BusinessMagazin

Tag: europa

  • Un nou fenomen ameninţă Europa. Ce este „canicula invizibilă” şi unde loveşte

    Meteorologii au lansat un avertisment asupra unui nou fenomen meteo care ameninţă Europa. Ce este „canicula invizibilă, apărută în nordul Oceanului Atlantic, fenomen care ar putea genera o criză climatică şi ar putea duce la dispariţia a numeroase specii marine?

    Avertismentul vine de la meteorologii din Franţa după ce, potrivit datelor, între lunile martie şi mai, temperatura medie la suprafaţa apei a tot crescut în Atlanticul de Nord.
    În urmă cu câteva zile temperatura apei urcase până la 23,3 grade Celsius, cu 1,3 grade mai mult decât media istorică.

    În plus, sateliţii au raportat valori cu până la 5 grade Celsius mai mari, în largul coastelor irlandeze.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cum arată singurul parc de aventură subteran unic în Europa, deschis in România

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

     

  • Anotimpurile mai puţin toride, noul sezon estival? Căldura extremă ameninţă să dea peste cap turismul din Europa

    Temperaturile de vară în creş­tere dramatică înregistrate în sudul Europei ar putea determina o schimbare de durată a obiceiurilor turiştilor, mai mulţi dintre aceştia alegând destinaţii mai răcoroase sau luându-şi concediile în primăvară sau toamnă pentru a evita căldura extremă, anticipează organisme şi experţi din domeniul turismului, potrivit Reuters.

    Date ale European Travel Com­mission (ETC) arată că numărul ce­lor care speră să călătorească în re­giu­nea mediteraneeană în perioada iunie-noiembrie a scăzut deja cu 10% faţă de anul trecut, când tempera­turile extrem de ridicate au dus la secete şi incendii.

    Destinaţii ca Cehia, Danemarca, Irlanda şi Bulgaria au înregistrat între timp o creştere a interesului.

    „Anticipăm că pe viitor condiţiile meteo imprevizibile vor avea un im­pact mai mare asupra deciziilor turiş­tilor în Europa“, a declarat Miguel Sanz, directorul ETC.

    Un raport al comisiei arată de a­se­menea că 7,6% dintre turişti consi­deră acum vremea extremă drept un motiv major de îngrijorare pentru că­lătoriile din perioada iunie-no­iem­brie. Cererea de călătorii a crescut din nou în forţă în această vară, turiştii lăsând în urmă ani de restricţii pandemice, iar companiile de travel spun că tempera­turile extrem de ridicate nu au dus la multe anulări. Deocamdată.

    Însă lucrurile s-ar putea schimba, cu valurile de căldură devenind din ce în ce mai apăsătoare.

    „Cercetările noastre recente indică o scădere a numărului de persoane interesate să călătorească în august, luna de vârf, în timp ce mai mulţi europeni se gândesc la călătorii în toamnă“, potrivit lui Sanz.

    Turişti din Roma au declarat pentru Reuters că s-ar gândi de două ori înainte de a rezerva o călătorie acolo din nou în iulie.

    Ministrul italian al mediului avertiza recent că turiştii străini vor călători mai mult în primăvar şi toamnă şi vor alege destinaţii mai răcoroase.

    În Spania, o cerere ridicată este aşteptată în destinaţii din nordul ţării şi pe insule, unde temperaturile de vară tind să fie mai scăzute, relevă un raport al asociaţiei naţionale de turism Exceltur.

    Iar astfel de reorientări de-abia de-acum încep să se manifeste, în condiţiile în care schimbările climatice vor da peste cap vacanţele oamenilor, scrie Lara Williams, editorialist Bloomberg.

    Cei care-şi iau concediile în vară ar putea opta în creştere pentru zone mai răcoroase, sau alternative la vacanţele tipice pe plaj sau în oraşe cum ar fi regiunile muntoase. Călătoriile pentru aventură reprezintă un sector în creştere, aşteptat să se extindă cu o rată anuală de 15,2% între 2022 şi 2030.

    Însă şi astfel de călătorii sunt afectate de schimbările climatice, de la incendii mai frecvente şi căderi imprevizibile de zăpadă la sezoane ploioase mai intense.

    Criza climatului dă deopotrivă peste cap şi iernile.

    Industria va trebui să se pregătească să se adapteze, în opinia Larei Williams.

  • Austeritatea se întoarce în Europa, uneori pe tăcute, alteori în văzul lumii, însoţită de critici, proteste şi amintiri neplăcute

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene.

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene. Deşi disciplina fiscală la nivelul UE este mai relaxată, unele guverne nu se feresc să promoveze deschis austeritatea bu­getară, care de regulă înseamnă reducerea chel­tuielilor şi trezeşte amintirile amare ale trata­mentelor nesănătoase cu austeritate prescrise în marea criză financiară.

    Dar există şi ţări unde doctrina populistă a partidelor aflate la guvernare face ca austeri­tatea înţeleasă ca reducere a cheltuielilor să fie tabu. Cum de bani este nevoie, dar deficitele şi datoriile nu pot fi lăsate să crească la nesfârşit, sunt majorate taxele. Un an sau un întreg ciclu electoral complică şi mai mult lucrurile. Un astfel de exemplu este Polonia.

    Acolo, luna octombrie va aduce ale­geri parlamentare. Apoi urmea­ză ale­geri regionale şi europene. Partidul aflat acum la guvernare, conser­vatorul PiS, îşi pregăteşte încon­tinuu terenul cu majorări ale salariului minim şi cu supli­men­tarea diverselor programe socia­le destinate familiilor.

    Cum lupta este încinsă, ni­meni nu se aşteaptă ca guvernul să oprească baia de bani. Proiecţia de deficit din planul de buget pentru 2023 a fost majorată luna trecută cu 35%, la aceasta contribuind şi evoluţia economică mai slabă decât s-a anticipat. Analiştii de la ING prevăd un deficit bugetar de 5,2% din PIB anul acesta, limita de sus cerută de tratatele UE fiind de 3% din PIB. Pentru a creşte veniturile, gu­ver­nul polonez majorează taxele, direct sau indirect, şi introduce unele noi.

    Cel mai nou exemplu este un impozit im­pus companiilor care procesează şi depozitează produse agricole. Scopul este de a colecta mai mulţi bani într-un fond pentru protec­ţia fermierilor. Într-o eco­nomie liberă, nicio com­pa­nie nu va accepta taxe noi fără să facă gălăgie sau fără luptă. Firmele din indus­tria alimentară spun că impozitul va însemna creşterea preţu­rilor produselor alimentare din magazine.

    Impozitul este mic, de 0,25% din preţul net, dar va aduce la bugetul statului 170 milioane zloţi (38,2 milioane euro) pe an în mod direct. Dar un preţ mai mare la raft înseamnă şi înca­sări mai mari din TVA, taxa pe vânzare, bani care se duc tot la buget. Pentru a amortiza şocul inflaţiei asupra gospodăriilor, guvernul a redus TVA la energie şi la anumite alimente, dar nu la toate. Prin urmare, cu o mână dă, şi cu alta ia. În Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, 40% din companii spun că văd în creş­terea taxelor un pericol pentru viitorul lor. Este cel mai mare procent din lumea civilizată. 

    În regiune, Cehia, Slovacia şi Estonia au introdus sau pregătesc programe de reducere de cheltuieli care pot fi considerate măsuri de austeritate de-a dreptul, iar Comisia Euro­peană şi FMI le încurajează. „Consolidarea (reducerea cheltuielilor) ar trebui să fie şi mai ambiţioasă decât se intenţionează în prezent în cea mai mare parte a regiunii“, a spus Krista­lina Georgieva, directorul general al FMI. În Cehia, cea mai matură economie est-euro­pea­nă, guvernul a anunţat un set de măsuri echi­valent cu şase miliarde de euro destinat îngus­tării deficitului bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la sub 2% din PIB anul viitor.

    Pachetul susţinut de parlament este echi­librat între reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe şi prevede, printre altele, renunţarea la multe dintre subvenţii şi diminuarea costurilor pentru guvern cu 5%, scrie Reuters.

    La capitolul impozite pot fi menţionate majorarea taxei pe profit de la 19% la 21%, creşterea taxelor pe proprietate, a accizelor şi a contribuţiilor de asigurări de sănătate. Pachetul promite şi o reformă a pensiilor. Sindicatele, inclusiv din sănătate, au ieşit să protesteze, acuzând şi faptul că guvernul nu este dispus la dialog social.

    Un impozit pe profit de 21% ar putea să pară că descurajează afacerile, mai ales dacă este comparat cu cel general de 9% din Ungaria, al cărei guvern mizează pe cele mai mici taxe corporate din UE pentru a atrage investitori străini. Însă în anumite sectoare, impozitele pe profit din Ungaria pot ajunge şi la 50%. Iar impozitele excepţionale pe profiturile suplimentare făcute în criză (windfall tax) par să fi devenit regula în UE. În Ungaria, acest gen de impozitare, aplicat companiilor precum bănci, retaileri şi producători de carburanţi, tinde să se permanentizeze. De altfel, guvernul acestei ţări, unde inflaţia şi dobânzile sunt cele mai mari din Uniune, este printre primele care au aplicat măsuri de reducere a cheltuielilor încă de anul trecut, deşi nu au fost descrise ca fiind măsuri de austeritate. Costurile cadourilor electorale şi faptul că fondurile europene sunt blocate erodează bugetul. Deficitul din primele cinci luni ale anului este unul record. Guvernul a răspuns cu creşteri de taxe, precum cele pentru anumite depozite bancare, şi extinderea în 2024 a taxelor de tipul windfall. Astfel de planuri sunt de la un timp făcute publice când toată lumea doarme. Apoi a venit anunţul şoc: ministerele trebuie să caute modalităţi de a reduce cheltuielile cu cel puţin 3% în domenii sensibile politic cum ar fi programele de susţinere a familiilor, subvenţii pentru locuinţe şi sănătate. Cea mai mare bancă a ţării, OTP, cere să se facă mai mult, având în vedere deficitul bugetar de aproape 10% din PIB din primul trimestru. Pentru 2023, guvernul de la Budapesta are o ţintă de deficit de 3,9% din PIB, dar OTP estimează unul de 6% din PIB. În Germania, o ţară disciplinată fiscal, este mai simplu: proiectul de buget pentru 2024 aprobat de guvern prevede reducerea cheltuielilor cu 6,4% (scăderi în toate departamentele în afară de apărare) şi reactivarea frânei datoriilor. Aceasta înseamnă scăderea deficitului bugetar de la 1,1% din PIB anul acesta (în prezent indicatorul este mult mai mare) la 0,4% din PIB anul viitor. Fitch consideră că reducerile de cheltuieli fac aceste planuri realizabile.

  • Europa, val de căldură necruţător. Incendiile de vegetaţie pârjolesc emisfera nordică

    Europa traversează un val de căldură necruţător, cu temperaturi care se aşteaptă să atingă 48 de grade Celsius în unele regiuni. Incendiile de vegetaţie pârjolesc mai multe zone din continent, inclusiv Grecia, Spania şi Cipru.

    Autorităţile sanitare au tras un semnal de alarmă din America de Nord până în Europa şi Asia, îndemnând populaţia să se hidrateze şi să se adăpostească de soarele arzător.

    Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid din lume, se pregătea ca vârful actualului val de căldură să atingă insulele italiene Sicilia şi Sardinia, unde Agenţia Spaţială Europeană a prognozat o temperatură maximă de 48 de grade Celsius. Precedentul record european de temperatură a fost de 48,8 grade Celsius, înregistrat în Sicilia în 2021, notează AFP.

    Italienii au fost avertizaţi să se pregătească pentru “cel mai intens val de căldură al verii şi, de asemenea, unul dintre cele mai intense din toate timpurile”, în timp ce temperaturile au atins aproape un record de 39 de grade Celsius la Roma, luni.

    În apropiere de Atena, serviciile de urgenţă luptă cu incendii de vegetaţie în mai multe localităţi din jurul Atenei. “Principala noastră preocupare este protejarea vieţii umane”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al pompierilor, Yannis Artopios.

    Mai multe case au ars în zonă, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică ERT.
    Un incendiu de pădure a izbucnit pe fondul vântului puternic lângă popularul oraş balnear Loutraki, unde primarul a declarat că 1.200 de copii au fost evacuaţi din taberele de vacanţă.

    “Vremea extremă … are un impact major asupra sănătăţii umane, ecosistemelor, economiilor, agriculturii, energiei şi aprovizionării cu apă”, a declarat secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), Petteri Taalas.
    Potrivit serviciului de monitorizare a vremii din UE, a fost deja cea mai călduroasă lună iunie din lume, iar luna iulie pare să doboare şi ea recorduri.
    Spania nu s-a bucurat de prea mult răgaz, cu temperaturi de 44,7 grade Celsius înregistrate luni în oraşul Jaen din sudul ţării.
    În Cipru, unde se aşteaptă ca temperaturile să se menţină peste 40C până joi, un bărbat în vârstă de 90 de ani a murit din cauza insolaţiei, iar alţi trei bătrâni au fost spitalizaţi, au anunţat autorităţile sanitare.
    Şi unele părţi ale Asiei „s-au copt” la temperaturi record. China a raportat un nou record pentru mijlocul lunii iulie în nord-vestul ţării, unde temperaturile au atins 52,2°C în satul Sanbao din regiunea Xinjiang, depăşind precedentul record de 50,6°C stabilit în urmă cu şase ani.
    Alerte de insolaţie fuseseră emise în 32 din cele 47 de prefecturi din Japonia, în principal în regiunile centrale şi sud-vestice. Cel puţin 60 de persoane au fost tratate pentru insolaţie, potrivit presei, dintre care 51 au fost transportate la un spital din Tokyo.
     

  • Europa se va încălzi de două ori mai repede decât restul lumii. Care ar putea fi soluţia pentru prevenirea catastrofei

    Europa experimentează cele mai crescute temperaturi din istoria modernă. Meteorologii avertizează că verile următoare vor fi şi mai călduroase.

    Roxana Bojariu, climatolog: ,,trebuie să facem o tranziţie către o nouă economie”.
    Europa se încinge
    Schimbările climatice au scăpat de sub control. Populaţia lumii a avut parte de cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată în istoria modernă.
    Meteorologii avertizează că temperaturile ridicate nu se vor opri prea curând.
    Guvernele lumii nu iau măsuri decât atunci când este prea târziu.
    Octavian Berceanu, specialist pe politici publice de Mediu, transmite pentru ALEPH NEWS că ,,există o contradicţie puternică între dorinţa evoluţiei economice şi măsurile care ţin de mediu şi de siguranţa cetăţenilor care nu sunt întotdeauna cele mai populare. Ele devin populare atunci când este greu să mai rezişti în faţa naturii sau când presiunile exterioare pe cetăţean sunt foarte foarte mari. Totuşi, pe calculele făcute de oamenii de ştiinţă şi pe scenariile pe care le au în vedere, Europa se va încălzi de două ori mai repede decât restul lumii”.
    Climatologii susţin că trebuie să ne schimbăm actualul stil de viaţă
    România a trecut prin 10 zile de foc, cu temperaturi de 40 de grade Celsius la umbră. Disconfortul termic este foarte accentuat.
    Roxana Bojariu, climatolog, oferă pentru ALEPH NEWS o posibilă şi o unică soluţie în prevenirea unei catastrofe climatice globale, una ce ar presupune schimbarea stilului nostru de viaţă actual.
    ,,Pentru că avem o economie globală care are drept inimă un motor alimentat cu combustibilii fosili şi este foarte greu să restructurezi toată această economie pentru a găsi alternative la combustibilii fosili, Combustibilii fosili sunt cei care determină în mare măsură această încălzire globală. Prin arderea lor produc gaze cu efect de seră în atmosferă şi de la debutul epocii preindustriale avem o creştere cu peste 50% a concentraţiei de dioxid de carbon, la fel, metan foarte mult şi oxidul de azot. Există şi alte gaze care şi ele contribuie. Ori toate aceste lucruri determină o reţinere a cantităţii tot mai mare de căldură pe măsură ce concentraţia gazelor cu efect de seră creşte. Deci, problema e că va trebui să facem o tranziţie spre o nouă economie şi nu una punctuală, aici, în câteva state, ci o tranziţie globală”.

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

  • Analiza AGISTA: Fondurile de growth cresc semnificativ în Europa. Peste 21 mld. euro au fost atrase doar în 2022

    Piaţa europeană de capital privat a înregistrat în ultimii ani o creştere semnificativă a activităţii de fundraising (strângere de capital), atingând niveluri fără precedent, cu un record de 170 de miliarde de euro în 2022, cu 30% mai mult în comparaţie cu anul precedent şi cu 13% peste numărul mediu de fonduri atrase în ultimii cinci ani).

    Fondurile de growth au jucat un rol semnificativ în această creştere, atragând capital considerabil. Doar în 2022, 200 de fonduri europene de growth au strâns 21 de miliarde de euro, depăşind media ultimilor cinci ani cu 42%, potrivit unui raport Invest Europe.

    Această dinamică se traduce prin oportunităţi uriaşe pentru antreprenori şi investitori în Europa. Fondurile de growth au deschis noi perspective şi au facilitat crearea şi extinderea afacerilor, generând inovaţie şi prosperitate economică, comentează reprezentanţii Agista, fond de growth românesc în curs de autorizare, lansat în 2022 de Impetum Group.

    „De-a lungul anilor, fondurile europene de growth au înregistrat o creştere semnificativă, obţinând o cotă tot mai mare din totalul sumelor colectate pe segmentul de PE din Europa. Această evoluţie începe să aibă ecou şi în tendinţele de pe piaţa românească, având un rol relevant în susţinerea antreprenorilor şi a afacerilor româneşti. Ca fond de growth, Agista oferă IMM-urilor cu potenţial din România soluţii de creştere prin infuzie de capital şi, foarte important, knowledge de business, mai ales prin eficientizarea structurilor bilanţiere, care să le permită scalarea rapidă şi dezvoltarea la nivel local şi regional. Alături de Agista, antreprenorii pot să-şi dezvolte business-ul în mod accelerat şi sustenabil pentru a crea un impact puternic”, spune Nicolae Kovacs, CEO al Agista.

    O categorie relativ nouă pe piaţa românească de investiţii, fondurile de growth se concentrează pe identificarea şi susţinerea companiilor cu potenţial semnificativ de creştere, oferindu-le capital şi resursele necesare pentru a-şi accelera expansiunea şi a-şi atinge obiectivele de creştere.

    Profilul investiţiei de tip growth equity are specific de acţionar minoritar, cu o componentă importantă de susţinere a companiilor pentru a face performanţă, beneficiind astfel de ghidaj şi acces la capital.

    În opinia specialiştilor, fondurile de growth vor avea un rol fundamental în următorii ani în Europa de Sud-Est, prin accesul rapid la pieţe şi clienţi noi, ce se va traduce în extinderea portofoliului către arii cu potenţial de creştere, Acces la resurse, expertiză şi know-how extins prin intermediul reţelei fondului de growth şi prin sprijinirea inovaţiei şi a antreprenoriatului în regiune şi promovarea colaborării şi networking-ului între companii.

    În ultimii ani, industria europeană de tech a înregistrat cele mai multe tranzacţii de fuziuni şi achiziţii cu implicarea private equity, cu o pondere de 90%, urmată de sectorul farmaceutic cu 81%, serviciile de afaceri cu 59%, serviciile financiare cu 41%, retail cu 29%, bunurile industriale şi ingineria cu 26%, energia şi utilitatile cu 18%, industria chimică cu 18%, construcţiile cu 11%, iar sectorul auto cu 7%. Acest lucru a contribuit la tendinţa ascendentă a finanţării private equity în Europa, tendinţă ce se menţine şi în prognozele pentru următorii ani.

    Pe piaţa locală, Agista, împreună cu Impetum Investments, au achizitionat recent un pachet suplimentar de acţiuni în Bittnet Systems, grup românesc de companii IT listat pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti.

    Prin creşterea participaţiei, Agista validează poziţia grupului Bittnet de jucător strategic în educaţie şi integrare de soluţii IT pe piaţa românească şi recunoaşte capacitatea companiei de a contribui la transformarea digitală în România.

    Agista poate investi în toate domeniile de activitate, dar urmăreşte preponderent industriile IT&C, sănătate, reciclare şi agricultură specializată. De la lansare şi până în prezent, Agista a investit în Chromosome Dynamics, Eplus Smart Energy, Dendrio Solutions, GRX – de curând FORT, Top Tech şi Bittnet Group.

  • Europa se topeşte. Vizitarea unora dintre cele mai cunoscute monumente din Europa nu mai pot fi vizitate din cauza căldurii excesive

    Temperaturile au depăşit vineri 40 de grade Celsius în majoritatea regiunilor din centrul şi sudul Greciei şi în Cipru.

    Acropola din capitala Greciei, Atena, a fost închisă vineri între orele 12.00 şi 17.00, relatează dpa.

    Dimineaţa, un turist a suferit un uşor atac de căldură în timp ce vizita Acropola din Atena. A fost transportat la spital, dar nu este în pericol, au anunţat serviciile de urgenţă.

    Condiţii similare predomină în Cipru. Vineri, termometrele din Nicosia indicau 43C, a anunţat radioul insulei.

    Nu se întrevede nicio reducere de temperaturi nici pentru Italia – săptămâna viitoare va fi şi mai cald decât până acum.

    Se aşteaptă ca valul de căldură să continue în sudul şi sud-estul Europei, cu mici fluctuaţii. Meteorologii greci au declarat că ar putea dura chiar până la sfârşitul săptămânii viitoare.

    În toate ţările afectate de valul de căldură, medicii au recomandat oamenilor să bea multă apă şi să evite alcoolul şi băuturile zaharoase.

    De asemenea, oamenii ar trebui să petreacă cât mai puţin timp posibil în aer liber şi să se abţină de la activităţi fizice intense, cum ar fi joggingul şi ciclismul.

    În Grecia, a fost interzis ca serviciile de livrare de pizza şi alte servicii de livrare să îşi trimită angajaţii pe străzi în timpul orelor sufocante de prânz. Angajaţii de la stat au fost îndemnaţi să lucreze de acasă, dacă este posibil.

    În plus, oraşele şi municipalităţile din Grecia au deschis clădiri cu aer condiţionat pentru ca cetăţenii să se poată adăposti de căldură.

    Potrivit meteorologilor din Atena, nu există niciun semn că temperaturile vor scădea până la 35 grade C obişnuite pentru această perioadă a anului.

  • Stoltenberg: NATO îşi va consolida apărarea, inclusiv în zona Mării Negre, şi vrea anvergură globală

    “La summitul de la Vilnius, vom aplica noi măsuri majore pentru consolidarea descurajării militare şi a apărării, prin trei noi planuri de apărare regională, pentru a contracara două ameninţări principale la adresa Alianţei noastre: Rusia şi terorismul. Un plan va fi pentru zona de nord, la Atlantic şi în zona Arctică europeană. Un plan pentru centru, acoperind regiunea Baltică şi Europa Centrală. Şi un plan sudic, pentru Mediterană şi pentru Marea Neagră. Pentru a implementa aceste planuri, NATO plasează 300.000 de militari într-un nivel mai ridicat de alertă, inclusiv prin capabilităţi substanţiale la nivel aerian şi naval”, afirmat Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    Secretarul general al NATO a precizat că, la summitul de la Vilnius, liderii statelor aliate “vor fixa un angajament mai ambiţios în materie de investiţii în apărare, pentru a investi cel puţin 2% din PIB anual în apărare”.

    Jens Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică va intensifica parteneriatele de securitate cu ţări din zona Asia-Pacific. “Ni se vor alătura la summit liderii Australiei, Noii Zeelande, Japoniei şi Coreei de Sud, întrucât securitatea noastră nu este regională, este globală. Colaborăm mai apropiat în probleme precum securitatea cibernetică, securitatea maritimă şi noile tehnologii”, a subliniat Stoltenberg.

    “Vom saluta şi prezenţa reprezentanţilor Uniunii Europene la summitul de la Vilnius. Parteneriatul nostru a atins niveluri fără precedent şi ne angajăm să facem mai multe împreună. Acesta va fi primul summit NATO pentru Finlanda în calitatea de stat membru. Şi aşteptăm ca Suedia să ni se alăture cât mai curând”, a insistat Stoltenberg.