Tag: BCR

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank
    din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Fitch: Creditele neperformante vor creste in Romania pana la jumatatea anului viitor

    Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca
    pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul
    lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in
    valuta era de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari
    ale cursului valutar. Calitatea activelor bancare a fost afectata
    pe aceste cai de recesiune, iar concurenta intensa pentru atragerea
    depozitelor de la clienti, din cauza lichiditatii insuficiente din
    pietele unde opereaza bancile din Romania, a majorat costurile
    bancilor.

    Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor
    din Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de
    rate acceptabile ale solvabilitatii”, indicator care la nivelul
    sectorului bancar era de 14,59% la sfarsitul lui septembrie, fata
    de 14,3% la sfarsitul lui iunie. Chiar dupa doi ani de crestere
    firava a creditelor, lichiditatea din sistem este confortabila,
    ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara
    “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor.

    Raportul dintre credite si depozite se situa la finele lui
    septembrie la un nivel “destul de ridicat” de 122%, desi
    majoritatea finantarii provine de la grupurile-mama, ceea ce reduce
    riscurile de refinantare, noteaza Fitch.

    Agentia de rating se asteapta ca economia Romaniei sa scada anul
    acesta cu 2%, dar la anul sa aiba o crestere de 2,5% – cea mai
    optimista prognoza pentru 2011 emisa pana acum, tinand cont ca si
    autoritatile romane, si FMI, si analistii bancilor nu vad posibile
    cresteri mai mari de 1,5-1,6%.

    Fitch a confirmat, marti, ratingurile a cinci banci din Romania –
    BCR, BRD – Societe Generale, UniCredit Tiriac Bank, Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank. BCR, BRD si UniCredit Tiriac Bank au
    calificativul BBB pentru datoria pe termen lung in valuta (in cazul
    BCR, acelasi calificativ si pentru datoria in lei), iar Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank au calificativ BB+. Toate ratingurile
    au perspectiva stabila, cu exceptia celui pentru Banca Romaneasca,
    care are perspectiva negativa, reflectand deteriorarea
    profitabilitatii.

    Pentru comparatie, ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung
    in valuta este BB+ (inferior, asadar, celor pentru BCR, BRD si
    UniCredit Tiriac Bank), iar pentru datoria in lei este BBB-.

    Celelalte institutii bancare cotate de Fitch sunt Banca
    Transilvania, care are rating BB-, confirmat in luna iulie, si
    Bancpost, cu rating BB+.

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.

  • Visele devin realitate: Doi clienti BCR obtin dobanzi egale cu marja initiala din contract plus Euribor!

    Aproape 800 de clienti BCR au facut sesizari similare. Oficialii
    bancii s-au supus deciziilor oficiilor judetene ale Autoritatii
    Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si au redus
    dobanzile, dar isi rezerva dreptul de a ataca in instanta
    hotararile respective.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • BNR recomanda din nou Guvernului sa nu abandoneze masurile de austeritate

    Ca atare, BNR afirma ca dezinflatia si reluarea cresterii
    economice depind decisiv de consecventa Gvernului in consolidarea
    fiscala, in reformele structurale si de cresterea gradului de
    absorbtie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate cu
    UE si FMI – “preconditie esentiala pentru recastigarea increderii
    pietelor financiare internationale”.

    Consiliul de Administratie al BNR a decis in sedinta de marti sa
    mentina dobanda de politica monetara la 6,25% pe an si sa nu
    schimbe nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile
    pasivelor in lei si in valuta ale bancilor.

    CA al BNR a decis totodata mentinerea tintei de inflatie pentru
    anul 2012 la nivelul de 3% (plus/minus 1%). Incepand din 2013,
    banca centrala va adopta o tinta stationara de inflatie, situata la
    nivelul de 2,5% (plus/minus 1%). Tintele asumate urmeaza sa fie
    discutate cu Guvernul.

    Trecerea la tinta stationara multianuala are menirea de a asigura
    coborarea ratei inflatiei la un nivel compatibil cu criteriul de
    inflatie al Tratatului de la Maastricht si trecerea in final la
    etapa tintei continue de inflatie pe termen lung – compatibila cu
    definitia cantitativa a stabilitatii preturilor adoptata de BCE,
    explica banca centrala.

    Rata anuala a inflatiei a urcat la 7,77% in luna septembrie 2010,
    fata de 7,58% in luna precedenta, ca efect al majorarii TVA, “dar
    si al propagarii asupra preturilor produselor agroalimentare a
    influentelor adverse resimtite pe pietele specifice interne si
    internationale”, apreciaza BNR.

    “Posibilitatea manifestarii unor efecte de runda a doua ale
    majorarii TVA, o eventuala ajustare mai pronuntata a preturilor
    administrate in comparatie cu cea avuta in vedere la alcatuirea
    prognozelor, precum si incertitudinile privind efectele masurilor
    de consolidare fiscala, in contextul unui climat politic si social
    tensionat, raman preocupante si reclama in continuare o conduita
    prudenta a politicii monetare”, afirma CA al BNR.

    BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul trimestru din 2011 daca presiunile inflationiste sunt reduse
    si daca mediul politic va fi mai stabil, apreciaza Eugen Sinca,
    analist in cadrul BCR.

    Pentru ca aceasta sa se intample, adica dobanda centrala a BNR sa
    coboare din nou, este insa necesar un rezultat pozitiv al
    negocierilor cu FMI pentru un nou acord, negocieri programate
    pentru ianuarie-februarie 2011, considera analistul BCR.

    Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA al BNR va avea loc la
    5 ianuarie 2011.

  • Pe ce se bazeaza FMI cand prevede crestere economica pentru Romania

    Anul acesta, PIB este asteptat sa scada cu 2% (estimare
    neschimbata inca din primavara, desi reprezentantii FMI vorbeau de
    obicei de o scadere “in jur de 1,9%, pana la 2%”). Ca efect al
    majorarii TVA, inflatia va depasi usor 8%. Deficitul de cont curent
    este proiectat la 5-6% din PIB, iar deficitul fiscal nu va trebui
    sa depaseasca 6,8% din PIB, pentru a scadea la anul la 4,4% din
    PIB.

    Din punctul de vedere al lui Franks, intoarcerea la cresterea
    economica va avea loc pe seama productiei industriale, a
    exporturilor si, din a doua parte a anului viitor, si pe seama
    cererii interne de consum in crestere, dupa ce vor trece efectele
    de runda a doua ale majorarii TVA. La acestea se adauga o mai buna
    absorbtie a fondurilor europene, asigurarea stabilitatii sistemului
    financiar si mentinerea stabilitatii in cadrul legislativ, fara
    modificari de taxe si impozite. In viziunea FMI, “are loc o
    redresare a economiei in Europa si la nivel global”, care ar
    justifica optimismul institutiei in privinta Romaniei.

    Optimismul FMI, care a anuntat luni la Bucuresti ca saluta
    eforturile “extraordinare” ale Guvernului de a lua masuri
    impopulare de consolidare fiscala si a facut cunoscut ca urmatoarea
    transa de credit va fi acordata la inceputul anului viitor daca vor
    fi indeplinite toate conditiile asumate, a fost apreciat ca atare
    de analisti.

    “Continuarea acordului cu FMI este o veste pozitiva pentru pietele
    financiare. Drept urmare, ne mentinem prognoza referitoare la o
    usoara apreciere a leului pana la 4,15 in iunie 2011”, a comentat
    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

    Conditiile FMI pentru urmatoarea transa, in valoare de 900 de
    milioane de euro, se refera la eliminarea arieratelor, adoptarea
    legii salarizarii unitare, adoptarea legii pensiilor, aprobarea
    legii bugetului pe 2011 si modificarea Ordonantei 50 privind
    creditele de consum, asa incat numai BNR sa aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a unei banci, nu si ANPC.

    Romania – in momentul de fata cel mai mare datornic la FMI,
    inaintea Ungariei – are de rambursat anul acesta catre FMI 62,08
    milioane de DST (drepturi speciale de tragere), respectiv
    echivalentul a 70,32 milioane de euro. Cuantumul platilor va creste
    in 2011 la 262,3 milioane DST, in 2012 la 1,58 miliarde DST, urmand
    ca maximul sa fie atins in 2013, cu 4,27 miliarde DST de rambursat,
    pentru ca in 2014 sa avem de platit 3,64 miliarde de DST.

    Creditul stand-by al Romaniei cu FMI, care expira in mai 2011, este
    in valoare de 11,44 miliarde DST (aproape 13 miliarde de euro), din
    care pana acum statul roman a tras 9,8 miliarde DST (11,1 miliarde
    de euro).

  • BCR afirma ca simte deja efectele OUG 50. Profitul net s-a redus la mai putin de jumatate dupa primele noua luni

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    Costurile au scazut cu 1,9%, in conditiile unor cheltuieli mai
    scazute de personal si ale revizuirii strategiei de extindere a
    retelei, insa in al treilea trimestru au crescut cu 9,9% fata de
    trimestrul anterior, partial din cauza majorarii TVA.

    Costurile nete cu provizioanele de risc au fost de 386 milioane de
    euro, in crestere de la 332,4 milioane anul trecut, “in conditiile
    in care in special IMM-urile au continuat sa resimta constrangeri
    in ceea ce priveste fluxurile de numerar, lichiditatea si
    profitabilitatea, iar ajustarile macroeconomice au afectat
    inevitabil nivelul veniturilor gospodariilor si comportamentul
    acestora in privinta cheltuielilor”.

    “Adoptam o abordare prudenta a riscului, dat fiind contextul
    economic inca dificil. BCR este bine pregatita pentru a face fata
    cu succes acestei situatii; vom continua sa ne ajutam clientii sa
    traverseze aceasta perioada precum si sa cautam solutii pentru a
    ajuta Romania sa reia cresterea economica”, a declarat Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR.

    BCR este cea mai mare banca din Romania, cu o cota de 46% din
    activele bancare, 24% din piata creditelor pentru companii, 27% din
    creditele de retail si 28% din totalul depozitelor din
    sistem.

    In septembrie, BCR avea cea mai mare pondere a creditelor
    neperformante din grup, respectiv 17,4%, urmata de filiala din
    Ungaria, cu 11%. Oficialii Erste au precizat ca formarea de credite
    neperformante a continuat pe parcursul anului curent in Romania,
    insa intr-un ritm ceva mai scazut decat anul trecut.

    Rata de solvabilitate se situa la sfarsitul lui septembrie la
    circa 12,6% conform standardelor contabile romanesti, peste nivelul
    de 10% cerut de BNR.

    Daca rezultatele inregistrate de grupul Erste in Cehia, Slovacia si
    Austria in al treilea trimestru indica faptul ca aceste piete se
    indreapta spre redresare, situatia este diferita in Romania si
    Ungaria, unde masurile de austeritate fiscala (in Romania),
    respectiv noua taxa pe banci (in Ungaria) afecteaza rezultatele
    filialelor locale, a afirmat Andreas Treichl, CEO al Erste, cu
    ocazia prezentarii rezultatelor grupului, la Londra.

    Anterior, Andreas Treichl precizase ca in toata Europa de Est
    creditele neperformante vor incepe sa scada anul acesta, cu
    exceptia Romaniei si a Ungariei.

    Erste Group a avut in ianuarie-septembrie un profit net de 737
    milioane de euro, in crestere cu 2,3% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. In al treilea trimestru, profitul net a crescut cu
    16%, la 265 de milioane de euro.

    Provizioanele au crescut in primele noua luni cu aproape 10%, la
    1,59 miliarde de euro. In al treilea trimestru insa au scazut la
    504,2 milioane de euro, fata de 557,1 milioane de euro in aceeasi
    perioada din 2009.

    Profiturile Erste, proprietarul BCR, s-au redus in primele noua
    luni in toate cele sapte filiale din Europa de Est, cu exceptia
    Slovaciei, unde profitul net a crescut.

  • Esecul motiunii, considerat de analisti o veste buna pentru pietele de capital si pentru cursul leului

    “In consecinta, ne mentinem estimarea de curs de 4,22 lei/euro
    pentru luna decembrie”, precizeaza Sinca.

    Analistul BCR aduce ca argument cele mai noi date despre deficitul
    bugetar, care “arata incurajator” dupa majorarea TVA, reducerea
    salariilor si a prestatiilor sociale si a subventiilor: deficitul
    dupa primele noua luni s-a situat la 23,3 miliarde de lei,
    “semnificativ sub tinta convenita cu FMI” de 28,2 miliarde.
    Deficitul dupa primele noua luni inseamna 4,6% din PIB, raportat la
    o tinta pe tot anul de 6,8% din PIB.

    In acelasi timp, discutiile despre un nou acord cu FMI, de data
    aceasta de tip preventiv, sunt in curs, iar “coalitia
    guvernamentala pare inca sa functioneze, desi exista anumite
    animozitati intre partide”, constata Ionut Dumitru, economistul-sef
    al Raiffeisen Bank Romania, explicand astfel de ce majoritatea
    analistilor n-au mizat pe o cadere a guvernului Boc cu ocazia
    votului pentru motiune.

    Dumitru mentine deocamdata estimarea, mai veche, a bancii privind
    un curs de schimb de 4,30 lei/euro pentru luna decembrie. Desi s-a
    semnalat o anumita crestere a volatilitatii cursului in ultimele
    doua luni comparativ cu perioada linistita de vara, in contextul
    unor tensiuni pe piata legate de sfera politica si de politicile
    guvernamentale, “impactul de ansamblu asupra ratelor dobanzilor si
    a cursului de schimb a fost aproape zero”.

    Saptamana trecuta, cursul s-a indreptat spre 4,32 lei/euro, insa
    miercuri, in ziua motiunii, cursul anuntat de BNR a fost de 4,281
    lei/euro.

    O serie de comentatori straini pariasera recent ca daca motiunea va
    trece si guvernul Boc va cadea, cursul ar putea ajunge la 4,35
    lei/euro in cateva saptamani, in timp ce unii dealeri de pe piata
    interna se temeau chiar de posibilitatea unui leu mai slab de 4,4
    in raport cu euro.

    Acum, comentatorii straini par o idee mai precauti decat cei romani
    cand e vorba de sansele de stabilitate a guvernului.
    Financial Times
    noteaza ca popularitatea personala a
    premierului Emil Boc s-a prabusit in ultimele luni, in contextul
    protestelor de strada, inclusiv ale celor declansate de politie si
    de angajatii Ministerului de Finante, iar politicile de
    austeritate, “printre cele mai dure de pe continent”, vor face ca
    economia sa scada cu cel putin 1,9% in acest an.

    Credibilitatea cabinetului Boc a suferit o noua lovitura, adauga
    Financial Times, cu ocazia votului din greseala dat de
    parlamentarii puterii pentru initiativa opozitiei de a micsora TVA
    la alimentele principale. Totusi, prim-ministrul este decis sa
    urmeze cursul masurilor de austeritate si sa solicite o sustinere a
    acestora printr-un nou acord cu FMI, de tip preventiv, care sa-l
    inlocuiasca pe cel actual atunci cand acesta va expira, in
    primavara lui 2011.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.