Obiectul metalic a fost găsit miercuri dimineaţă pe o plajă din apropierea oraşului Augusta, în sud-vestul Australiei.
Obiectul a captat atenţia anchetatorilor care cercetează dispariţia în Oceanul Indian a avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Feribotul transporta 476 de persoane, inclusiv 352 de liceeni de la Şcoala Danwon din Ansan, o localitate situată la sud de Seul. Adjunctul directorului şcolii, care a supravieţuit accidentului maritim, a fost găsit spânzurat vineri, aceasta fiind, aparent, o sinucidere.
Preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye a oferit garanţii că macarale plutitoare nu vor ridica epava atât timp cât feribotul nu va fi verificat în întregime.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nouă cadavre au fost recuperate, dar 287 de persoane dintre cele 475 aflate la bordul feribotului sunt în continuare date dispărute.
Feribotul s-a scufundat miercuri dimineaţă la ora locală 09.00 (03.00 ora României), în timp ce se îndrepta spre insula Jeju, din sudul ţării, iar printre pasageri se aflau 325 de de elevi de liceu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am redus enorm de mult perimetrul căutărilor şi suntem foarte încrezători în faptul că semnalele pe care le detectăm provin de la cutii negre”, a declarat Abbott la Shanghai.
Australia coordonează căutările internaţionale în sudul Oceanului Indian pentru găsirea epavei avionului de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines, dat dispărut pe 8 martie, cu 239 de persoane la bord, în timp ce efectua o cursă Kuala Lumpur-Beijing.
Vastul dispozitiv naval şi aerian mobilizat în zona în care probabil s-a prăbuşit avionul nu a descoperit nimic până la detectarea, weekendul trecut, a unor semnale de înaltă frecvenţă identice celor produse de balizele cutiilor negre ale unui avion.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu 26 de ţări care contribuie cu avioane, nave, submarine şi sateliţi, costurile sunt estimate a trece de 100 de milioane de dolari, relatează Reuters. După o lună de căutări, costurile au depăşit 50 de milioane de euro, depăşind astfel valoare totală a anchetei privind zborul AF447 al Air France, prăbuşit în 2009. În acel caz, ancheta a durat aproape doi ani.
Suma prezentată oficial nu include însă echipamentele puse la dispoziţie de Marea Britanie, Franţa, Noua Zeelandă sau Corea de Sud. Întrebat de jurnalişti la cât estimează costurile finale, Angus Houston, conducător al operaţiunilor, a răspuns scurt: “E vorba de foarte mulţi bani.”
Australia susţine cea mai mare parte a cheltuielilor, dat fiind faptul că zona vizată se află în Oceanul Indian. Costurile de operare a echipamentelor se ridică la peste un milion de dolari pe zi, însă jurnaliştii australieni se aşteaptă ca la finalul căutărilor celelalte state implicate să returneze o parte din bani guvernului de la antipozi.
Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.
Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.
Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.
Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.
DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.
În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).
Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.
Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.
Grupul Daimler, prin divizia Star Transmission, producătorul de cutii de viteze pentru automobilele Mercedes-Benz, a anunţat extinderea capacităţii de producţie la uzina din Sebeş printr-o nouă investiţie de 300 mil. euro ce va crea 500 de noi locuri de muncă, pe lângă cele 1.200 din prezent.
„Eforturile pentru dezvoltarea cutiilor de viteze sunt foarte mari. Din păcate nu avem în România uzină auto, dar avem uzină de transmisii. Este posibil ca numărul angajaţilor de aici să ajungă în anii următori la 2.000 de salariaţi. Dacă ne uităm, sunt uzine auto cu mai puţini angajaţi, ceea ce arată impactul noii unităţi de producţie asupra economiei“, a spus Markus Schafer, membru în consiliul de administraţie al Mercedes-Benz Cars, responsabil pentru managementul producţiei şi furnizori.
Oficialii companiei nu au precizat capacitatea de producţie a uzinei sau cifra de afaceri, dar în 2012 cu numai 700 de angajaţi Star Transmission a rulat afaceri de aproape 30 mil. euro, potrivit Ministerului Finanţelor.
Nava australiană Ocean Shield, care a plecat luni seară din Perth, este echipată cu o sondă de 35 de kilograme ataşată la capătul unui cablu, pentru a capta semnalele acustice transmise de cutiile negre.
“În cel mai bun caz, baliza cutiilor negre rezistă aproape o lună înainte de a înceta să emită semnalele. Ne aflăm foarte aproape de acel moment”, a declarat Angus Houston, şeful centrului de coordonare a căutărilor care se desfăşoară în largul Australiei, cu participarea unor echipe din opt ţări.
În acelaşi timp, 14 avioane se aflau vineri în continuare în misiune, încercând să descopere eventuale fragmente aparţinând avionului Boeing 777, în condiţiile în care niciun obiect nu a fost descoperit până în prezent.
Imagini furnizate de sateliţi au surprins săptămâna trecută sute de obiecte plutind, însă ulterior s-a descoperit că niciunul nu aparţinea avionului dispărut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Investigaţia a generat zvonuri, speculaţii şi piste false la scară largă, jucÂndu-se cu nervii Şi emoţiile rudelor pasagerilor dispăruţi, care se agaţă Încă de speranţa că cei dragi ar putea fi În viaţă. Soarta zborului MH370 rămâne un mister, de la motivul pentru care a deviat cu mii de kilometri de la traseu şi a pierdut orice legătură cu lumea şi până la cauza prăbuşirii.
Este de neînţeles, pentru rudele celor dispăruţi şi pentru milioanele de spectatori care au urmărit în presă desfăşurarea evenimentelor, cum autorităţile au putut pierde o aeronavă modernă, de mari dimensiuni, în era informaţiei, a sateliţilor şi sistemelor GPS, a reţelelor de comunicaţii care inter-conectează civilizaţia.
Deşi pare departe de deznodământ, drama zborului MH370 poate oferi deja câteva lecţii de importanţă critică pentru modul În care se desfăşoară În prezent zborurile civile Şi proce-durile în situaţii de urgenţă. Atenţia sporită acordată iniţial de autorităţi unei posibile ameninţări teroriste care ar fi putut determina dispariţia avionului a obturat alte cauze, mult mai probabile din punct de vedere statistic, şi a dat speranţe că pasagerii dispăruţi ar putea fi în viaţă. În pofida progreselor semnificative în materie de tehnologie şi instruirea echipajelor de zbor, eroarea umană rămâne principala cauză a accidentelor aviatice. În ultimii 10 ani, mai mult de jumătate din incidente au fost cauzate de erori umane – ale piloţilor, controlorilor de trafic aerian, echipelor de mentenanţă etc. -, iar un sfert de probleme tehnice; sabotajul a fost responsabil de mai puţin de 10% din incidentele aviatice din ultimii 10 ani, procentaj similar celui atribuit fenomenelor mete-orologice.
Desigur, statistica nu poate spune ce s-a întâmplat cu zborul MH370, însă promovarea ipotezei teroriste, de către autorităţi şi de către presă, în primele zile după dispariţia avionului a fost un act iresponsabil atât faţă de rudele pasagerilor, cât şi faţă de profesioniştii aflaţi deja în căutarea aeronavei.
Apariţia şi promovarea pistelor false, diseminarea de informaţii incomplete sau contradic-torii privind traiectoria aeronavei după ultimul contact cu radarul şi turnul de control pot lărgi nejustificat aria de căutare, ajunsă în acest caz, la un moment dat, până în India şi Ka-zahstan. Astfel, eforturile de căutare pot fi întârziate până în punctul în care salvatorii ratează fereastra de timp în care pot fi găsiţi eventuali supravieţuitori.
Guvernul din Kuala Lumpur este ţinta unor critici vehemente, după disparţia avionului Boeing 777-200 al Malaysia Airlines, cu 227 de pasageri la bord, dintre care 153 de cetăţeni chinezi.
Pe lângă nemulţumirile exprimate public aproape zilnic de familiile pasagerilor, presa chineză oficială a criticat constant autorităţile malaeziene şi compania Malaysia Airlines.
Iniţial, Malaezia a evitat să răspundă la criticile venite din partea Beijingului, primul partener comercial al ţării, dar situaţia începe să se schimbe.
Primul semn privind o schimbare de ton la Kuala Lumpur a fost dat de ministrul malaezian al Transporturilor, Hishammuddin Hussein, care a răspuns la întrebarea unui jurnalist chinez privind lipsa unei reacţii rapide a autorităţilor malaeziene după dispariţia avionului.
Ministrul a apreciat că s-a pierdut timp valoros din cauza satelitului chinez aflat la originea observaţiilor greşite din Marea Chinei de Est, în condiţiile în care operaţiunile de căutare s-au îndreptat în prezent în Oceanul Indian, la mii de kilometri distanţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro