BusinessMagazin

Tag: INS

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.

  • INS a corectat creşterea PIB pe 2013 de la 3,5% la 3,4%. Valoarea nominală, revizuită cu -0,3%

    “Produsul intern brut estimat pentru anul 2013 – date semidefinitive – a fost de 637,58 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,4% faţă de anul 2012. Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2013 s-a diminuat cu 0,3%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai importante modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în 2013, între cele două estimări, au fost consemnate în industrie, de la +5,6% la +0,9%, ca urmare a reducerii volumului de activitate cu 19,2 puncte procentuale (de la 123% la 103,8%), precum şi în comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la -5,7% la -1,1%, după un avans al volumului de activitate cu 26,4 puncte procentuale (de la 67,4% la 93,8%).

    Sectorul intermedierilor financiare şi asigurărilor şi-a modificat contribuţia la creşterea PIB de la -0,3% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +16,4 puncte (de la 88,6% la 105,0%), tranzacţiile imobiliare au consemnat un avans de la -0,1% la +0,5%, după un volum de activitate mai mare cu 6,8 puncte (de la 98,9% la 105,7%).

    Pe de altă parte, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi cele de servicii suport şi-au redus contribuţia de la 1,5% la 0,7%, în urma scăderii volumului de activitate cu -14,5 puncte procentuale (de la 129,2% la 114,7%), iar administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au consemnat şi ele o diminuare a contribuţiei, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -8,3 puncte (de la 108,4% la 100,1%).

    De asemenea, modificări faţă de datele provizorii în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB s-au înregistrat la capitolul “Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice”, de la -0,3% la -0,7%, ca urmare a reducerii volumului său cu 3,2 puncte procentuale (de la 98,4% la 95,2%), precum şi la formarea brută de capital fix, de la -0,9% la -2,2%, în urma diminuării volumului 4,7 puncte (de la 96,8% la 92,1%). Pe de altă parte, variaţia stocurilor a devenit pozitivă, de la -0,3% la +1,3%.

     

  • Rata şomajului a scăzut în trimestrul al treilea la 6,5%

    “Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (6,8% pentru bărbaţi faţă de 6,2% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 3,0 puncte procentuale (7,9% pentru mediul urban, faţă de 4,9% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul al treilea, populaţia activă a României era de 9,437 milioane persoane, din care 8,822 milioane erau ocupate şi 615.000 persoane erau şomeri.

    Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, în creştere faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior (1,4 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (70,2%, faţă de 54,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (63,9% faţă de 61,6% în mediul urban).

    Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25%.

    Indicatorul privind ocuparea populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,2%, la distanţă de 2,8 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

    Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj care revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.256‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.626‰), precum şi pentru cele din mediul urban (1.265‰).

    Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 67,1%.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Rata şomajului a scăzut în trimestrul al treilea la 6,5%

    “Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (6,8% pentru bărbaţi faţă de 6,2% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 3,0 puncte procentuale (7,9% pentru mediul urban, faţă de 4,9% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul al treilea, populaţia activă a României era de 9,437 milioane persoane, din care 8,822 milioane erau ocupate şi 615.000 persoane erau şomeri.

    Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, în creştere faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior (1,4 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (70,2%, faţă de 54,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (63,9% faţă de 61,6% în mediul urban).

    Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25%.

    Indicatorul privind ocuparea populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,2%, la distanţă de 2,8 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

    Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj care revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.256‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.626‰), precum şi pentru cele din mediul urban (1.265‰).

    Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 67,1%.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Turiştii nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni au cheltuit 3,7 miliarde de lei în primele nouă luni

    “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (60,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,3% din total cheltuieli. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (39,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,7% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi”, se arată într-un comunicat al INS.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,1%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,7% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (33,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 55,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 59,9% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în primele nouă luni, 43,2% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,3% şi-au organizat singuri sejurul.

    Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (76,7% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,6% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 8,4% şi alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) cu 2,3%.

    În trimestrul al treilea, numărul turiştilor nerezidenţi a fost de 641.200, iar cheltuielile au însumat 1,52 miliarde lei.

    Datele INS arată că sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, cu 6,1%, respectiv cu 5,7%. Astfel, sosirile au însumat 6,569 milioane, iar înnoptările 16,054 milioane. Din total, sosirile turiştilor străini au reprezentat în perioada analizată 22,5%. Cea mai mare pondere în totalul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (77,5%), iar din aceştia 85,7% au fost din ţări UE. Cei mai mulţi turişti au venit din Germania (185.265), Italia (137.801) şi Israel (106.105).

  • Preţurile de consum au scăzut în noiembrie cu 0,2% faţă de luna anterioară. Ce produse s-au ieftinit cel mai mult

    În luna noiembrie, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare si nealimentare au scăzut 0,3%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%.

    Cea mai mare reducere a preţurilor, de peste 4%, a fost înregistrată la categoria “Fructe şi conserve din fructe”, iar cea mai mare creştere a tarifelor, de 0,53%, la “Alte servicii”.

    “Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna noiembrie 2014 faţă de luna precedentă este 99,80%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,55%.
    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2013 – noiembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2012 – noiembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza IAPC este 1,4%”, se arară într-un comunicat al INS.

    În octombrie, preţurile de consum au crescut cu 0,2% faţă de luna anterioară şi cu 1,44% comparativ cu octombrie 2013.

    Banca Naţională a României a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

    Banca centrală estimează că rata anuală a inflaţiei va coborî în primul trimestru al anului viitor sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la finele anului la 2,2% şi mai departe în 2016, la 2,6% în T3.

  • Deficitul comercial a crescut în primele zece luni la 4,85 miliarde euro

    Exporturile au totalizat 195,682 miliarde lei (44,001 miliarde euro), iar importurile 217,23 miliarde lei (48,858 miliarde euro).

    Comparativ cu primele zece luni din 2013, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (6,8% în euro), iar importurile au urcat cu 6,9% la valori exprimate în lei (6,2% în euro), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Deficitul comercial a ajuns astfel la 21,548 miliarde lei (4,856 miliarde euro), mai mare cu 267,2 milioane lei (35,9 milioane euro) decât cel înregistrat în ianuarie-octombrie 2013.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 138,808 miliarde lei (31,24 miliarde euro) la expedieri şi de 163,248 miliarde lei (36,744 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 75,2% din total importuri.

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,1% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate) (32,9% la export şi respectiv 30,9% la import).

    În luna octombrie 2014, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 21,787 miliarde lei (4,933 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 24,297 miliarde lei (5,501 miliarde euro).

    Comparativ cu octombrie 2013, exporturile au crescut cu 4% la valori exprimate în lei (4,9% în euro), iar importurile au avansat cu 2,1% la valori exprimate în lei (2,9% în euro).

    Faţă de luna septembrie 2014, exporturile sunt mai mari cu 0,6%, iar importurile cu 2,1%, atât la valori exprimate în lei cât şi la valori exprimate în euro.

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în octombrie de 2,51 miliarde lei (568,6 milioane euro), mai mic cu 352,4 milioane lei (75,9 milioane euro) decât cel înregistrat în luna octombrie 2013.

  • Salariul mediu a crescut în octombrie cu 7 lei faţă de luna precedentă, la 1.705 lei

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna septembrie 2014. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime pentru realizări deosebite), sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au avut loc în silvicultură şi exploatare forestieră, inclusiv pescuit şi acvacultură (14,3%) şi în alte activităţi extractive, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (între 4,5% şi 6,5%).

    La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (22,1%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei (între 11,5% şi 16,5%).

    Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,6%.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 decembrie

    8.12
    INS anunţă salariul mediu în luna octombrie

    8.12
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    8.12
    Concert 2Cellos (Sala Palatului, Bucureşti)

    10.12
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii pentru populaţie în luna octombrie

    10.12
    BNR publică balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României – 2013

    11.12
    INS difuzează datele privind inflaţia în luna noiembrie

    12.12
    Eurostat publică statistica producţiei industriale în oct. în UE şi zona euro

    12-15.12
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    12.12
    Jazz Compas Live (Teatrul Mignon, Bucureşti)

    12.12
    Eurostat anunţă situaţia şomajului în T3 pentru UE şi zona euro

    10-14.12
    Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF 2014 (Cinema Pro, Cinema Elvira Popescu)

    până la 16.12
    Miniexpoziţie Codex Altenberger – Sibiu (MNIR, Bucureşti)

  • Economia a crescut cu 1,8% în al treilea trimestru faţă de trimestrul 2, susţinută de industrie şi IT&C

    Ca serie ajustată sezonier, Produsul intern brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 167,07 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior şi cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie brută, PIB a fost de 183,594 miliarde lei preţuri curente, mai mare cu 3,2% comparativ cu trimestrul III 2013.

    La nouă luni, Produsul Intern Brut estimat este de 496,298 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,1% faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Ca serie brută PIB a ajuns la 469,213 miliarde lei, în urcare cu 2,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Statistica a anunţat, totodată, o nouă modificare a estimării privind PIB în trimestrele anterioare, după revizuirea seriei brute conform Sistemului European de Conturi şi a seriei ajustate sezonier, astfel că PIB a scăzut în trimestrul doi cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 (iniţial, scăderea era anticipată la 0,3%) şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2013.

    “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2013, le-au avut: industria (+1,3%), cu o pondere de 30,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 15,3%”, se arată în comunicatul INS.

    O contribuţie pozitivă au avut şi impozitele nete pe produs (0,3%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 12% şi care au înregistrat o creştere a volumului cu 2,6%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,1% a avut un impact negativ, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. Intermedierile financiare şi asigurările au avut, de asemenea, o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%), ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 2,8%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea economică au fost reprezentate de consumul gospodăriilor (3%), cu o pondere de 62,5% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, respectiv exporturi (1%), consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,7%.

    INS va anunţa la 14 ianuarie a doua variantă provizorie a datelor privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea.

    La 14 noiembrie INS estima, prin datele-semnal, că economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie. Toto atunci datele revizuite ale Statisticii indicau că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.