programele şi formele de învăţământ.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării. Grupul de firme INTEGRAL are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA. IntegralEdu organizează cele mai mari târguri de consultanţă educaţională pentru studii în străinătate în cadrul cărora elevii, studenţii şi părinţii acestora au ocazia să întâlnească reprezentanţii unor şcoli şi universităţi de prestigiu din întreaga lume.

    Vizitatorii vor găsi la World Education Fair şi cea mai completă oferă de tabere educaţionale pentru copii şi tineri de toate vârstele, dar şi pentru adulţi. Mai mult, organizatorii au pregătit oferte de tabere educaţionale care pot fi rezervate direct la târg, din peste 300 de oferte din Europa si America de Nord. EduTaberele individuale în străinătate vor avea la târg discount-uri de la 5% pana la 20%, valabile doar in cadrul evenimentului. Vedeti AICI centrele de limbi straine participante.

    Cei interesaţi de studii gimnaziale sau liceale în străinătate pot discuta cu reprezentanţii unora dintre cele mai bune instituţii de tip boarding sau college. De asemenea se va putea discuta şi despre bursele pe care le oferă tinerilor români.

    La World Education Fair vor aea loc întâlniri cu universităţi prestigioase din Europa şi SUA, discuţii individuale şi sprijin din partea consultanţilor IntegralEdu în tot procesul de alegere corectă, aplicare şi pregătire pentru viitoarele studii. Vor fi prezente universităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia, Austria, Estonia, Spania şi Belgia. Vezi aici lista institutiilor participante.

    Cei interesaţi care vor să facă un program de mastere sau MBA în străinătate vor fi aşteptaţi cu veşti bune. Începând cu 2016 şi aceste programe sunt finanţate de către Guvernul Britanic, deci se poate beneficia de un împrumut studenţesc.

    În cadrul evenimentului va avea loc şi alegerea câştigătorilor concursului Teenagers Today – Concurs de creaţie artistică – scurt metraj în limba engleză, unde toţi participanţii pot viziona filmele finaliste şi pot vota cu tichetul primit la intrare.

     

  • Acesta va fi primul oraş inteligent din România. Cum vor autorităţile să-l transforme într-un “smart city”

    Conducerea municipiului Oradea vrea să-l transforme în primul smart city din România. Pentru aceasta, administraţia locală vrea să conecteze într-o singură platformă toate serviciile şi bazele de date online ale instituţiilor locale. Conceptul de “oraş inteligent” este preluat din Luxemburg şi este răspândit în Occident, scriu cei de la Digi24.

    În prezent, orădenii au posibilitatea să achite online taxele şi impozitele, să plătească prin SMS parcarea şi transportul în comun ori să sesizeze problemele din oraş prin intermediul unei aplicaţii. Edilii vor să extindă aceste servicii.

    “Ne dorim să ne interconectăm informatic inclusiv cu bazele de date ale altor instituţii publice din municipiu, tocmai pentru că ne dorim să oferim cele mai bune servicii cetăţenilor”, a declarat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, pentru sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro