Tag: europene

  • Europa se pregăteşte de război. Dacă acum câţiva ani părea o poveste SF, acum devine realitate

    Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.

    Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa se pregăteşte de război. Dacă acum câţiva ani părea o poveste SF, acum devine realitate

    Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.

    Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană: România rămâne una dintre ţările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE

    În intervalul 2007-2016, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 20%, comparativ cu media Uniunii Europene. Astfel că, dacă în 2007 el se situa la 40% din medie, în 2016 a ajuns la 60%. O excepţie o face regiunea Capitalei, care în 2015 a atins un nivel de aproape 140% din media UE.

    Raportul mai atrage atenţia şi asupra existenţei unor decalaje foarte mari între regiuni.

    Mai exact, în momentul de faţă, vestul ţării are un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 60% din media UE, sud-vestul ţării are o medie de aproximativ 50%, sud-estul de 50%, sud-Muntenia de aproape 50%, zona centrală de 50%, nord-vestul de 50% şi nord-estul de aproximativ 40%. De altfel, această din urmă regiune are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raport CE: În ritmul actual, datoria publică a României va ajunge la 60% din PIB până în 2028

    În raportul prezentat la Bucureşti de oficialul european, în cadrul unei conferinţe de presă, se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris.

    O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Franţa şi Germania fac progrese în direcţia reformării zonei euro

    „Suntem pe drumul cel bun. Cred că facem progrese către încheierea unui acord franco-german cu privire la viitorul zonei euro”, a precizat Bruno Le Maire.

    Cele două părţi au ca obiectiv realizarea unei propuneri de reformă până pe 19 iunie. Ulterior, ea va fi prezentată de către Preşedintele francez Emmanuel Macron şi de Cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit al Uniunii Europene ce va avea loc în intervalul 27-28 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România pierde anual peste 1,6 miliarde euro din cauza contrafacerii produselor – studiu

    În ultimii cinci ani, EUIPO a monitorizat costul economic al contrafacerii în 13 sectoare cunoscute ca fiind vulnerabile la incălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), raportul estimând că din pricina contrafacerii, în România, se pierd anual 22,5% din vânzările directe. Pierderea totală este echivalentă cu aproximativ 1,64 miliarde de euro (7,3 miliarde de lei) sau 83 de euro (367 de lei) pe cap de locuitor, anual.

    Potrivit raportului, primele cinci sectoare cu pierderi de vânzări în România au fost industria farmaceutică, cu 976 de milioane de euro (32,1%), îmbrăcăminte (161 de milioane de euro – 13,6%), piaţa de smartphone-uri (128 de milioane de euro – 19,1%), cosmetice (94 de milioane de euro – 17,7%) şi sectorul băuturilor alcoolice şi a vinurilor (75 de milioane de euro – 20%).

    La nivel european, primele cinci sectoare unde s-au înregistrat pierderi în vânzări au fost industria farmaceutică, cu 15,9 miliarde de euro (6,6%), îmbrăcăminte (23,2 miliarde de euro – 8,1%), sectorul producătorilor de smartphone-uri (4,2 miliarde de euro – 8,3%), cosmetice (5,8 miliarde de euro – 8,9%) şi sectorul băuturilor alcoolice şi a vinurilor (2,7 miliarde de euro – 6,9%).

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Gabriela Firea ia în calcul introducerea unei noi taxe pentru bucureşteni

    „Avem în continuare poluare din cauza traficului. Nu ne-am gândit încă la o taxa de centru, deşi ea s-ar cere. Nu credem că Bucureştiul este pregătit şi nici cetăţenii, fără o consultare largă de a plăti taxa de a pătrunde în zona de patrimoniu, în zona central”, a declarat, marţi, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Edilul Capitalei mai spune însă că şi alte capitale europene au implementat o astfel de taxă.

    „Teoretic, după toate componentele şi detaliile europene, taxa ar putea fi instituită, dar încercăm să multiplicăm şi să dinamizăm alte măsuri, în special încurajarea transportului public în comun prin achiziţiile electrice, încurajarea construirii pistelor pentru biciclişti”, a mai adăugat Gabriela Firea.

    Şi City Managerul Capitalei, Sorin Chiriţă, a declarat, săptămâna trecută, la o conferinţă de tema mobilităţii şi a traficului în oraşe, că Primăria Capitalei ar putea implementa un timbru de centru, fără să precizeze, însă, care ar putea fi cuantumul unei asfel de taxe.

    „Am delimitat zona centrală extinsă, am delimitat şi străzile pe care se va putea introduce timbrul de centru (…) Nu se va putea întâmpla peste noapte, ci după ce vom implementa toate măsurile de reducere a poluării, după ce vom aduce autobuzele şi vom face o analiză cu privire la acest aspect. Nu putem preciza în prezent care ar putea fi cuantumul unui timbru de centru. Dar el nu trebuie să fie nici disproporţionar, nici exagerat”, a declarat Sorin Chiriţă, în cadrul conferinţei „Viitorul Mobilităţii Urbane în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro