Tag: crestere economica

  • Voinea: Creşterea economică a României a fost anul trecut “mai aproape” de 3%

     “După primele nouă luni avem creştere de 2,7%, iar pentru sfârşitul anului va fi între 2,5% şi 3%. Dacă am avut o recuperare a consumului, şi avem motive să credem că am avut, mai ales în decembrie, atunci putem ajunge mai aproape de 3%”, a declarat, marţi, Voinea într-un interviu acordat Bloomberg la o conferinţă organizată de Euromoney la Viena.

    Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României “undeva în primăvară”, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze, din cauza unei dispute asupra introducerii unei accize la carburanţi, documente care încheiau evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Creşterea economică a României va fi de 2,5% în acest an, similară cu cea din 2013

     Banca Mondială a îmbunătăţit astfel estimările pentru 2013 şi 2014 în cazul României faţă de ediţia de anul trecut a raportului, dar a redus creşterea economică previzionată pentru anul viitor.

    Astfel, BM anticipa anul trecut pentru România o creştere economică de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014, respectiv 3% în 2015.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China revendică prima poziţie în topul schimburilor comerciale, depăşind pentru prima dată SUA

     Importurile au crescut în decembrie cu 8,3%, cea mai puternică ascensiune din ultimele cinci luni, indicând că cererea internă va sprijini creşterea economică, transmite Bloomberg.

    Totodată, exporturile au urcat cu 4,3% în ultima lună a anului, cifră care ar putea fi însă distorsionată de fenomenul facturilor false, utilizate pentru a evita controlul strict asupra circulaţiei capitalului şi pentru a profita de pe urma aprecierii monedei naţionale.

    Excedentul comercial al Chinei a fost de 25,6 miliarde de dolari în decembrie şi de 259,75 miliarde de dolari pe ansamblul anului trecut, cel mai ridicat nivel din 2008.

    Astfel, guvernul chinez a revendicat vineri titlul de cel mai mare importator şi exportator de mărfuri la nivel mondial, depăşind pentru prima dată SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea privind creşterea economică din primele nouă luni din 2013 se menţine la 2,7%

     Statistica a anunţat vineri a doua estimare provizorie privind economia, potrivit căreia Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 157,32 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul II 2013 şi cu 4% faţă de trimestrul III 2012.

    Produsul intern brut estimat pentru primele nouă luni a fost de 466,143 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2012.

    Ca serie brută PIB estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 174,451 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012. Produsul Intern Brut s-a plasat astfel la 442,262 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christine Lagarde: FMI va îmbunătăţi prognoza de creştere economică globală

     “Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni”, a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

    FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.

    Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede “mult mai multă siguranţă” în economia SUA.

    Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am încheiat anul cu un deficit de 2,5% din PIB şi creştere economică mai mare

     “Am încheiat acest an (2013-n.r.) – acum lucrurile sunt foarte clare – cu un deficit de 2,5% din PIB, ceea ce la nivel european suntem destul de puţine ţări sub 3%. Avem de asemenea creşterea economică mai mare decât cea prognozată. Asta înseamnă că, dacă porneşti de la început, cum am pornit noi, că avem 1,6, şi în final ai 2,7, înseamnă că şi deficitul e din ceva mai mare, produsul intern brut e mai mare”, a spus Ponta la România TV.

    Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, nivel cu aproape un punct procentual sub ţinta de 2,5% convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional.

    După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.
     

  • Austeritatea tâmpeşte

    Dacă luăm Europa de-a lungul şi de-a latul, dăm, de cele mai multe ori, de creştere economică. Timidă, e drept, şi dacă e să priveşti graficele evoluţiile sunt asemănătoare urmelor lăsate din când în când de blândul bou, dar pe moment avem creştere economică. România conduce clasamentul european al creşterii economice pe trimestrul al treilea (în mintea mea chestia asta în sine este un soi de oximoron, ironia amară a nepriceperii) şi doar patru naţii au înregistrat scăderi ale Produsului Intern Brut.

    Mai mult, cei de la Fitch au schimbat macazul şi vorbesc acum despre performanţele remarcabile ale grecilor în materie de politici fiscale, iar George Osborne îşi învineţea recent pieptul în parlamentul britanic, vorbind despre cum a ţinut el strâns robinetul cheltuielilor. PIB-ul spaniol nu mai scade, nemţii se laudă cu o vânjoasă creştere de 0,3% şi vecinii bulgari au săltat şi ei la 0,5%. Uau, nu-i ăsta triumful austerităţii?

    Nu. Criza pe care o trăim a demontat un număr important de teorii economice, tocmai pentru că de regulă a fost tratată de minţi umile, care nu treceau de relaţii cauză-efect simple, de genul „Dau afară, deci nu mai cheltuiesc” sau „Tai din investiţii, deci mă redresez”.

    Să îţi imaginezi că austeritatea va putea readuce creşterea economică sănătoasă este o iluzie; graficele acelea produse de boi arată că tocmai acolo unde austeritatea a fost mai puternică revenirea a fost anemică. Iar creşterea economică care le permite liderilor să rânjească pe la înmormântări este pur şi simplu recuperarea normală, firească, de după reflux.

    Un înţelept zicea că politicienii pot rezolva, de obicei, orice problemă, pentru că de obicei creează o problemă şi mai mare. Şi atâta timp cât cetăţenii trăiesc cu impresia că prima problemă a fost rezolvată şi nu sunt informaţi despre apariţia celei de-a doua probleme, avem de-a face cu succese politice. Şi am avut tot felul de succese politice – banii pompaţi în sistemul financiar la începutul crizei, naţionalizările de bănci, următoarele tranşe de bani pompaţi, ştergerile de datorii, reducerile de cheltuieli şi austeritatea impusă – care s-au adunat într-o grămadă uriaşă de succes care atârnă deasupra Europei întregi şi riscă, atunci când va cădea, să cauzeze cucuie serioase bătrânului continent.

    Nu vorbesc aici de politicienii români, pentru că, aşa cum ne-au obişnuit, sunt pe câmpii, cu floricele în păr: au treabă cu codul penal, să se pună la adăpost, cu amnistii, cu răfuieli pe terenuri agricole; când se plictisesc, mai trag pe hartă o autostradă sau două.

    Austeritatea a creat parteneri care nu se mai respectă. Autoritatea a creat lideri peste nimic. Austeritatea a retezat idei. Austeritatea a măcinat iniţiative. Şi a mai creat austeritatea o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem să nu rămână fără slujbă, se tem de ziua de mâine. Într-un fel au dreptate: un sfert din cetăţenii Europei sunt ameninţaţi de sărăcie, şi numărul acestora creşte de la an la an. Acum sunt 125 de milioane, într-un continent care şi-a propus ca peste numai şase ani să aibă numai 20 de milioane de săraci.

    Un profesor de ştiinţe politice vorbea recent de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic. Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.

    De asta zic: austeritatea tâmpeşte. Tabloul este despre înţelepciune: se numeşte „Cei trei filosofi” şi este pictat de maestrul Renaşterii pe nume Giorgione. Şi este un soi de enigmă acest tablou, pentru că mulţi au încercat să identifice cele trei personaje. Unii au spus că sunt filosofi antici, alţii cred că sunt cei trei magi, alţii că reprezintă cele trei mari religii ale lumii; eu cred că sunt vârstele omului, dar acesta este doar un exerciţiu, pur şi simplu pentru că mă tem de austeritate şi de consecinţele ei.

  • Se caută un model ideal de creştere economică

    Mugur Isărescu a răspuns astfel criticilor care cred că băncile nu reuşesc să dea credite în economie fiindcă BNR nu vrea să dea drumul la bani reducând rata RMO. Guvernatorul a spus, după Marin Preda, că “dacă încredere nu e, nimic nu e”, apreciind că la baza redresării economiei trebuie să stea redarea încrederii între “cele două sectoare esenţiale ale economiei, sectorul financiar şi economia reală”.

    În opinia lui, România are nevoie de o creştere economică de 4%, dublu faţă de ceilalţi parametri macroeconomici luaţi în considerare de obicei când se defineşte sănătatea unei economii – 2% pentru deficitul bugetar, 2% pentru deficitul de cont curent şi 2% pentru rata inflaţiei. Regula 4 – 2 – 2 enunţată de Isărescu este cel mai nou model de variaţie optimă a parametrilor macroeconomici propus până acum.

    În 2011, de pildă, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a prezentat o “regulă de aur” a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic, care s-ar ghida după un şir simplu de cifre: să nu depăşească 2% rată a inflaţiei, 3% deficit bugetar consolidat, 4% creştere anuală a PIB, 5% deficit de cont curent, 6% creştere a salariilor în sectorul bugetar şi 7% rată a şomajului. La rândul său, Lucian Isar, fost ministru delegat pentru mediul de afaceri în primul guvern Ponta, propusese un model cu doi parametri – deficit bugetar de 4% şi inflaţie de 4% – evident inaplicabil însă în condiţiile pactului european de disciplină fiscală.

  • Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%

     “Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul “România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.

    Şeful băncii centrale a comentat ideea, “îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro