Tag: fonduri europene

  • Romania are in continuare cea mai mica rata de absorbtie a fondurilor europene

    Un studiu al companiei de audit si consultanta KPMG arata ca
    Romania a obtinut pana la sfarsitul anului trecut plati efective de
    numai 1,5 miliarde euro (7%) din bugetul total de 23,3 miliarde
    euro disponibil in perioada 2007-2013 prin sapte Programe
    Operationale, de la Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul
    de Coeziune si Fondul Social European. La nivel regional, in cele
    zece tari care au aderat la UE dupa 2004, rata platilor efective
    este de 17%. Letonia are cele mai bune performante, cu un procentaj
    de 30%, urmata de Lituania (30%), Slovenia (27%), Cehia (26%),
    Estonia (21%), Slovacia (17%), Ungaria si Polonia (16% fiecare),
    Bulgaria (10%) si Romania (7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Botis: Sotia mea se va retrage din functia de consilier din proiectul Asociatia EuroActiv Bistrita

    Potrivit lui Botis, “este posibil” sa fi fost o greseala din
    punct de vedere moral participarea sotiei sale in proiect. “Poate
    ca este o greseala din punct de vedere moral prezenta sotiei mele
    in proiect. Am discutat ca ea sa se retraga din calitatea de
    angajat al acestei societii”, a declarat ministrul Muncii. El a
    precizat ca discutat cu sotia lui si au ajuns la concluzia ca ea sa
    se retraga din proiectul european. “Nici eu, nici sotia mea nu
    facem parte dintre membrii fondatori ai asociatiei si nu am avut
    calitatea de membri ai acestei asociatii”, a spus Ioan Botis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Functionarii publici capata dreptul sa lucreze, in afara programului, la proiectele cu fonduri europene

    Exceptie de la aceasta prevedere vor face demnitarii, alesii
    locali, auditorii si persoanele cu atributii de control
    financiar.

    Decizia Guvernului urmareste cresterea absorbtiei fondurilor
    europene nerambursabile, avand in vedere ca Romania a absorbit pana
    la sfarsitul anului trecut numai 1,9 miliarde euro din cei 20 de
    miliarde de euro pusi la dispozitia Romaniei de catre Uniunea
    Europeana.

    De asemenea, prin legea-cadru a salarizarii unice in sistemul
    bugetar, personalul din echipele de proiect, inclusiv din agentiile
    de management si organismele de implementare care lucreaza cu
    fonduri europene, beneficiaza de la 1 ianuarie 2011 de o majorare a
    salariului de baza cu pana la 25 de clase de salarizare,
    proportional cu timpul de lucru efectiv alocat activitatilor pentru
    fiecare proiect.

    “Aceste doua prevederi nu pot fi cumulate”, a explicat Ioana
    Muntean, purtatorul de cuvant al Guvernului.

    Fondurile pentru plata serviciilor prestate in afara programului de
    lucru de aceste persoane vor proveni din bugetul proiectului,
    conform contractului de finantare, fondurile fiind evidentiate la
    titlul de cheltuieli “bunuri si servicii”.

  • Basescu: Noul acord preventiv cu FMI va fi in valoare de 5 mld. euro si va fi incheiat pe doi ani

    Actualul acord pe doi ani cu FMI si BM s-a incheiat cu succes,
    economia a fost stabilizata si s-au luat masurile necesare pentru
    iesirea din criza, a afirmat Basescu. S-au creat conditii pentru a
    se trece la o crestere economica durabila, economia a iesit din
    zona riscurilor de derapaj, iar etapa care urmeaza este de
    consolidare a situatiei macroeconomice si de prefigurare a
    cresterii economice viitoare.

    “Nici eu, nici Guvernul, nici majoritatea parlamentara nu am luat
    cu bucurie masurile dureroase care s-au impus, ci cu gandul la cei
    care sunt afectati de masurile de reducere a veniturilor”, a
    adaugat Traian Basescu.

    Urmatorul program cu FMI, UE si Banca Mondiala, care va incepe in
    aprilie, va fi de tip preventiv, asadar fara finantare – “FMI si UE
    ne tin la dispozitie 5 miliarde de euro” (3,6 de la FMI si 1,4
    miliarde de la UE) pentru situatii neprevazute. “Suntem intr-o
    criza a datoriilor suverane si nu stim cum va evolua conjunctura
    externa, de aceea avem nevoie de o astfel de suma, acoperitoare
    pentru un eventual derapaj care s-ar intampla in alte tari din UE”,
    a spus Basescu.

    Acordul va fi incheiat pe doi ani si va avea obiective pe termen
    mediu, cu o viziune de modernizare a statului si a serviciilor
    sale, urmand sa aiba cateva obiective fundamentale: consolidarea
    macroeconomica, dezvoltarea unor politici de crestere sustenabila,
    bazata nu pe speculatii si consum excesiv, si concentrarea pe
    sectoare-cheie care pot genera crestere economica, in acord cu
    obiectivele generale ale UE, incluzand elemente ale strategiei de
    dezvoltare a UE pana in 2020.

    Sectoarele nominalizate de presedinte sunt:

    – transporturile (avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii si
    este necesara restructurarea companiilor de cai ferate), sectorul
    energetic (stimularea investitiilor publice si private in
    modernizare);;

    – extinderea facilitatilor IT pentru firme si populatie (reducerea
    birocratiei, eficientizarea in administratie), imbunatatirea
    mediului de afaceri tinand cont de conditiile impuse de stat membru
    UE (nu se intelege ca statul va subventiona “tot soiul de
    activitati spre bucuria managerilor slabi”);

    – utilizarea fondurilor europene (o utilizare buna a acestora ar
    adaga 1-2% de crestere economica peste cea prognozata).

    Acordul este necesar nu numai pentru consolidarea macroeconomica
    interna, a aratat Basescu, ci si din cauze legate de riscul
    regional, care este inca destul de ridicat, spune presedintele,
    subliniind ca sunt alte tari din UE care abia anul acesta incep sa
    aplice programe de stabilizare. In al doilea rand, este vorba de
    riscul intern, legat de perspectiva alegerilor si de “perspectiva
    partidelor de a pacali electoratul cu populisme”. Or, noul acord se
    incheie in aprilie 2013, asadar trece de momentul alegerilor din
    2012. In al treilea rand, avem nevoie de asistenta pentru a realiza
    programul de convergenta cu UE si programul national de reforma, in
    concordanta cu obiectivele de convergenta europeana.

    Noul acord va fi aprobat la sedinta FMI din 23 martie, urmand ca
    prima vizita a FMI in Romania in cadrul noului program sa aiba loc
    in luna iunie. Din punctul de vedere al tintelor macroeconomice,
    acordul va pastra obiectivul unui deficit bugetar de 4,5% din PIB
    in 2011 si de 3% in 2012.

  • Revista presei economice din Romania

    Unu din o suta dintre cei care au cumparat un televizor anul
    acesta in Romania a optat pentru un model 3D, scrie Gandul,
    notand ca mai nou este disponibila si aici cea mai mare plasma profesionala 3D din lume, de la
    Panasonic, care costa jumatate de milion de euro si poate fi
    cumparata doar pe comanda. O treime din alimentele si bauturile
    alcoolice consumate in Romania sunt din productia proprie, cel mai
    mare procent al autoconsumului fiind inregistrat la oua.

    Este posibil sa vedem o volatilitate mai mare la BVB imediat dupa
    listarea la bursa a Fondului Proprietatea, insa potentialul pe
    termen mediu si lung al acestui nou emitent ramane important,
    apreciaza seful Intercapital Invest, intr-un interviu pentru
    Evenimentul Zilei. Reducerea numarului de angajati in
    sectorul public va continua si anul viitor, iar Executivul va
    restrange in continuare cheltuielile, inclusiv apeland la masuri
    suplimentare, reiese din noua scrisoare suplimentara de intentie cu
    FMI.

    Productia de autovehicule a crescut in primele 11
    luni
    cu aproape 18%, la aceasta contribuind atat Dacia, cat si
    Ford, pentru prima data de la preluarea uzinei in 2008: productia
    Ford Craiova a atins cca 8.600 de vehicule Transit Connect si se va
    apropia in acest an de pragul de 10.000 de utilitare, echivalentul
    a peste 144 mil. euro, potrivit calculelor Ziarului
    Financiar
    . BCR se pregateste sa intre pe nisa vanzarii de aur
    catre clientela de retail, unde activeaza in prezent doar grecii de
    la Piraeus.

    La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul ar putea include un nou post,
    cel al unui ministru pentru fondurile UE, pentru ca liderii
    de la Bruxelles ne cer mai multa eficienta in acest domeniu, scrie
    Romania Libera. Pentru mediul de afaceri, noua scrisoare
    catre FMI prevede cresterea la 50.000 de euro a plafonului actual
    peste care firmele sunt obligate sa se inregistreze ca platitoare
    de TVA; in sanatate, Guvernul s-a angajat ca in 2011 numarul de
    internari in spitale sa scada cu 10% fata de 2010.

    Romania este una dintre tarile europene cu cele mai putine zile libere legale – 11, iar
    calendarul pe anul viitor arata ca angajatii se vor bucura de mai
    putine zile libere, in afara celor aferente pentru sambata si
    duminica sau concediului de odihna, arata Adevarul. Sub
    amenintarea procedurii de incalcare a reglementarilor UE, OUG 50 a
    fost adoptata de Comisia de buget-finante a Camerei in forma ceruta
    de Bruxelles, adica excluzand stocul de credite aflate in
    derulare.

  • Corporatii multinationale au beneficiat de milioane de euro din fonduri UE

    Proverbul romanesc “banii la bani trag” s-ar potrivi de minune
    pentru a descrie faptul ca mari corporatii internationale au
    beneficiat de zeci de milioane euro din fonduri UE menite
    dezvoltarii regiunilor sarace. Prezenta multinationalelor pe lista
    beneficiarilor acestor fonduri a fost relevata de o baza de date
    centralizata, realizata de cotidianul economic The Financial Times
    (FT) si Biroul de Jurnalism Investigativ (BIJ), un ONG
    britanic.

    Cel mai mare beneficiar “corporatist” este IBM. Poate ca este
    doar o picatura din cifra de afaceri pe 2009 (95,75 miliarde USD),
    dar corporatia americana a prins cateva proiecte europene, in
    valoare totala de peste 24 milioane euro. Din acesti bani, IBM si-a
    construit centre de service in Polonia – cu 15,6 milioane, in Cehia
    – 2,6 milioane si Ungaria – 985.000.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum am evitat la mustata pierderea banilor alocati de UE pentru dezvoltarea resurselor umane

    La inceputul lunii noiembrie, erau depuse 7.178 de proiecte, cu
    o valoare solicitata de 35,6 miliarde de lei. Dintre acestea, au
    fost selectate 2.146 de proiecte, in valoare de 13,95 miliarde de
    lei. Fata de anii trecuti, cresterea este spectaculoasa – la
    sfarsitul anului 2008, 174 de proiecte erau selectate, cu o valoare
    a contributiei publice de 1,41 de miliarde de lei, iar in 2009 se
    ajunsese la 875 de proiecte selctate si o contributie publica de
    2,83 de miliarde de lei.

    Si numarul proiectelor contractate a crescut de trei ori in
    2010. La inceputul lunii noiembrie, erau 1.603 proiecte
    contractate, cu o valoare a contributiei publice de 10,24 miliarde
    de lei. In ceea ce priveste valoarea platilor efectuate catre
    beneficiari, pana la inceputul lui noiembrie au fost platiti 1,6
    miliarde de lei, din care 1,4 erau prefinantari si 219 milioane
    rambursari.

    Problema fondurilor europene alocate dezvoltarii resurselor
    umane ramane spinoasa, in conditiile in care rata de absorbtie este
    destul de mica. Resursele alocate Romaniei in acest scop, din 2007
    pana in 2013, se ridica la circa 4,2 miliarde de euro.

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • De la inceputul anului, CEC Bank a restructurat 12% din totalul portofoliului de credite

    Gradul de provizionare a portofoliului de credite a crescut in
    luna septembrie la 8,21% fata de 5,99% in decembrie 2009. Ponderea
    soldului creditelor restante si indoielnice in totalul
    portofoliului de credite a crescut in luna septembrie la 6,23%,
    fata de 3,55% in decembrie 2009.

    Pana la sfarsitul lui septembrie, CEC Bank a restructurat 12,13%
    din totalul portofoliului de credite, din care circa 6,46% aferent
    creditelor pentru persoane fizice (2.178 credite in valoare de
    314,66 milioane de lei) si circa 18,07% aferent creditelor pentru
    companii si institutii (903 credite in valoare de 842,5 milioane de
    lei).

    Indicatorul de solvabilitate calculat la sfarsitul lunii septembrie
    2010 era de 17,82%, in scadere de la 18,40% cu un an in urma.
    Ponderea creditelor in totalul depozitelor era, la aceeasi data, de
    62,74%.

    Valoarea activelor era la aceeasi data de 19,019 miliarde de lei,
    in crestere cu circa 20% fata de nivelul din urma cu un an, bazata
    in special pe majorarea depozitelor atrase de la clienti cu circa
    16%, la 2,075 miliarde de lei, grosul cresterii venind de la
    companii, institutii si autoritati locale (un plus de 32%).

    CEC Bank a inregistrat la depozitele atrase de la clienti ritmuri
    superioare de crestere comparativ cu media sistemului bancar, in
    conditiile in care depozitele au crescut in septembrie 2010 cu mai
    mult de 10% (1,42 miliarde de lei) fata de sfarsitul anului 2009,
    ajungand la 15,2 miliarde de lei.

    Soldul total al creditelor acordate a crescut cu mai mult de 5%, la
    486 milioane de lei, in special pe seama celor acordate
    corporatiilor, care aproape s-au triplat, la 674 de milioane, si
    autoritatilor locale, cu 28%. In schimb, imprumuturile pentru
    persoane fizice au scazut cu peste 7%.

    Din punctul de vedere al destinatiei creditelor, cele mai multe
    acordate de la inceputul anului au vizat agricultura (8.770 credite
    noi in valoare de 610 milioane de lei) si IMM-urile (730 credite
    noi in valoare de circa 730 milioane de lei). Banca a finantat pana
    in prezent peste 5.042 proiecte eligibile pentru accesarea
    fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se
    ridica la peste 1.280 milioane lei. Capitolul fondurilor europene a
    devenit o prioritate mai ales dupa 1 iunie 2010, data de la care in
    toate sucursalele judetene functioneaza Birouri de Fonduri
    Europene. La creditele pentru cofinantarea proiectelor din fonduri
    europene, CEC Bank acorda dobanzi de baza reduse cu 0,5% la lei,
    respectiv 0,6% la valuta, fata de cele acordate in mod curent.

    CEC Bank, singura banca din top 10 aflata in proprietatea
    statului roman, avea la finele lui septembrie 1.215 unitati prin
    care isi derulau operatiunile 3,2 milioane de clienti. Reteaua de
    bancomate numara 896 de aparate, iar numarul de carduri active a
    depasit 830.000.