BusinessMagazin

Tag: disparitie

  • Date şocante de la PNL Bucureşti: 400 de minori dispar anual din România şi nimeni nu ştie nimic de ei

    ”Conform cifrelor oficiale, în România, anul trecut au fost daţi dispăruţi 4000 de minori. Au fost regăsiţi 3600. Nu au mai fost găsiţi 410. Doar în 2018. Pentru a atrage atenţia că tragedia de la Caracal nu este singulară, vom depune 400 de perechi de încălţăminte, pentru fiecare copil care dispare anual, în faţa clădirii Ministerului Afacerilor Interne (Piaţa Revoluţiei), sâmbătă, la ora 11.05 – ora primului apel la 112 al Alexandrei”, a transmis PNL Bucureşti, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    La eveniment vor participa preşedintele filialei Bucureşti a PNL, Violeta Alexandru, alături de preşedinţii filialelor celor şase sectoare şi de alţi reprezentanţi ai partidului.

    PNL solicită înfiinţarea unor structuri specializate care să preia cazurile de răpiri şi dispariţii, la nivelul judeţelor şi regiunilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ANCOM are veşti bune pentru giganţii Orange, Vodafone, Telekom şi Digi: După dispariţia de la Guvern a lui Darius Vâlcov, preţul minim pentru licitaţia 5G a scăzut de la 1 mld. euro la 580 mil. euro

    “În combinaţie cu blocurile de frecvenţe care fac obiectul licitaţiei, suma preţurilor de pornire este de 580 milioane euro”, conform documentelor puse în consultare publică de ANCOM.

    Mai exact preţurile propuse de ANCOM sunt:

    • 45 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 700 MHz;
    • 11,25 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 700 MHz;
    • 30 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 800 MHz;
    • 5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 1500 MHz;
    • 6 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 2600 MHz;
    • 1 milion euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz în banda 3400-3490 MHz pentru perioada 2020-2025;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia

    În următoarea perioadă, campania #euprimar vă va prezenta situaţia necosmetizată din oraşele României.

    Reporterii Gândul şi MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.

    Rezultatul: şoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore şi 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.

    Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.

    La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domneşti se întindea pe aproape 3 kilometri şi nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecţia de la Domneşti a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puţin în comparaţie cu alte zile, aşa cum spun mulţi şoferi care parcurg Centura zilnic.

    Trecerea de la Domneşti este cel mai dificil punct de pe Centură. Şoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură şoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecţia are nevoie urgentă de un pasaj, investiţie care, teoretic, este în desfăşurare, aşa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la faţa locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de echipa nostră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă pe care miliarde de oameni o consumă zilnic

    Cercetătorii de la Royal Botanic Gardens, Kew, au ajuns la concluzia că 75 dintre cele 124 de specii sălbatice de cafea din lume sunt în pericol de dispariţie din cauza defrişărilor, schimbărilor climatice şi agravării problemei bolilor provocate de ciuperci şi de paraziţi.

    Printre speciile afectate se află şi Arabica sălbatică, o varietate originară din Etiopia, aflată la baza a 60% din industria globală de cafea, dar care este considerată în pericol de dispariţie, în special din cauza încălzirii globale, scrie Agerpres.
    Speciile sălbatice de cafea sunt ameninţate de distrugerea sau deteriorarea pădurilor unde acestea cresc ca urmare a muncilor agricole şi a altor activităţi făcute de om, dar şi de creşterea temperaturilor care modifică condiţiile climatice specifice necesare dezvoltării plantelor.

    Pericolele cu care se confruntă cafeaua sălbatică sunt importante pentru viitorul uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume deoarece varietăţile sălbatice au fost utilizate de-a lungul anilor pentru a înmulţi şi a îmbunătăţi plantele de cultură, susţin experţii.

    Cultivatorii de cafea, care plantează Arabica sau Robusta, au început deja să relateze că recoltele lor sunt afectate de schimbarea modelelor climatice, creşterea temperaturilor, noi paraziţi sau boli.

    Caracteristicile speciilor sălbatice vor fi, cel mai probabil, mult mai importante în viitor pentru a dezvolta plante care să poată face faţă unor ameninţări precum perioade mai îndelungate de secetă cauzate de schimbările climatice sau răspândirea bolilor.

    “Dacă aceste specii încep să dispară, opţiunile de dezvoltare a unor varietăţi de cafea rezistente va scădea foarte rapid în viitor”, susţine Aaron Davis, liderul departamentului de cercetare în domeniul cafelei de la Kew.
    Mai puţin de jumătate dintre speciile de cafea sălbatică sunt conservate în bănci de seminţe sau colecţii de plante vii şi peste un sfert (28%) nu cresc în arii protejate, avertizează cercetătorii.

    Oamenii de ştiinţă au făcut apel la o mai bună protejare a acestor specii în mediul lor natural precum şi în bănci de seminţe şi colecţii de plante şi au solicitat sprijin pentru protejarea resurselor de cafea din ţările africane, unde cresc cele mai multe specii sălbatice.

    Într-un studiu publicat miercuri în revista Science Advances, cercetătorii au evaluat riscul de extincţie al speciilor sălbatice de cafea potrivit criteriilor din Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

    În urma analizei, a rezultat că 75 de specii (60%) sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 13 sunt în categoria cu cel mai mare risc, 40 sunt în pericol de dispariţie, iar 22, vulnerabile.

    Nivelul de risc în cazul speciilor de cafea este mult mai mare decât riscul general în cazul plantelor, categorie pentru care se estimează că 22% dintre specii sunt ameninţate cu dispariţia, scrie incont.ro

  • First Bank a primit acordul BNR pentru achiziţia Bank Leumi. Americanii fac schimbări în echipa de conducere după finalizarea achiziţiei

     „Avem convingerea că această achiziţie va transforma First Bank într-un partener bancar mai puternic şi mai relevant pentru toţi clienţii noştri actuali şi viitori.“
     
    Ion Popovici devine preşedinte executiv la Bank Leumi, iar Ilinca Rosetti este preşedinte al Consiliului de Administraţie, după ce First Bank, de­ţinută de fondul american de investiţii J.C. Flo­wers, a finalizat achiziţia Bank Leumi.
     
    First Bank a finalizat ieri achiziţia pachetului ma­joritar de acţiuni în cadrul Bank Leumi Româ­nia, subsidiară a Bank Leumi Israel, după ce a ob­ţi­­nut aprobările necesare din partea Băncii Na­ţio­na­le a României şi a Consiliului Concurenţei din România şi după îndeplinirea condiţiilor specifice acestui tip de tranzacţie.
     

  • SFÂRŞITUL BENZINEI: Noul combustibil care ar putea duce la dispariţia maşinilor cu motoare tradiţionale

    China investeşte masiv în combustibilul viitorului. Hidrogenul, noul vis al industriei auto din Asia. Politicile publice ale Chinei din zona auto par să se concentreze pe motoarele propulsate de hidrogen.
     
    Cea mai mare piaţă auto din lume a trecut de la motoare electrice la motoare cu celule de hidrogen, autorităţile propunându-şi să aibă un milion de astfel de vehicule în circulaţie în următorii 10 ani.
     
    Wan Gang, cunoscut ca “părintele electromibilităţii din China”, a declarat celor de la Bloomberg că statul ar trebui să instaureze o “societate a hidrogenului”.
     
    Calculele Bloomberg arată că investiţiile în industrie vor atinge 17 miliarde de dolari până în 2013. Un anunţ important în acest sens a fost făcut recent de China National Heavy Duty Truck, respectiv investiţii de 7,6 miliarde de dolari în construirea vechiculelor cu motoare cu celule de hidrogen în provincia Shandong, din estul Chinei.
     
    Într-o maşină electrică, energia produsă în exteriorul maşinii este acumulată în bateriile de tip litiu-ion. În cazul motoarelor propulsate de hidrogen, celulele de hidrogen folosesc reacţiile chimice pentru a produce energie, eliminând doar aburi (zero emisii toxice). Hidrogenul are a densitate mai mare decât bateriile pe litiu-ion, ceea ce înseamnă că reîncărcarea vehiculelor durează mai puţin şi generează o autonomie mai mare (ca număr de kilometri).

  • Cum a devenit miliardar omul care a reusit să facă insule, avioane şi chiar şi Statuia Libertatii să dispară

    Celebrul iluzionist, pe numele său adevărat David Seth Kotkin, s-a născut în New Jersey, la data de 16 septembrie 1956. Mama sa a lucrat ca agent de asigurare, iar tatăl avea un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. A început să practice magia încă de la 10 ani, motiv pentru care devenise cunoscut în rândul vecinilor de cartier sub numele „Davino, băiatul magician”.

    La 12 ani, era cea mai tânără persoană acceptată în Societatea Magicienilor Americani, organizaţia fondată de Harry Houdini în 1902. Timid şi singuratic, David a văzut magia ca pe o modalitate prin care să se integreze în societate, după cum reiese din interviurile lui din presa internaţională.

    Când era copil, a mers într-o tabără din vecinătatea cartierului său, unde a început să practice magia şi activitatea de ventriloc, o experierenţă căreia spune că îi datorează stilul creativ care i-a caracterizat cariera.

    „Am petrecut două săptămâni încercând să găsim un ghid care a fost răpit de indieni. A fost doar un joc, dar l-am trăit. Întreaga mea viaţă se datorează acelei experienţe de când aveam trei sau patru ani”, declara el.

    Când era adolescent, Copperfield era fascinat de Broadway şi avea obiceiul să se strecoare în mod frecvent la spectacole, în special la musicaluri. La 16 ani, preda deja un curs de magie la Universitatea din New York. La 18 ani, s-a înscris la universitatea Fordham din New York, însă la doar trei  săptămâni după începerea studiilor a renunţat pentru a juca un personaj în spectacolul The Magic Man, în Chicago.
    Cu această ocazie, a adoptat numele de scenă David Copperfield, prelat de la romanul omonim scris de Charles Dickens. În spectacolul respectiv, Copperfield a cântat, dansat şi s-a remarcat prin iluziile sale, cele mai originale din spectacol.

    Ulterior, The Magic Man avea să devină cel mai longeviv musical din istoria spectacolelor din Chicago.

    Un an mai târziu, Copperfield a orchestrat primul spectacol Magic of David Copperfield, la un hotel din Honololu, Hawaii. La scurt timp după, şi-a început cariera în televiziune, după ce a fost descoperit de producătorul TV şi de spectacole pe Broadway, Joseph Cates. A avut parte de prima expunere media în 1977, când a fost protagonistul seriei The Magic of ABC. A urmat apoi seria CBS, Magia lui David Copperfield – The Magic of David Copperfield, ale cărei episoade au fost difuzate între 1978 şi 2001. Până anul acesta, a găzduit 17 astfel de serii şi două documentare TV. Şi-a folosit numerele de magie şi în filme precum Terror Train (1980) sau Burt Wonderstone (2013).

    Din rândul celor mai spectaculoase scamatorii ale sale se numără: dispariţia unui avion Learjet (1978), dispariţia Statuii Libertăţii (1981); a levitat deasupra Marelui Canion (1984), a mers prin Marele Zid Chinezesc (1986), a evadat din închisoarea Alcatraz (1987), a făcut să dispară un vagon-restaurant dintr-un tren Orient Express (1991).

    La începutul carierei sale, în anii ‘80, a început să participe la turnee mondiale. Potrivit presei internaţionale, turneele la care participă David Copperfield au extrem de mult succes. În cariera lui, a vândut mai mult de 40 de milioane de bilete în toată lumea, care au condus la câştiguri brute de peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult decât a câştigat orice alt entertainer solo din istorie, potrivit celebritynetworth.com.

    El susţine anual peste 500 de spectacole. La spectacolul din Las Vegas, unde are mai mult de trei spectacole zilnic, şapte zile pe săptămână, vânzările de bilete ajung la aproximativ 50 de milioane de dolari în fiecare an; acest lucru nu include comercializarea celorlalte produse corelate cu spectacolele sale, afacere pe care Copperfield o deţine în întregime.

    El este considerat drept cel mai bine plătită celebritate din lume în fiecare an, datorită câştigurilor sale cuprinse între 60 şi 80 de milioane de dolari anual. De-a lungul timpului, el şi-a folosit veniturile pentru a face investiţii şi în afara scenei.

    Un exemplu în acest sens sunt investiţiile sale în imobiliare: când se afla în Las Vegas, Copperfield trăia într-o vilă de 18 milioane de dolari, dotată cu un club de noapte privat. În garajul subteran al acesteia pot fi parcate cu uşurinţă circa 25 de maşini. Vila are un cinematograf, mai multe case de oaspeţi, piscine şi un simulator de golf. Este cea mai scumpă casă din Las Vegas. În afara Nevadei, David are un penthouse cu patru etaje în New York City. Primul etaj al apartamentului din New York este dedicat jocurilor de tip arcade. A cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru apartament în 1990, iar apoi a investit cinci ani şi mai multe milioane pentru renovarea proprietăţii. În prezent, casa lui din New York valorează 60 de milioane de dolari.

    Cea mai scumpă dintre proprietăţile sale se află însă departe de Las Vegas şi New York. În 2006, a cheltuit 55 de milioane de dolari ca să cumpere 11 insule în Bahamas, denumite Musha Cay. De-a lungul timpului, a cumpărat mai multe insule şi a cheltuit, în total, 40 de milioane de dolari pentru a face din acestea propria variantă de Fantasy Island.

    În prezent, proprietatea se întinde pe mai mult de 600 de kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai exclusiviste complexuri turistice din lume. Acesta este prevăzut cu cinci vile aflate pe malul apei care pot acomoda maximum 24 de persoane. Cei care ajung aici plătesc între 40.000 şi 50.000 de dolari pe noapte şi trebuie să facă rezervările pentru minimum patru nopţi. Vizitatorii trebuie să închirieze întregul complex – vilele nu pot fi închiriate separat.

    Musha Cay şi insulele Copperfield Bay sunt prevăzute cu un personal de 40 de angajaţi, responsabili de activităţile de acolo.

    El este şi posesorul celei mai mari colecţii de documente şi obiecte din domeniul magiei. Aceasta conţine mai mult de 150.000 de obiecte şi cărţi valoroase, care provin de la Harry Houdini, Georges Méliès şi părintele magiei moderne, Robert Houdin.

    Colecţia se află într-un depozit care se întinde pe 40.000 de metri pătraţi. Iluzionistul a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pentru colecţia Copperfields International Museum and Library of the Conjuring Arts, iar specialiştii evaluează colecţia la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Copperfield plănuia să deschidă şi un lanţ de restaurante, aflate în locuri precum Walt Disney World, în Florida, dar şi în Times Square, în New York, precum şi în Paris şi Tokio. David Copperfield’s Magic Underground, restaurantul din Times Square, era pregătit de deschidere în proporţie de 85%, dar disputele dintre echipa de creaţie şi echipa financiară au fost enorme, astfel că investitorii au renunţat, iar proiectul a fost anulat. Copperfield nu a investit în proiectul de restaurante, astfel că nu a fost afectat.

    Lista reuşitelor sale este însă una lungă: a înregistrat 11 recorduri Guinness, a primit 21 de premii Emmy, statutul de „Legendă Vie” de la Congresul American şi gradul de Cavaler din partea guvernului francez. În 2013, Forbes estima averea lui netă la 800 de milioane de dolari – sumă care îl făcea cel mai de succes magician din istorie. În vara acestui an, platforma celebritynetworth.com anunţa că averea magicianului în vârstă de 62 de ani a depăşit 1 miliard de dolari.

  • Vacanţă în stil rural în Republica Moldova

    Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.

    „Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.

    Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.

    Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.

    „Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”

    El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.

    „Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”

    Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.

    „Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.

    Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”

    Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.

    Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.

    „Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.

    Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.

    Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.

    El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • “Ceea ce nu ai făcut la timp nu vei mai face niciodată”

    Am citit că fostul premier dl Adrian Năstase vrea să pună umărul la relansarea PSD. Şi pentru ca pacostea să aibă un nume, îl ia alături de el şi pe dl Octav Cozmâncă.
     
    România are nevoie de un partid de stânga, că-i PSD, că-i USR, nu are importanţă – există un segment din populaţie, important, care trebuie reprezentat.
     
    Dar “ceea ce nu ai făcut la timp, nu vei mai face niciodată”, spunea cu multă vreme în urmă Octavian Paler.
     
    Şi pentru că tot ne vizitează Papa, mi-am amintit: “Sic transit gloria mundi – Astfel trece slava lumii”.
     
    Noi credem că aceast dicton este cine ştie a cărui împărat roman. Nu mai ţin minte dacă şcoala pe care am făcut-o i-l atribuia lui Octavian Augustus sau lui Claudius.