Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, şi-a văzut averea scăzând cu 5,3 miliarde de dolari, ajungând la 113,2 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg, după ce acţiunile companiei Amazon au scăzut cu 4,7%.
Averea „Oracolului din Omaha”, Warren Buffett a scăzut cu 3,5 miliarde de dolari, în timp ce averea executivului Facebook, Mark Zuckerberg a scăzut cu 3,4 miliarde de dolari.
Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.
Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.
Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.
Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.
Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.
Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.
Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.
În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.
Numele doctorului este Soon-Shiong şi este un acţionar puternic al Tronc, compania ce deţine şi Chicago Tribune. Este pintre cei mai bogaţi oameni din Los Angeles şi, conform Forbes, este cel mai bogat doctor din SUA, cu o avere de 7,8 mld. dolari, potrivit Associated Press.
Doctorul lucrează în acest moment la un leac pentru cancer.
Acesta a devenit primul deţinător local al Times după 18 ani, însă achiziţia vine într-o perioadă tumultoasă.
Editorul şef a fost înlocuit săptămâna trecută pentru a treia oară în 6 luni, iar editorul şi directorul executiv Ross Levinsohn trebuie să răspundă acuzaţiilor de hărţuire sexuală.
Jurnaliştii au votat luna trecută să se organizeze în sindicate pentru prima oară în istoria ziarului de 136 de ani.
Tronc, companie ce a fost cunoscută în trecut ca Tribune Publishing, deţine 10 publicaţii americane, inclusiv Chicago Tribune, Baltimore Sun şi New York Daily News, care nu vor fi parte a înţelegerii.
În 4 noiembrie, prinţul moştenitor Mohammad bin Salman a luat măsuri pentru a-şi consolida puterea prin înfiinţarea unui comitet anticorupţie, care a decis arestarea unor înalţi oficiali şi oameni de afaceri din Arabia Saudită.
Printre cei arestaţi s-au aflat şi trei dintre cei mai bogaţi saudiţi, inclusiv prinţul Alwaleed Bin Talal şi afaceristul Fawaz Alhokair.
Mai mulţi suspecţi au fost eliberaţi din detenţie după ce au încheiat acorduri în urma cărora au efectuat plăţi “cu diverse tipuri de active, inclusiv imobiliare, entităţi comerciale, titluri de valoare, numerar şi alte active”, a anunţat procurorul general Sheikh Saud Al Mojeb. O mare parte dintre cei arestaţi şi-au petrecut perioada de detenţie la hotelul de lux Ritz-Carlton din Riad.
Sheikh Saud a precizat că 381 de persoane au primit citaţii. Unii au fost eliberaţi pentru că nu s-au găsit suficiente dovezi, alţii după ce au recunoscut acuzaţiile de corupţie şi au încheiat înţelegeri cu Guvernul. Încă sunt încarcerate 56 de persoane.
Unul dintre cei mai celebri suspecţi, prinţul Alwaleed Bin Talal, a fost eliberat sâmbătă, dar nu se cunosc condiţiile eliberării sale, iar oficialităţile nu au comentat situaţia sa.
Săptămâna trecută, ministrul de Finanţe din Arabia Saudită a anunţat că o parte din banii recuperaţi vor fi folosiţi pentru a atenua efectele reducerii subvenţiilor şi a majorărilor de taxe, scrie incon.ro
Cei mai bogaţi antreprenori prezenţi pe piaţa de capital românească au un portofoliu cumulat de acţiuni de 4,6 miliarde lei (1 miliard euro), plutonul fiind condus de Zoltan Teszari, fondatorul companiei telecom Digi, cu o avere pe bursă de 2,1 miliarde lei, urmat de Radu Dimofte (802 milioane lei), deţinător al unei participaţii de 43,67% din Sphera Group plus 48% din Practic Bucureşti, şi Horia Ciorcilă (443 milioane lei ), unul dintre membrii fondatori şi preşedinte al Băncii Transilvania, scrie ZF.
Spre comparaţie, averea statului pe bursă este în jur de 5 miliarde euro, echivalentul a 25% din valoarea cumulată a tuturor emitenţilor locali.
Valoarea medie a unui portofoliu deţinut de unul dintre cei 31 de mari antreprenori de pe bursa de la Bucureşti este de 149 milioane lei, însă mediana, mai potrivită într-un asemenea caz, este de 14,5 milioane lei, reprezentând deţinerea cu care figurează investitorul de la jumătatea seriei date.
Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.
Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.
În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.
CEO-ul companiei este Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 313 magazine ale IKEA în 38 de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 783 milioane de vizite în 2016.
În timp ce liderii politici şi cei ai mediului de business se întâlnesc săptămâna aceasta la întâlnirea anuală a Forumului Economic Mondial din Davos, Elveţia, statisticile scot la iveală un sistem global care îi avantajează pe cei foarte bogaţi şi îi neglijează pe cei săraci.
Studiul realizat de Oxfam arată că 3,7 miliarde de oameni, care se încadrează în jumătatea săracă a lumii, nu au înregistrat nicio îmbunătăţire în portofelele lor în anul 2017, în timp ce 82% din averea generată la nivel global a îmbunătăţit veniturile oamenilor din segmentul de 1% al celor mai bogaţi oameni din lume.
„Acest rezultat arată modul în care politicile monetare îi recompensează pe oamenii bogaţi, în detrimentul milioanelor de oameni care muncesc din greu şi nu simt nicio îmbunătăţire”, a spus Winnie Byanyima, director executiv al Oxfam.
Citeşte continuarea pe www.zf.ro
Katrina Lake, 34 de ani, este fondatoarea Stitch Fix şi a devenit una dintre cele mai bogate femei din SUA care şi-a făcut averea singură, potrivit Business Insider
Katrina Lake a realizat Stitch Fix, serviciu de shopping online, pornind de la eşecul unei idei de startup. În prezent, potrivit Forbes, Lake deţine 16,6% din acţiunile companiei, care s-a listat la bursă în urmă cu o lună, ceea ce îi aduce o avere de aproape 500 de milioane de dolari, devenind astfel una dintre cele mai tinere şi bogate femei din SUA. Cele două cântăreţe menţionate mai sus au averi impresionante: Swift (280 de milioane de dolari) şi Beyonce (350 milioane de dolari).
Doar Taylor Swift, 27 de ani, este mai tânără decât Katrina Lake în topul realizat de Forbes.
Cum a ajuns Lake la această avere?
A intrat la Stanford, cu intenţia de a deveni doctor, dar a devenit fascinată de economie. Aşa că după absolvire s-a alăturat unei firme de venture capital, sperând să se alăture unui startup care urma să fie finanţat de companie. “Nu am găsit o echipă potrivită pentru mine, dar am întâlnit peste 100 de antreprenori şi mi-am dat seama că toţi erau la fel de necalificaţi ca şi mine. Aşa că dacă voiam să devin acest retailer al viitorului puteam să încep singură”, a declarat Lake.
A decis să meargă la Harvard Business School apoi ia venit ideea pentru Stitch Fix, un serviciu de fashion personalizat, după ce o altă idee de retail a eşuat. Ea spune că nu a fost uşor şi ca a avut şi noroc, iar azi Lake conduce o companie ce valorează miliarde de dolari.
Ea a menţionat pentru Entrepreneur.com care sunt cele trei cărţi care au influenţat-o cel mai mult:
1. It’s Not about the Coffee: Leadership Principles from a Life at Starbucks de Howard Behar
2. carte de gătit Six Seasons: A New Way with Vegetables de Joshua McFadden
3. The Evolution of Beauty: How Darwin’s Forgotten Theory of Mate Choice Shapes the Animal World – and Us de Richard O. Prum
Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.
Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi să deţină şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.
Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani, nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.
Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.
Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”