Cea mai mare pondere a datoriei a fost reprezentata de
imprumuturi de stat (38,9%), pe pozitia secunda plasandu-se
certificatele de trezorerie (19,2%). Eurobondurile reprezentau 6,6%
din totalul imprumuturilor.
Potrivit structurii pe valute, datoria publica era in ianuarie
denominata preponderent in lei (46,8%), ponderea in euro fiind de
41,3%
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
din decembrie 1998.
Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.
Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.
Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
“Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.
Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
economiei.
Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro
Conform calculelor Gandul, datoria Romaniei va ajunge la 43 de
miliarde de euro la finele anului, in crestere cu 17,5% fata de
2009. Desi acum datoria este “sub control”, reprezentantul Romaniei
la FMI, Mihai Tanasescu, spune ca exista “semne de intrebare”
privind evolutia ei pe viitor. El a dat ca exemplu Grecia, stat in
pragul falimentului pentru ca, la fel ca Romania, cheltuieste mult
mai mult decat are in vistierie. In acelasi timp, Jeffrey Franks,
seful misiunii FMI la Bucuresti, a anuntat ca, incepand cu transa a
cincea, toti banii vor merge la BNR si Finantele nu vor mai primi
nimic pentru pensii si salarii.
Cititi despre cat de datori suntem intr-un
material amplu pe www.gandul.info
Oficialii au ajuns miercuri in Peninsula, timp in care Grecia
insista ca nu are nicidecum nevoie de ajutor din partea
Bruxelles-ului.
“Facem ce trebuie facut”, a declarat Ministrul de Finante George
Papaconstantinou. El a sustinut ca unele comentarii ale unui membru
al conducerii executive a Bancii Centrale Europene nu sunt nici
necesare, nici de ajutor. Papaconstantinou ii raspundea astfel
economistului Juergen Stark care a declarat unui ziar european ca
UE nu va ajuta Grecia daca problema datoriei de stat se va
inrautati.
Totusi, analistii sustin ca vorbele lui Stark voiau de fapt sa
faca ca Guvernul si poporul grec sa inteleaga necesitatea reducerii
imediate cheltuielilor bugetare.
Cititi mai multe in editia electronica a Euronews.
Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,96% din total, comparativ cu 91,58% la finele anului trecut, in timp ce autoritatile locale si-au diminuat ponderea in sold datorie de la 8,.42% la 7,04%. Fata de finele anului trecut, datoria a crescut cu 12,8%.
Ponderea in PIB a fost calculata la valoarea estimata in momentul incheierii intelegerii cu Fondul Monetar International, respectiv 531 de miliarde lei, insa, la revizuirea din august, autoritatile au convenit cu expertii misiunii institutiei internationale o noua prognoza de PIB, respectiv 497,3 miliarde lei.
La finele lunii iunie, datoria in lei reprezenta 64,1% din total, in crestere cu 4,5 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2008. Ponderea inmprumuturilor in euro a scazut de la 28,95% la 25,3%.
MFP precizeaza ca, potrivit metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentala externa totalizeaza 42,9 miliarde lei, in timp ce datoria guvernamentala interna insumeaza 38,8 miliarde lei.
Finantele au atras in primele sase luni imprumturi noi de 41,19 miliarde lei, in marea majoritate emisiuni de titluri de stat, in valoare totala de 40,64 miliarde lei. La sfarsitul lunii iunie, erau in derulare instrumente de cash management (finantari pe termen foarte scurt) de 350 de milioane lei si imprumuturi contractate direct de stat de 200 milioane lei.
Principalul motor de crestere devine nevoia de finantare a deficitului bugetar galopant, care inghite de-a valma bani de la banci, de la FMI, UE si de pe piata internationala.
Romania "recupereaza" astfel rapid in clasamentul tarilor cu cea mai mare datorie externa in PIB din regiune, riscand ca dupa iesirea din criza sa fie nevoita sa aloce resurse mai mult pentru rambursarea creditelor decat pentru investitii.
Aflati mai multe despre problemele economice cu care se confrunta Romania pe www.zf.ro.