BusinessMagazin

Tag: branduri

  • ZOOT.ro, bilanţ după 1 an pe piaţa românească

    Retailerul ceh ZOOT.ro încheie un an pe piaţa românească cu o valoare a comenzilor de peste 500.000 de euro în octombrie 2016 şi cu o estimare de două milioane de euro pe Q4 în 2016. ZOOT.ro comercializează 300 de branduri internaţionale şi 3 branduri proprii, cu o valoare medie de 43 de euro per comandă.

    Retailerul ceh a venit în România acum un an cu un model de business unic pe piaţă: probezi în Cabinele de Fericire înainte să plăteşti ceea ce comanzi online de pe ZOOT.ro, ai livrare gratuită şi retur gratuit timp de 90 de zile. Lansat în noiembrie 2015 cu 250 de branduri şi 2 Cabine de Fericire în Bucureşti, ZOOT.ro numără, un an mai târziu, 300 de branduri şi opt Cabine de Fericire – şase în Bucureşti, una în Cluj şi una în Timişoara –, urmând ca la final de noiembrie să deschidă o nouă Cabină în Constanţa, în Tomis Mall. De asemenea, echipa s-a extins de la 10 oameni la lansare la 35 în prezent.

     „Primul an a stat chiar şi pentru noi, cei din ZOOT, sub semnul noutăţii: un brand nou pe piaţa din România, un model de business nou, Cabine de Fericire noi, colegi noi, branduri noi, servicii noi”, declară Robert Berza, Country Manager ZOOT România. „După 12 luni, aş zice că drumul e din ce în ce mai clar, numărul de clienţi creşte, loializarea lor e surprinzător de bună, veniturile sunt din ce în ce mai mari, iar marginea e acolo unde credem noi că ar trebui să fie pentru a construi un business profitabil”, continuă acesta.

    Liderul de piaţă ceh deţine trei branduri proprii, ZOOT Original, OJJU şi Alchymi, designul aparţinând în totalitate echipei ZOOT, iar producţia fiind realizată în ateliere din diverse puncte din Europa. Ducând mai departe modelul de business on/offline, ZOOT.ro a ales să editeze şi să publice revista omonimă. Numărul pilot al revistei ZOOT a fost lansat în decembrie 2015, în prezent revista având o frecvenţă bimestrială şi un tiraj de 25.000 de exemplare. 

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri de modă închide toate magazinele şi iese din România

    Retailerul britanic Marks & Spencer va închide cele şase magazine din România, piaţa locală fiind alături de alte nouă ţări pe lista celor unde compania renunţă la operaţiuni.

    „Marks & Spencer propune închiderea tuturor celor 53 magazine aflate integral în proprietatea sa pe zece pieţe, inclusiv zece magazine în China şi şapte în Franţa, precum şi a magazinelor sale din Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia, Olanda, Belgia şi România”, spun oficialii companiei.

    Pe piaţa locală compania a intrat în anul 2000, fiind unul dintre primii retaileri care şi-au pus România pe hartă. Iniţial britanicii au venit în sistem de franciză pentru ca ulterior să vină direct. Acum compania are şase magazine, patru în Bucureşti şi câte unul în Iaşi şi Constanţa. În total acestea angajează 101 persoane.

    „Având în vedere analiza cuprinzătoare a activităţii internaţionale a grupului, am efectuat o evaluare aprofundată a activităţii noastre din România şi a oportunităţilor de creştere pe termen lung pentru Marks & Spencer pe piaţă. Analiza noastră a arătat că în ultimii cinci ani am avut mari dificultăţi în a atinge pragul de rentabilitate şi nu mai putem continua activitatea din România”, spune Jonathan Glenister, director regional pentru Europa, China şi India în cadrul Marks & Spencer.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai mari branduri de supermarketuri va dispărea din România până la finalul anului viitor

    Până la finalul lui 2017 brandul Billa va dispărea de pe piaţă, a spus şeful Carrefour România. „Magazinele vor opera sub sigla Carrefour, iar la interior supermarketurile vor păstra ce este mai bun din ambele branduri (Carrefour şi Billa)“, spune Jean Baptiste Dernoncourt, directorul executiv al grupului francez în România, scrie Ziarul Financiar.

    Grupul Carrefour a preluat la finalul anului trecut reţeaua de 86 de supermarketuri Billa, într-o tranzacţie estimată la aproape 100 de milioane de euro. Aceasta este a treia cea mai mare tranzacţie a pieţei de retail autohtone, după achiziţia a 20 de hipermarketuri Real de către Auchan şi preluarea Plus Discount de către Lidl.

    Francezii nu se află la prima achiziţie pe piaţa locală, însă aceasta este cea mai mare şi cea mai complexă după valoarea businessului.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Tranzacţie gigant pe piaţa de tutun: BAT oferă 47 de miliarde pentru Reynolds American

    British American Tobacco (BAT) a făcut o ofertă de 47 de miliarde de dolari pentru achiziţionarea companiei Reynolds American. Dacă tranzacţia se va finaliza, ea va duce la crearea celei mai mari companii din industrie la nivel global. Reynolds produce mai multe branduri, printre care Camel şi Newport.

    BAT, care deţine deja 42% din acţiunile Reynolds American, a evaluat acţiunile la 56,5 dolari. Compania oferă 20 de miliarde cash şi 27 de miliarde în acţiuni BAT. Şeful British American Nicandro Durante spune că tranzacţia ar crea un lider de piaţă în Statele Unite.

    Veniturile BAT au crescut cu 8,1% în prima parte a anului, comparativ pe perioada similară a anului trecut.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai populare branduri ale companiei sunt Kent (24,6%), Pall Mall (17%) şi Dunhill (6,7%). 

  • Ce sume impresionante pot câştiga vedetele pentru un mesaj pe Facebook sau pentru un clip pe Youtube

    Reclamele nu sunt ceva nou în peisajul mediatic contemporan şi nici utilizarea imaginii unei vedete pentru a vinde un produs, însă acestă tendinţă a crescut exponenţial în ultimii ani datorită în special reţelelor de socializare. Zilele trecute jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo a primit un ceas de la TAG Heuer, s-a hotografiat cu ceasul apoi a publicat fotografia pe Instagram mulţumindu-le şi utilizând sloganul companieie #dontcrackunderpressure, scrie Economist.

    Din ianuarie până acum peste 200.000 de postări pe Instagram au fost insoţite de hashtag-urile #ad, #sp sau #sponsored (reclamă) conform datelor Captiv8, o platformă ce leagă brandurile de aşa zişii “influencers” (persoane populare pe reţele sociale) din social media. Pentru companii este o metodă foarte bună de a ajunge la potenţiali clienţi. De exemplu, Ronaldo are peste 240 de milioane de fani (Facebook+Instagram+Twitter).

    De asemenea, reţelele de socializare ajută brandurile să ajungă la tinerii care, de exemplu, urmăresc o vedetă pe Snapchat, prin care aceştia au impresia că pot vedea o parte din viaţa personală a vedetelor. Astfel companiile pot interacţiona altfel cu audienţa, mult mai eficient decât reclamele tradiţionale, dar acest lucru nu este ieftin. Vedetele sau “influecerii” pot câştiga cu 3-7 milioane de urmăritori pot câştiga în medie 187,500 de dolari pe o postare pe Youtube, 93,750 pe o postare pe Facebook sau 75,000 de dolari pentru o postare pe Instagram sau Snapchat. 

  • Ce sume impresionante pot câştiga vedetele pentru un mesaj pe Facebook sau pentru un clip pe Youtube

    Reclamele nu sunt ceva nou în peisajul mediatic contemporan şi nici utilizarea imaginii unei vedete pentru a vinde un produs, însă acestă tendinţă a crescut exponenţial în ultimii ani datorită în special reţelelor de socializare. Zilele trecute jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo a primit un ceas de la TAG Heuer, s-a hotografiat cu ceasul apoi a publicat fotografia pe Instagram mulţumindu-le şi utilizând sloganul companieie #dontcrackunderpressure, scrie Economist.

    Din ianuarie până acum peste 200.000 de postări pe Instagram au fost insoţite de hashtag-urile #ad, #sp sau #sponsored (reclamă) conform datelor Captiv8, o platformă ce leagă brandurile de aşa zişii “influencers” (persoane populare pe reţele sociale) din social media. Pentru companii este o metodă foarte bună de a ajunge la potenţiali clienţi. De exemplu, Ronaldo are peste 240 de milioane de fani (Facebook+Instagram+Twitter).

    De asemenea, reţelele de socializare ajută brandurile să ajungă la tinerii care, de exemplu, urmăresc o vedetă pe Snapchat, prin care aceştia au impresia că pot vedea o parte din viaţa personală a vedetelor. Astfel companiile pot interacţiona altfel cu audienţa, mult mai eficient decât reclamele tradiţionale, dar acest lucru nu este ieftin. Vedetele sau “influecerii” pot câştiga cu 3-7 milioane de urmăritori pot câştiga în medie 187,500 de dolari pe o postare pe Youtube, 93,750 pe o postare pe Facebook sau 75,000 de dolari pentru o postare pe Instagram sau Snapchat. 

  • Argo Capital Property investeşte 33 milioane euro pentru extinderea centrului Era Park Iaşi

    Argo Capital Property, unul dintre marii proprietari, operatori şi dezvoltatori de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, va extinde centrul comercial Era Park din Iaşi cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 33 milioane euro.

    Era Park este unul dintre cele mai mari centre comerciale din regiunea de nord-est a României, situat în vestul municipiului Iaşi.

    Era Park Iaşi include în prezent un hipermarket Carrefour, cel mai mare din oraş, un magazin de bricolaj Praktiker, un retailer de articole sportive Decathlon, un magazin Altex, precum şi branduri unice în Iaşi ca Mobexpert, Kare Design, Rovere Mobili si Nobilia care, împreuna cu Jysk, formează Home Centre – o destinaţie completă pentru segmentul „Home&Deco”. Centrul dispune şi de o parcare de 3.500 de locuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Depanero a anunţăt că a depăşit 1 milion de clienţi

    Depanero a depăşit 1 milion de clienţi care au beneficiat de servicii de consultanţă şi reparaţii pentru produse defecte. Compania estimează că va trece de 1,1 milioane de clienţi până la finalul anului.

    Depanero are în portofoliu 62 de branduri şi oferă lunar servicii de consultanţă şi reparaţii pentru o medie de 30.000 de clienţi .De la începutul anului, compania a adăugat 15 branduri noi în portofoliu.

    „Avem în permanenţă discuţii cu nume importante din piaţă şi cu branduri care acum intră în România pentru a extinde baza de clienţi, însă numărul acestora nu reprezintă un target în sine. Important este să construim un portofoliu cât mai cuprinzător, astfel încât să le oferim clienţilor siguranţa că Depanero are expertiza să le ofere cele mai bune servicii”, declară Cristina Crangus, director comercial Depanero.

    „Pentru 9 din 10 români din mediul urban, timpul de remediere a defecţunilor este principalul argument în alegerea service-ului. De aceea am investit continuu în eficientizarea acestui indicator, prin extinderea echipei şi specializarea tehnicienilor”, spune Adrian Antohi, director general Depanero.

    Pentru a susţine activitatea în teren a tehnicienilor care oferă servicii la domiciliu destinate reparaţiilor echipamentelor electrocasnice mari, Depanero operează propria flotă auto de peste 50 de autovehicule, în sistem de leasing operaţional.
    „Suntem singura companie de service cu prezenţă naţională şi angajaţi în fiecare judeţ, iar flota de maşini este folosită deechipele care asigură intervenţii la domiciliile clienţilor”, declară Irina Mincinopschi, director general adjunct Depanero.

    Pe lângă cei 50 de tehnicieni de teren, Depanero mai arepeste 100 de tehnicieni care lucrează în sediul central din Bucureşti, precum şi o echipă de customer care formată din 50 de persoane, incluzând angajaţii din call center.În total, Depanero are aproximativ 300 de angajaţi.
     

  • Care este reţeta ca un brand românesc să ajungă un nume la nivel mondial

    „România are branduri care pot deveni mondiale. Dacă nu era influenţa politicului, antreprenoriatul local era mult mai departe.“

    Într-o perioadă în care con­su­ma­torii locali caută la raft pro­du­se „made in Romania“, bran­duri precum Zuzu, Dero, Rom sau Arctic sunt lideri de piaţă pe segmentul lor.
    Totuşi, Ro­mânia, o economie care a descoperit capitalismul abia acum 25 de ani, are doar câteva branduri internaţionale, cu acoperire mondială, un exemplu fiind Bitdefender, activ pe piaţa de securitate IT. Acum însă, antreprenorii fac paşi timizi către alte pieţe străine şi încep să treacă de la o gândire locală la una globală.

    „Produsele noastre sunt prezente pe pieţele externe de circa 50 de ani, iar de circa un an şi jumătate am început să ne extindem şi cu magazine monobrand pe pieţe precum Grecia sau Franţa. Avem produse adaptate pentru fiecare piaţă“, spune Mircea Turdean, directo­rul general al producătorului de cosme­ti­ce Farmec Cluj-Napoca, o companie cu o istorie de circa 120 de ani. Exe­cutivul a fost prezent la conferinţa ZF Branduri româneşti, unde executivi şi antre­prenori locali au discutat despre ce înseamnă un brand local, care sunt şansele de creştere şi modalităţile prin care piaţa locală poate da o marcă globală. Conferinţa ZF Branduri româneşti a fost realizată în parte­ne­riat cu Altex, Farmec Cluj, Muşat şi Aso­ciaţii, Albalact, Regatta Estate, ecoPack, Cris-Tim, Domeniile Sâmbu­reşti şi Aqua Carpatica.

    Aceste companii sunt la rândul lor afaceri care au pus pe piaţă, în istoria recentă sau în urmă cu zeci sau chiar peste 100 de ani, branduri care au ajuns în casele a milioane de consumatori.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro