Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.
Tag: clienti
-
Compania celui mai bogat om din lume schimbă toate regulile: dezvoltă un sistem prin care poţi plăti cu o simplă mişcare a mâinii produsele
În încercarea de a încuraja clienţii să vină la cumpărături, gigantul Amazon lansează o tehnologie de ultimă generaţie în câteva din unităţile sale: recunoaşterea biometrică a palmei, prin care clienţii pot intra şi plăti în magazinele din reţea.
Marţi, compania a prezentat Amazon One, o tehnologie care conectează amprenta palmei la un card de credit, astfel încât să clienţii pot intra şi face cumpărături în magazinele Amazon Go printr-o simplă plasare a mâinii deasupra unui senzor, scrie CNN.
În aceste unităţi, clienţii foloseau anterior un cod generat pe smartphone pentru a deschide porţile electronice din interiorul magazinelor.
Iniţial, funcţia va fi disponibilă în două magazine Amazon Go din Seattle, dar compania intenţionează în următoarele luni să o implementeze în mai multe unităţi Amazon Go, răspândite în Seattle, San Francisco, New York şi Chicago. Compania intenţionează să vândă tehnologia şi altor comercianţi cu amănuntul şi, poate în viitor, şi în unele spaţii de birour sau stadioane.Dilip Kumar, vicepreşedintele Amazon, a declarat pentru CNN că lansarea Amazon One a fost planificată cu mult timp înainte de pandemie. Dar perioada aleasă pentru implementare e cât se poate de potrivită: clienţii pot considera convenabilă o astfel de tehnologie de intrare şi plată fără atingere, iar companiile, care caută din ce în ce mai multe soluţii tehnologice pentru a menţine siguranţa în unităţile lor, ar putea fi, de asemenea, interesate.
Însă ideea de a preda date biometrice unuia dintre cei mai mari comercianţi cu amănuntul din Statele Unite ar putea fi privită cu reticenţă. Amazon a fost atacat anterior de susţinătorii confidenţialităţii, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu software-ul său de recunoaştere facială. Amazon a declarat în iunie că va înceta temporar să vândă software-ul Rekognition către poliţie.
Când vine vorba de datele Amazon One, Kumar a spus că afacerea nu stochează nicio informaţie local, pe scanerele de la intrare în magazine. Toate imaginile sunt criptate şi stocate online. Compania a ales în mod intenţionat recunoaşterea palmei în locul altei metode biometrice, deoarece clientul trebuie să facă un gest intenţionat pentru a o utiliza.
-
Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă
Kaufland România
Motivaţie:
Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.Descrierea proiectului:
Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.Efecte:
Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material. -
BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei
Kaufland România
Motivaţie:
Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.Descrierea proiectului:
În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.Efecte:
Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate. -
Raiul creaţiei grafice
„Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.
Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă.
„Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”
Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.
„Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.
Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.
Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
„Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”
Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
„Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.
„Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.„În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”
Proiect: Bannersnack
Ce face? Platformă complexă de design grafic
Necesar de finanţare: 10 milioane euro
Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ
Proiect: Prime Dash
Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash
Proiect: Kinderpedia
Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia
Proiect: SVGator
Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
Invitat: Csenge Miklos
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
-
Lupta împotriva COVID-19
Provident Financial România
Motivaţie:
Campania de susţinere a luptei împotriva COVID-19 a fost o reacţie naturală a unei companii pentru care oamenii, clienţi şi angajaţi deopotrivă, şi interacţiunile acestora sunt fundamentale, iar decizia Provident de a se alătura efortului colectiv de susţinere a cadrelor medicale şi a tuturor celor implicaţi în linia întâi a fost o completare a unei serii de acţiuni interne care au prioritizat protecţia angajaţilor şi clienţilor, spun reprezentanţii companiei. Pentru un impact cât mai ridicat în lupta împotriva COVID-19, Provident a decis să reducă substanţial bugetul de comunicare şi să doneze 500.000 de lei către Asociaţia ,,Dăruieşte Viaţă’’ pentru susţinerea construcţiei spitalului modular pentru pacienţii cu COVID-19.Descrierea proiectului:
Proiectul a pornit de la premisa că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale, prin eforturi dozate pe măsura resurselor proprii. Astel, compania a avut o responsabilitate suplimentară nu doar din prisma resurselor, ci datorită numărului considerabil de oameni care depind de aceasta, de la angajaţi şi familiile lor, la clienţi şi familiile acestora. Obiectivul campaniei a urmărit creşterea capacităţii de răspuns a celor aflaţi în prima linie de luptă împotriva COVID-19, pentru un impact considerabil. Campania a angrenat resurse interne considerabile, nu doar prin cuantumul donaţiei, ci prin implicarea directă a unui număr ridicat de angajaţi. Astfel, odată cu anunţul privind donaţia organizaţiei, a fost lansată şi invitaţia către oamenii din companie de a contribui individual pentru susţinerea construcţiei spitalului. Astfel, prin intermediul canalelor interne de comunicare, angajaţii au fost motivaţi să continue donaţiile, iar aceştia au postat certificatele de donator ca formă de motivare pentru alţi colegi. Astfel, pe lângă donaţia de 500.000 de lei a companiei, s-au adunat alte zeci de donaţii individuale.Efecte:
Pe termen scurt, cu efect imediat, spitalul modular construit în cadrul campaniei de asociaţia „Dăruieşte Viaţă” asigură servicii medicale de specialitate bolnavilor afectaţi de COVID-19, într-un moment în care spitalele deja existente sunt aproape la capacitate maximă, din perspectiva pacienţilor internaţi, iar numărul infectărilor este în continuă creştere. Impactul campaniei, însă, este inclusiv pe termen lung, în contextul în care spitalul modular a fost construit de aşa natură încât, după finalul pandemiei, acesta să fie utilizat ca secţie de terapie pentru marii arşi, grup de pacienţi cu nevoi speciale, costisitoare şi extrem de stricte. Campania a contribuit şi la creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor pandemiei de COVID-19. Popularizarea campaniei Provident a generat, doar în prima săptămână, 102 articole în mass-media, inclusiv apariţii TV şi în social media, cu un reach total de aproape 3 milioane de cititori, toate generate organic. Cu un reach în social-media de 60.000 de oameni, campania companiei a completat iniţiativa de comunicare a asociaţiei „Dăruieşte Viaţa”. Toate acestea, în contextul în care un studiu Novel Search, realizat la comanda Provident, a dezvăluit că în societate există un grad de neîncredere privind existenţa COVID-19. -
Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii
Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.
„Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
„În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
„Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
„Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
„Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
„Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”
Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
1992
În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
1999-2005
Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
2014 2016
De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
2017
În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
2018
Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).
BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.
Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
31 mld. lei.Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.
În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.
La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.
-
Cine sunt românii care vor să schimbe felul în care se face banking. Au lansat o aplicaţie revoluţionară şi acum vor să se extindă în toată lumea
Ritmul mai lent cu care băncile lansează servicii şi produse financiare noi, în tendinţă cu avansul tehnologiei şi noile reglementări europene din domeniu reprezintă o mină de aur pentru start-up-urile de tehnologie care au o idee în zona fintech. Volt este unul dintre start-up-urile locale care, pornind de la nevoia clienţilor, a creat o aplicaţie mobilă pentru transferul instant de bani între carduri de la bănci diferite.
„Ideea a venit dintr-o tehnologie pe care am introdus-o în piaţă împreună cu colegii de la Libra Bank şi împreună cu Visa şi Mastercard. Tehnologia de transfer instant între carduri la Visa se numeşte Visa Direct, iar la Mastercard, Mastercard Money. Aşa mi-am dat seama de potenţialul acestei tehnologii şi aşa a apărut aplicaţia Volt“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Radu Ciorbă, fondatorul Volt. El a pus bazele acestui proiect în 2016 când a fost scrisă primă linie de cod. În prezent, start-up-ul se află la a doua versiune a aplicaţiei care este total rescrisă, investiţia de până acum în proiectul Volt ridicându-se la circa 400.000-500.000 de euro, cei mai mulţi bani fiind alocaţi pentru dezvoltare, iar restul pentru partea de administrare şi marketing.
Ce face însă mai exact aplicaţia Volt? „Volt este o aplicaţie mobilă care în acest moment rezolvă două probleme – una de la care a fost creată iniţial este transferul instant între carduri, atât între cardurile proprii cât şi între cardurile prietenilor sau ale contactelor din telefonul mobil. Iar a doua problemă pe care o rezolvă este monitorizarea scorului de la biroul de credit“, a explicat fondatorul Volt.
Serviciul de transfer instant între carduri de la bănci diferite îl oferă momentan doar câţiva jucători de pe piaţa din România – este vorba de Libra Bank cu aplicaţia Libra Journey şi CEC Bank prin aplicaţia Card to Card.
„Toate băncile ofereau mai înainte serviciul de transfer, dar unele îl ofereau într-un mod simplu, intuitiv, iar pentru altele trebuia să pierzi foarte mult timp. Foarte multe bănci, în sistemul închis, în sistemul lor propriu, ofereau acest transfer instant – şi ING, şi Raiffeisen, şi BCR, şi BT, şi Revolut. Revolut o face cel mai simplu şi de accea a devenit şi foarte popular însă acel transfer instant are loc doar între cardurile Revolut. Volt aici vine să te ajute să transferi bani chiar şi între cardul Revolut de exemplu şi orice alt card. Aceasta este nişa pe care noi o deservim azi şi aceştia sunt concurenţii“, a menţionat Radu Ciorbă, adăugând că pe zona de scoring de la biroul de credite în acest moment pe piaţă mai există o aplicaţie numită ScoreRise şi o platformă web numită Conso.
În prezent, aplicaţia Volt este folosită în mod activ de circa 10.000 de utilizatori – persoane care fac cel puţin două-trei transferuri lunar. În total însă, aplicaţia a fost descărcată de peste 50.000 de ori şi are peste 25.000 de conturi create.
„Majoritatea transferurilor realizate sunt între cardurile proprii, deci cam 75% din utilizatori au mai mult de două carduri înregistrate în Volt şi transferă bani între ele. Cele mai multe sunt din Revolut, avem peste 10.000 de carduri Revolut înregistrate“, a precizat Radu Ciorbă.
În prezent, start-up-ul se află în căutarea unui investitor strategic care să le ofere atât know-how pentru o extindere agresivă, cât şi finanţare pentru partea de dezvoltare şi marketing.
„Ne dorim să atragem un investitor, un VC, care să ne ajute mai degrabă să învăţăm ce înseamnă să scalezi un produs în piaţă agresiv şi respectiv să investească banii în această scalare – mai mult în marketing, dar şi în dezvoltare, evident. Noi credem foarte mult în produs în primul rând, deci pentru noi marketing sau creştere înseamnă funcţionalităţi ale produsului care fac ca el să devină viral“, a menţionat fondatorul Volt. El a adăugat că nu a făcut însă un calcul minuţios cu privire la finanţarea de care are nevoie.
„Ne dăm seama însă sau cumva intuim că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 500.000 de euro şi un milion de euro. Noi în această etapă am evaluat compania la circa
2-3 milioane de euro.“
Start-up-ul are în plan să se extindă şi în afara României, prima ţară vizată fiind Italia pentru începutul anului viitor.
„Italia este o piaţă foarte fragmentată. Sunt mii de bănci diferite, fiecare orăşel mai mare are banca sa. Este drept că acum sunt deţinute de conglomeratele bancare mari cum este Unicredit sau Intesa Sanpaolo şi altele, dar Italia este o piaţă şi mare şi totodată neexploatată din punctul de vedere al tehnologiei sau al industriei fintech-urilor. Italienii folosesc folosesc cash-ul într-un mod activ, încă merg la bănci la sucursale, iar pandemia i-a învăţat să se orienteze şi către online. Deci apetitul este destul de mare în Italia din ultimele noastre analize şi am vrea să ajungem acolo cu aplicaţia Volt“, a explicat el alegerea Italiei ca primă piaţă pentru extinderea în străinătate.
Totodată, avantajul pieţei din Italia este dat şi de comunităţile mari de români. „În produsul Volt am putea oferi transferul instant între cardurile emise de bănci din Italia ale românilor care le deţin acolo şi cardurile din România. Deci ne gândim să «paşaportăm» licenţa băncii partenere Libra Bank în Italia şi astfel să oferim serviciu de transfer instant între cardurile băncilor emise în Italia şi cele emise în România.“
Proiect: Volt
Ce face? Aplicaţie mobilă pentru transfer de bani instant între carduri de la bănci diferite
Investiţie iniţială: 400.000-500.000 de euro
Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
Evaluare proiect: 2-3 milioane euro
Invitat: Radu Ciorbă, fondator Volt
Proiect: Brio
Ce face? Platformă digitală de evaluare educaţională
Necesar de finanţare: circa 300.000 euro
Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
Invitat: Prof. univ. Dragoş Iliescu, fondator Brio
Proiect: TapTasty
Ce face? Platformă pentru aplicaţii mobile dedicate jucătorilor din industria HoReCa
Investiţie iniţială: 100.000 euro
Ţintă de venituri în 5 ani: 3-5 milioane euro
Invitat: Adorian Chiorean, CEO TapTasty
Proiect: Sensix
Ce face? O soluţie de tipul „Google Analytics pentru clădiri“ – un sistem de monitorizare bazată pe senzori fără fir pentru clădiri, inclusiv fabrici sau depozite, pentru indicatori precum temperatură, nivel de CO2, compuşi organici volatili sau consum energie electrică
Necesar de finanţare: 800.000 euro
Invitat: Lucian Corduneanu, CEO Sensix
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
-
În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri
Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
„Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
„Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
„Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
„Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.