BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Extremiştii capturează o importantă bază a armatei siriene din nord

    “Statul Islamic a capturat Brigada 93 după lupte violente şi un triplu atentat sinucigaş”, a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahmane, directorul organizaţiei neguvernamentale.

    Potrivit acestuia, SI îşi mobilizează trupele pentru a se pregăti să atace aeroportul militar din Tabqa, ultimul bastion al regimului lui Bashar al-Assad în provincia Raqa.

    Majoritatea provinciei este controlată din februarie de gruparea extremistă, care i-a înlăturat pe rebelii ce luptă împotriva regimului Assad.

    În iulie, SI a preluat Divizia 17, o altă bază din regiune unde cel puţin 85 de soldaţi au fost ucişi în lupte sau executaţi sumar, conform OSDO.

    În luptele de la Brigada 93, “36 de soldaţi au murit, unii dintre ei decapitaţi, alţii în confruntări şi în triplul atentat sinucigaş”, a precizat OSDO.

    De partea extremiştilor, cel puţin 15 persoane au fost ucise, inclusiv cei trei kamikaze care şi-au detonat explozibilii la intrarea şi în jurul bazei, la începutul atacului.

    “În cursul învestiturii sale, Assad a promis că va recuceri Raqa. Nu doar că nu a făcut-o, dar a pierdut şi bazele”, a afirmat Abdel Rahmane.

    Războiul din Siria, unde manifestaţiile antiregim au degenerat într-o insurecţie armată, apoi într-un conflict generalizat, a devenit de-a lungul timpului tot mai complex.

    Fronturile s-au înmulţit, rebelii luptând atât împotriva regimului, cât şi împotriva extremiştilor din SI.

    După ce SI a proclamat un “califat” în zonele pe care le controlează în Siria şi Irak, au izbucnit confruntări între extremişti şi trupele regimului în special în nordul ţării.

    Războiul din Siria a provocat moartea a peste 170.000 de persoane, potrivit OSDO.

  • Cel puţin 285.000 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

     Autorităţile ucrainene au înregistrat până acum 117.000 de persoane provenind din regiunile afectate de conflict, precizează Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

    Însă Vincent Cochetel, director în cadrul Biroului european al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, afirmă că numărul refugiaţilor este mult mai mare, oferind cifra de 285.000 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii proruşi din Ucraina, asediaţi de armată, vor să-şi înfiinţeze propriul sistem bancar: Moneda se va numi rublă

    “Moneda se va numi rublă. Ne aflăm pe pământ slav şi slavii au folosit întotdeauna rubla”, explică Maksim Ivanov, responsabil cu colectarea impozitelor, cu Trezoreria şi sistemul bancar în cadrul structurilor de conducere formate de insurgenţi în estul Ucrainei.

    De altfel, “Guvernul” format de insurgenţi a înfiinţat o “bancă populară”, care a primit misiunea suprarealistă de a contura un cadru financiar local, un fel de Bancă Centrală pentru un mini-stat ale cărui dimensiuni sunt din ce în ce mai reduse, în contextul avansării forţelor ucrainene în regiune.

    Separatiştii proruşi sunt acum regrupaţi în câteva bastioane, printre care Doneţk şi Lugansk, şi într-o parte din zona care separă cele două oraşe aflate în apropiere de frontiera rusă.

    Noua “instituţie financiară” a separatiştilor are deja sediul în clădirea filialei locale a Băncii Naţionale a Ucrainei, abandonată după ce rebelii au preluat controlul asupra oraşului. Separatiştii afirmă că o echipă de “experţi” îşi desfăşoară deja activitatea, în plină zonă de război.

    Maksim Ivanov spune că lucrează cu o echipă de aproape 30 de persoane, inclusiv locuitori din regiune cu calificare în domeniu, precum şi specialişti din Rusia şi din Kazahstan.

    Pe fondul înăspririi sancţiunilor occidentale la adresa Moscovei şi rebelilor proruşi, “bancherul” separatist consideră că Rusia reprezintă un partener “mai convenabil” pentru sud-estul Ucrainei, centrul industrial al Ucrainei, dar şi pentru industria metalurgică şi chimică aflată în declin în ultimii ani.

    El recunoaşte dificultatea sarcinii care i-a fost încredinţată, în condiţiile în care doar “între 20 şi 25% din economia” regiunii, aflată în pragul haosului, continuă să funcţioneze. “80% dintre magazine şi 70% dintre cafenele şi restaurante sunt închise”, notează el. “Când luptele vor înceta, va trebui să reconstruim”, adaugă el.

    – Kievul ia măsuri pentru zonele controlate de rebeli

    În acest context, la Kiev, Banca Centrală a reacţionat şi a luat săptămâna trecută măsuri de urgenţă pentru zonele aflate sub controlul rebelilor. Băncile ucrainene din estul ţării sunt în special obligate să distrugă bancnotele pe care le deţin acoperindu-le de vopsea, astfel încât să nu mai fie folosite şi să evite să ajungă în mâinile insurgenţilor, consideraţi “terorişti” de autorităţile ucrainene.

    Maksim Ivanov spune însă că rezervele bancare din Doneţk se află “de facto” la dispoziţia separatiştilor, ai căror lideri intenţionează să ofere bancomate băncilor din oraş.

    O sursă bancară din Doneţk a relatat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, că accesul la bani numerar reprezintă principala problemă în acest moment. “Deocamdată, bancomatele funcţionează, dar nu se ştie cât timp va mai dura”, a explicat sursa, adăugând că o mare parte personalului părăseşte oraşul, iar, în consecinţă, agenţiile bancare sunt nevoite să-şi înceteze activitatea.

    De asemenea, sursa menţionată subliniază că băncile rămân înregistrate la autorităţile ucrainene şi se supun în acest context legislaţiei stabilite de Kiev, şi nu separatiştilor.

    Aceeaşi sursă s-a declarat neîncrezătoare în ceea ce priveşte ordinul dat de Banca Naţională a Ucrainei de a distruge bancnotele aflate în depozitele băncilor: reprezentanţii autorităţilor ucrainene au primit sarcina de a supraveghea procedura.

    La rândul său, Maksim Ivanov critică măsurile, pe care le consideră autodistructive.

    Un alt lider din rândul rebelilor, Pavel Gubarev, om de afaceri local aflat în fruntea mişcării separatiste încă de la apariţia sa, după sosirea puterii prooccidentale la Kiev, la sfârşitul lunii februarie, a apreciat că, prin aceste măsuri, autorităţile ucrainene “recunosc, de fapt, independenţa” regiunii.

    “În acest moment, ne aflăm într-o zonă offshore, scutită de taxe”, a declarat el. “Ei (autorităţile ucrainene – n.r.) şi-au retras sistemul bancar, au decis încetarea activităţii”, a subliniat liderul prorus.

     

  • Israel şi Hamas au acceptat o încetare a focului timp de 72 de ore în Fâşia Gaza. Armistiţiul a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    UPDATE 08:23 Armistiţiul de 72 de ore între Israel şi Hamas a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    Un armistiţiu de 72 de ore a intrat în vigoare vineri dimineaţa, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), în Fâşia Gaza, în a 25-a zi a unui război devastator şi sângeros între armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP.

    Această încetare a focului, care are în primul rând obiective umanitare şi care este prima acceptată de către cei doi beligeranţi de la începutul ostilităţilor pe 8 iulie, a fost precedată de două ore de bombardamente intensive şi de tiruri de rachete, au constatat jurnalişti AFP aflaţi în Fâşia Gaza.

    Însă, la ora locală 8.00, zgomotul produs în confrunările armate a încetat în sector.

    UPDATE Negocierile israelo-palestiniene vor începe vineri, la Cairo

    Negociatori israelieni şi palestinieni se vor întâlni vineri, în Egipt, pentru a iniţia discuţii după intrarea în vigoare a unui armistiţiu de încetare a focului în Fâşia Gaza, a anunţat un oficial american, citat de AFP.

    Acest oficial, care îl însoţeşte pe secretarul de Stat american John Kerry, aflat într-o vizită la New Delhi, a precizat că Frank Lowenstein, trimisul american pentru Orientul Mijlociu se va deplasa vineri la Cairo, pentru a participa la aceste negocieri.

    De asemenea, un oficial palestinian de la Gaza a declarat că o delegaţie de negociatori palestinieni se va deplasa vineri dimineaţă la Cairo, “pentru a discuta despre un armistiţiu şi despre cererile facţiunilor palestiniene”.

    Egiptul, la rândul său, a anunţat că invită delegaţii ale israelienilor şi palestinienilor la negocieri.

    Potrivit lui Kerry, cele două părţi vor înceta ostilităţile vineri, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), iar la Cairo vor începe negocieri între israelieni şi palestinieni.

    “Această încetare a focului este foarte importantă, în scopul de a oferi civililor inocenţi un răgaz pentru a se aproviziona cu cele necesare”, a declarat Kerry.

    “În timpul acestui armistiţiu (de 72 de ore) civilii din Fâşia Gaza vor primi ajutor umanitar şi vor avea ocazia de a-şi continua activităţile vitale”, a adăugat el.

    Kerry a precizat că face acest anunţ în comun cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de asemenea, implicat în căutarea unei soluţii acest conflict.

    Ulterior, purtătorul de cuvânt al Hamas a confirmat că mişcarea islamistă a acceptat acest armistiţiu umanitar de 72 de ore.

    “Hamas şi toate mişcările Rezistenţei (palestiniene) au acceptat o încetare a focului umanitară timp de 72 de ore, începând de vineri. Armistiţiul va fi respectat de toate aceste mişcări, dacă cealaltă parte (Israelul), de asemenea, îl va respecta”, a afirmat acest purtător de cuvânt, Fawzi Barhum.

    Partea israeliană nu a publicat nicio confirmare cu privire la această încetare a focului.

    Totuşi, secretarul de Stat american a precizat că Israelul îşi va continua oferaţiunile “defensive” împotriva tunelurilor săpate de Hamas în timpul armistiţiului de 72 de ore în Fâşia Gaza.

    Israelul îşi va continua operaţiunile în “spatele liniilor sale” definite în timpul conflictului, a adăugat el.

  • Olanda cere Ucrainei încetarea luptelor în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaysian

    “Premierul l-a sunat în această dimineaţă pe preşedintele Ucrainei, pentru a-i cere încetarea confruntărilor în jurul zonei unde s-a prăbuşit” avionul, a declarat Jean Fransman.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi marţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate, a anunţat anterior Ministerul olandez al Justiţiei.

    Grupul de experţi “nu a plecat din Doneţk spre locul prăbuşirii. Există în prezent prea multe lupte pe şi în jurul drumului care duce încolo“, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Serviciile secrete occidentale: disensiuni la vârful conducerii Rusiei faţă de acţiunile Kremlinului

    “Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general şi în faţa SUA”, a declarat şeful forţelor armate americane la un forum Aspen de securitate, noteaza EUObserver.


    Publicaţia scrie că o parte dintre diplomaţii europeni sperau ca tragedia prăbuşirii avionului MH17 îl va determina pe Putin să încheie aventura în Ucraina, însa alţii se tem că acest conflict va exploda în august, când observatorii internaţionali vor pleca din zonă, iar planurile de expansiune ale Rusiei vor continua.

    Citeşte pe adevarul.ro de ce s-ar putea afla Putin pe drumul spre pierzanie


     

  • Peste 1.100 de morţi în estul Ucrainei, de la începutul conflictului

    “Informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în condiţiile în care cele două părţi utilizează în zonele locuite armament greu precum artileria, tancurile şi rachetele”, subliniază comisarul pentru drepturile omului, Navi Pillay, citată într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kerry l-a îndemnat pe Lavrov să oprească trimiterea de armament şi tirurile din Rusia către Ucraina

     La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

    Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.

    “El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Armata israeliană reia operaţiunile militare în Fâşia Gaza. Peste 1.000 de palestinieni, majoritatea civili, au murit în conflict

     “În urma tirurilor continue de rachete efectuate de către Hamas pe timpul armistiţiului umanitar (…), armata îşi va relua imediat activitatea în Fâşia Gaza, în aer, pe mare şi la sol”, se arată într-un comunicat.

    Răspunzând în mod favorabil unei solicitări ONU, Cabinetul israelian de Securitate a acceptat sâmbătă seara să prelungească până duminică, la miezul nopţii, armistiţiul care a oferit un scurt răgaz populaţiei din Fâşia Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro