BusinessMagazin

Tag: BCR

  • Numărul clienţilor care accesează serviciile digitale BCR a crescut cu 60% în ultimul an

    Platforma George, lansată în urmă cu un an de BCR, a schimbat modul de a face banking şi comportamentul digital al clienţilor, numărul clienţilor care accesează serviciile digitale BCR crescând cu 60% în ultimul an, iar clientii folosind cu 20% mai mult tranzacţiile digitale prin George.

    “Anul trecut, la sfârşitul lunii octombrie am lansat platforma George în România, care a fost construită atât de programatori români, cât şi de programatori din Cehia, Slovacia şi Austria. Anul viitor ne pregătim să intrăm pe pieţe precum Croaţia şi Ungaria. Dacă anul trecut jumătate din clienţii BCR foloseau telefonul mobil pentru a accesa banca, acum peste 80% folosesc telefonul mobil”, a spus Marian Ignat, head of digital la BCR.

    În ultimul an, George a lansat 84 de functionalităţi, 51 pe mobil, 33 pe web, printre care se numără deschiderea de cont 100% online, George Pay, plata cu telefonul mobil cu sisteme Android şi Apple Pay, care a venit cu înrolarea cardurilor prin George.

     

  • Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.

    Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.


    Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.


    „Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
    Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
    „O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
    Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.

     

  • Premieră: BCR vrea să lanseze o emisiune de obligaţiuni în lei pe care să o listeze la Bursa de la Bucureşti

    BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, intenţionează să lanseze o emisiuni de obligaţiuni denominată în lei, pe care să o listeze la bursa de la Bucureşti.

    “Banca Comercială Română S.A, în calitate de Emitent, având rating BBBĂ acordat de Fitch, informează investitorii cu privire la faptul că intenţionează să organizeze întâlniri cu investitorii în următoarea perioadă, cu privire la o potenţială emisiune inaugurală de obligaţiuni de tip Senior Non Preferred denominată în RON, ce ar putea fi lansată în funcţie de condiţiile pieţei”, a transmis BCR.

    BCR spune că valoarea emisiunii va fi stabilită de emitent şi anunţată investitorilor în conformitate cu reglementările aplicabile pieţei de capital.

    Urmează ca emisiunea să să aibă un rating acordat de către Fitch. 

    Se intenţionează ca obligaţiunile: să fie oferite şi vândute investitorilor  care sunt “investitori calificati” în sensul articolului 2(e) din Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi de abrogare a Directivei 2003/71/CE; să fie admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti”, menţionează BCR.

    Pentru primele nouă luni din 2019, BCR a raportat un profit net de 349 milioane de lei, în scădere cu 66% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ca urmare a constituirii unui provizion excepţional în al doilea trimestru din 2019, legat de activitatea BCR Banca pentru Locuinţe.

    Pe de altă parte veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11% la 1,7 miliarde de lei, pe fondul unui mediu financiar cu dobânzi mai mari, cât şi ca urmare a creşterii depozitelor şi a creditelor.

    Activele s-au majorat cu circa 1 miliard de lei la 72 miliarde de lei, arată datele din raportul trimestri al instituţiei de credit.

    În ultimul timp, mai multe bănci din România au emis obligaţiuni şi s-au finanţat de pe piaţa de capital, cum ar fi Banca Transilvania, Garanti Bank, UniCredit, Alpha Bank, Idea Bank, Patria Bank. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • 12 oameni vor să intre în consiliul de administraţie al Bursei. Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul, vizează funcţia de preşedinte. BERD vine cu o nouă numire, dar nu aduce actele

    Un număr de 12 persoane candidează pentru noul consiliu de administraţie al bursei de valori Bucureşti, iar trei dintre acestea – Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul – vizează poziţia de preşedinte, se arată în lista completă publicată astăzi la bursă.

    Noul consiliu va avea opt poziţii de administratori şi o poziţie de preşedinte.

    Aşa cum ZF a scris în urma cu câteva săptămâni, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a venit cu o propunere de candidat, însă surprinzător în documentul public la bursă se menţionează că “nu s-a putut evalua adecvarea prealabilă în lipsa unor documente necesare şi oportune procesului de evaluare: cazier fiscal, cazier judiciar si acte de studii”.

    Printre cei 12 candidaţi se numără Mihaela Bîciu (şef Tradeville, candidatură anunţată şi de ZF), Radu Hanga, Claudia Ionescu, Valerian Ionescu, Gabriel Marica, Octavian Molnăr, Otto Naegli, Dragoş Neacşu, Robert Pană, Dan Paul, Răzvan Raţ, Ştefan Szitas.

    ​Administratorii fondurilor de pensii private din România, care prin intermediul Pilonului II controlează 17,4% din capitalul social al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), l-ar susţine pe Dragoş Neacşu, fost CEO al Erste AM, pentru funcţia de preşedinte al operatorului pieţei de capital.

    Pe de altă parte, Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) şi fost director al grupului financiar Banca Transilvania, ar avea sprijinul SIF-urilor, acţionari cu circa 22% la operatorul bursier, potrivit datelor agregate de ZF din rapoarte dar şi pe baza informaţiilor din piaţa de capital.

    Competiţia pentru funcţia de preşedinte este strânsă, mai ales în contextul în care administratorii de fonduri mutuale, care potrivit datelor agregate de ZF au circa 4% din capitalul social al Bursei, ar putea fi divizaţi în sensul în care Erste, cu circa 1,6%, va vota probabil pentru Neacşu, iar BT Asset Management e posibil să meargă pe varianta Radu Hanga.

    Cel mai probabil cei doi vor face parte din noul consiliu de administraţie al Bursei de la Bucureşti, operatorul pieţei de capital din România, însă cea mai râvnită funcţie este cea de preşedinte întrucât aceasta are cea mai mare putere asupra mecanismelor operatorului pieţei de capital de 175 mld. lei.

    Iar acest lucru, în cea mai bună perioadă a bursei de după criză, reflectată atât în valoarea indicelui principal BET, dar şi prin promovarea într-o nouă ligă bursieră, ceea ce va aduce la Bucureşti investitori cu sute de miliarde de euro în gestionare, şi prin umare o expunere importantă pentru noul preşedinte.

    Neacşu are expunere la BCR, iar preşedinte al Asociaţiei Fondurilor de Pensii Private este Radu Crăciun, CEO al BCR Pensii. Radu Hanga are expunere la Banca Transilvania, al cărei cofondator Horia Ciorcilă este membru în boardul SIF Moldova. Hanga este şi membru al SIF Oltenia.

    ZF a scris în urmă cu câteva săptămâni că Radu Hanga şi Ciprian Păltineanu, fost director corporate la UniCredit, sunt primii challengeri pentru Lucian Anghel, care încă nu anunţase oficial că nu mai candidează, ci doar dădea de înţeles într-o conferinţă.

     

    Însă situaţia s-a modificat după schimbarea lui Dragoş Neacşu de la şefia Erste şi după înscrierea acestuia în cursa pentru un nou loc în board, ceea ce înseamnă că este posibil ca Ciprian Păltineanu, care potrivit datelor ZF era susţinut de grupul BCR, să fi făcut un pas în spate.

  • Banca din România care a renunţat la peste 2.400 de angajaţi în ultimii ani

    Banca Transilvania, care a de­ve­nit în 2018 cea mai mare bancă de pe piaţa În cazul BCR, a doua cea mai mare bancă după active, cheltuielile de personal au scăzut cu 18%, până la 685 mil. lei. BCR avea la sfâr­şi­tul anului 2018 un număr mediu de salariaţi de 6.010, în scădere cu 2.416 de persoane comparativ cu 2009.

    La Alpha Bank, cheltuielile de personal s-au ajustat cu 6% la 171 mil. lei, banca având la finele anului trecut 2.513 angajaţi, numărul angajaţilor scăzând cu 701 în ultimul deceniu. după cum reiese din datele de la Registrul Comeţului.

    La nivelul întregului sistem bancar, în ultimul deceniu se observă că odată cu dispariţia mai multor bănci din statistici, o treime din sucursale s-au închis (peste 2.200) şi un sfert dintre angajaţi au plecat (mai mult de 17.800).

    Banca din România care a renunţat la peste 2.400 de angajaţi în ultimii ani 

  • O epopee bancară de două secole

    Povestea Erste începea în anul 1819, când preotul vienez Johann Baptist Weber şi un consorţiu de cetăţeni filantropi au fondat prima bancă de economii din Austria – Erste Osterreichische Spar-Casse, cu scopul de a ajuta oamenii săraci să economisească bani şi să obţină independenţa financiară.

    Mulţi ani după, în 1970, când Austria devenea una dintre cele mai bogate ţări din lume, se observa şi o schimbare a obiceiurilor consumatorilor, oamenii dorind nu numai să-şi economisească banii, ci şi să-i cheluiască. O modificare a legii băncilor de economii permitea Erste să devină o bancă universală şi începe extinderea, chiar dincolo de graniţele Austriei.

    Expansiune şi transformare sunt cuvintele-cheie în evoluţia Erste într-un grup bancar de top în Europa.Un an de referinţă în filele istoriei moderne a Erste a fost 1997, care a venit cu debutul expansiunii de amploare a grupului austriac în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Erste cumpăra în 1997 Mezőbank Ungaria, care în 1998 a fost redenumită Erste Bank Ungaria, iar în 2004 a fost consolidată cu Postabank.
    Expansiunea austriecilor a continuat în 2000 cu achiziţia participaţiei majoritare (52,07%) la Česká spořitelna, cea mai mare bancă de retail din Cehia. Ulterior, Erste devenea acţionarul principal (67,2%) al Slovenska sporitel’ňa, cea mai mare bancă din Slovacia. În perioada 1997–2002, austriecii au făcut achiziţii multiple în Croaţia. În 2003, Erste crea al treilea cel mai mare grup bancar din Croaţia.

    Un an important în ofensiva internaţională a Erste a fost 2005. În decembrie 2005, Erste, grupul bancar austriac condus de Andreas Treichl, făcea o ofertă de 3,75 mld. euro pentru aproape 62% din acţiunile BCR, atunci cea mai mare bancă din România – a doua cea mai mare piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), propunând un multiplu de şase ori activele nete.

    Erste evalua astfel banca românească la 6 mld. euro, BCR fiind cel mai costisitor pariu al austriecilor pe creşterea din regiunea Europei Centrale şi de Est. Practic, achiziţia BCR de către Erste în urmă cu 14 ani a fost cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, în condiţiile în care multiplul plătit a fost de şase ori activele nete ale BCR, mult peste evaluările băncilor de atunci, care erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net.
    Din investiţia la BCR, Erste ar urma să treacă pe profit „în 2069”, după cum spunea la Gala ZF 2017, Andreas Treichl, cel care a făcut marele pariu pe România în 2005.

    Statul român a vândut în 2005 36,9% din acţiuni, iar instituţiile financiare internaţionale BERD şi IFC au vândut 25%. Statul a încasat astfel 2,2 miliarde de euro. În timp, Erste a ajuns să controleze 93,6% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti de atunci, după ce în 2011 cumpărase încă 24% de la patru din cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF). În 2018 şi SIF Oltenia (SIF 5), singura societate de investiţii financiare din cele cinci care mai rămăsese acţionară la BCR, a decis să vândă participaţia de 6,3% pe care o avea, valoarea totală a tranzacţiei ridicându-se la 140 mil. euro, astfel că evaluarea BCR ar fi de 2,2 mld. euro. Erste a ajuns să controleze astfel, după mai bine de un deceniu, 99,88% din BCR.

    Erste a câştigat BCR după o luptă foarte strânsă care a durat aproape o jumătate de an, luptă la care au participat şi grupurile Millennium (Portugalia), Deutsche Bank (Germania), National Bank of Greece (Grecia), BNP Paribas (Franţa), Intesa (Italia) şi Dexia (Belgia).
    Un eveniment delicat pentru industria financiară, şi, implicit, şi pentru Erste şi BCR, a fost marea criză financiară şi economică din 2007/2008 şi criza datoriilor din zona euro, din care bancherii au avut lecţii de învăţat.

    Într-un exerciţiu de sinceritate, Andreas Treichl, bancherul cu „sânge albastru”, le-a mărturisit jurnaliştilor de la Financial Times (FT) că pe parcursul carierei a făcut câteva greşeli majore pentru care „ar fi trebuit să fie demis de câteva ori”.

    Printre greşelile pe care Treichl a recunoscut că nu a putut să le intuiască este chiar cea legată de consecinţele globale ale exceselor de pe piaţa creditelor ipotecare subprime din SUA în urmă cu un deceniu. Atunci guvernul austriac a preluat un pachet în valoare de 2,7 mld. euro din acţiunile Erste, în cadrul unei strategii de urgenţă pentru a susţine sistemul bancar. Momentul critic a fost în februarie 2009, când preţul unei acţiuni Erste a scăzut la minimul istoric de 6,5 euro/acţiune, după cum a povestit Treichl pentru FT, susţinând că atunci a reuşit să îşi păstreze funcţia pentru că era „arhitectul strategiei de expansiune a băncii”, strategie pe care a reuşit să o menţină, şi pentru că Erste era într-o situaţie mai bună faţă de alte bănci.

    Imaginea Erste a avut de suferit în perioada de criză, deoarece banca a intrat în controverse din cauza acordării unor împrumuturi în franci elveţieni în Ungaria, Croaţia şi Austria.

    În România, BCR a avut probleme în anii de criză cu creditele neperformante, care au depăşit 25%, ducând la pierderi record şi obligând austriecii să treacă la un proces dur de restructurare. Însă, Erste pare să nu-şi fi pierdut încrederea în potenţialul pieţei româneşti şi regionale.
    În opinia lui Treichl – căruia nu-i place să se considere bancher, ci „un antreprenor care se ocupă de sectorul bancar” – , pentru a supravieţui unor vremuri tulburi trebuie să fii foarte interesat de tot ceea ce se întâmplă în jurul tău, ceea ce presupune o cunoaştere profundă a forţelor care modelează economia şi sectorul bancar.

    După mai bine de două decenii de expansiune şi de transformare sub conducerea lui Andreas Treichl, Erste a devenit dintr-o bancă austriacă cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia, în jur de 2.500 de subsidiare în cele şapte ţări, 45.000 de angajaţi şi circa 16 milioane de clienţi.
    2019, an important pentru Erste, care marchează cea de-a 200-a aniversare, este şi anul de retragere a lui Andreas Treichl din fruntea grupului austriac, după mai bine de 22 de ani.

    Bancherul austriac Andreas Treichl, 67 de ani, este unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare din Europa, cu cele peste două decenii petrecute ca CEO al Erste.
    Andreas Treichl provine dintr-o familie de bancheri. Tatăl lui, Heinrich Treichl, a fost arhitectul expansiunii internaţionale a Creditanstalt-Bankverein (acum parte a UniCredit Bank Austria) în calitate de preşedinte al acestei bănci, pe atunci cea mai mare din Austria. Creditanstalt a devenit la începutul secolului XX cea mai mare bancă din Europa Centrală şi de Est şi poate cea mai extinsă din Europa.

    Treichl şi-a început cariera în 1977 la Chase Manhattan Bank, acum parte din JPMorgan, cea mai puternică bancă americană, unde a ajuns să cunoască viaţa financiară. Pentru austriecii de la Erste Treichl a început să lucreze din anul 1983, iar 14 ani mai târziu a ajuns în fruntea operaţiunilor grupului. În 1994 el era numit membru în Consiliul Director al Erste Osterreichische Spar-Casse, iar în 1997 devenea preşedintele Consiliului de Administraţie. În ultimele două decenii sub conducerea lui Andreas Treichl, grupul Erste şi-a majorat activele de aproape 4,6 ori, la 236,7 mld. euro, capitalizarea de piaţă a grupului a crescut de opt ori, la 15,8 mld. euro în 2018, iar preţul acţiunilor Erste la bursa din Viena a urcat de mai mult de cinci ori, la 29,5 euro/acţiune.

    Dacă în urmă cu un deceniu investitorii austrieci controlau circa 50% din Erste, ulterior participaţia lor a scăzut. În 2018, investitorii americani şi britanici controlau circa 33% din Erste, investitorii austrieci 27,5%, iar investitorii din Europa Continentală aveau 25,2%.
    Şi, ca multe grupuri bancare mari care s-au redresat în ultima perioadă, ajungând la profituri record, nici Erste nu a făcut excepţie. Erste Group Bank, acţionarul majoritar al BCR, a obţinut în 2018 un profit net record de aproape 1,8 mld. euro, în creştere cu o treime faţă de câştigul din 2017, profitul fiind influenţat de îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale.

    Practic, 2018 a fost cel mai bun an din istoria grupului Erste. Şi prima parte a anului 2019 a adus rezultate bune. Pentru primul semestru din 2019, Erste a raportat un profit net de 732 mil. euro, în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2018, dar rezultatul operaţional a fost cel mai bun din ultimii cinci ani.

    Retrăgându-se de la conducerea grupului austriac, Andreas Treichl urmează să devină preşedintele Fundaţiei Erste (principalul acţionar individual al grupului austriac, cu circa 11%) şi îi predă ştafeta lui Bernhard Spalt, director de risc al Erste Bank Austria, care anterior a fost şi director de risc la BCR în România.

    Treichl spunea în vara acestui an că după ce nu va mai fi preşedinte al grupului Erste nu va mai activa în niciun board, nu va mai avea niciun rol în conducerea băncii şi va lăsa managementul să ia deciziile aşa cum crede.

    „Sunt convins că societatea noastră va trece prin atât de multe schimbări în următorii 50 de ani încât nici nu ne putem imagina. Instituţiile financiare vor fi un important instrument politic pentru implementarea politicilor prudenţiale de mediu. Totodată, acestea trebuie să contribuie decisiv la rezolvarea problemelor financiare generate de aspectele demografice în continuă schimbare. Unul dintre principalele noastre scopuri este să ajutăm cât mai mulţi oameni să urmărească prosperitatea. Putem spune, pe bună dreptate, că medicina adresează cele mai importante aspecte din viaţa oamenilor: sănătatea mentală şi fizică. La Erste Bank, noi vrem să adresăm al doilea cel mai important aspect din viaţa oamenilor, adică sănătatea lor financiară. Dacă reuşim să ducem această misiune la îndeplinire, sunt convins că Erste va exista şi peste 200 de ani”, a mărturisit Andreas Treichl, CEO al Erste Group, la aniversarea de 200 de ani de la înfiinţarea băncii, moment marcat la începutul lunii octombrie 2019.

  • Cine stă în spatele reclamelor Nescafé, Cappy, dr. Oetker, Orange, Dorna, Nissan, Bitdefender sau BCR?

    „Povestea e la fel de veche ca mine. Chiar le spuneam alor mei copilozauri cum că, dacă aveam, când eram ca ei, foi goale şi o cutiuţă mică de culori, aveam tot ce-mi trebuia să fiu fericit! Dacă aveam tabletă pe vremea aceea, cum au ai mei copii pe vremea asta, cred că nu mai aveam amprentă la arătător“, mărturiseşte Vali Petridean.

    Doar timp îşi mai dorea când era mic şi îşi aminteşte că iubea duminicile şi zilele cu ploaie, pentru că asta îl scăpa de responsabilităţile pe care i le aducea mersul pe câmp, îndatoriri frecvente pentru copiii generaţiilor de ieri şi mai puţin întâlnite printre cei ai generaţiilor de azi.

    Şi-a petrecut mare parte din copilărie la bunici, în comuna Lisa din judeţul Braşov, aproape de Munţii Făgăraş. A urmat Liceul de Arte din Braşov, apoi Universitatea de Arte din Bucureşti, secţia Sculptură. A ajuns însă să facă o pasiune pentru ilustraţie, deşi, mai în glumă, mai în serios, se gândeşte uneori ce-ar fi fost dacă nu i-ar fi apărut această oportunitate în cale.

    „Mereu am spus că nu ştiu cât de bun ilustrator sunt, nu ştiu cât de bine cânt, dar ştiu că sunt un şofer excelent. Deci probabil că (dacă aş fi ales alt drum – n. red.) aş fi fost taximetrist sau într-o cabină de tir, bănuiesc. Fără glumă!“

    În ilustraţie, tot fără glumă, se inspiră de peste tot, „din ieri-ul din azi, din azi, din mâinele din azi, din tot ce-mi vine odată cu azi-ul ăsta.“ Stilul lui e mai degrabă sincretic şi încearcă să şi-l schimbe de la o lucrare la alta, să contureze şi să surprindă cât mai bine esenţialul în ceea ce face.

    „Şi atunci, mă «mişc» de la naiv la realist, de la bătrânicios la fresh, în funcţie de cerinţe – dacă sunt – ori de propria-mi intuiţie. Cred că nici la bătrâneţe n-o să-mi găsesc acea linie personală, unică şi clară, pe care să pot pune degetul şi să spun «Âsta-s eu!»“, spune Vali Petridean.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR reduce comisioanele pentru plăţile interbancare în euro, în Comunitatea Europeană

    Astfel, comisionul perceput de BCR pentru plăţile interbancare în lei efectuate la ghişeul bancar (15 lei în cazul persoanelor fizice şi maximum 13 lei pentru persoane juridice, în funcţie de valoarea plăţii), precum şi cel aplicat la tranzacţiile prin internet banking (3 lei pentru persoane fizice şi cel mult 12 lei pentru persoane juridice) va fi valabil şi pentru transferurile interbancare în euro efectuate către ţări din Comunitatea Europeană (zona SEPA) realizate prin aceleaşi canale de plată.  
     
    “Reducerea comisioanelor pentru plăţile interbancare în euro are în vedere punerea în aplicare a Regulamentului UE care prevede alinierea, pâna la 15 decembrie 2019, a costurilor plăţilor transfrontaliere în euro la cele aferente plăţilor naţionale corespondente”, transmit oficialii instituţiei financiare.
     

  • Cât de mult finanţează BCR companiile mici şi mijlocii: Împrumuturile acordate de BCR pentru IMM-uri au crescut cu 16%, la 5,8 miliarde de lei, în S1/2019

    Totalul finanţărilor acordate afacerilor mici şi mijlocii în România de către BCR, a doua ce mai mare bancă de pe piaţa locală, a crescut cu 16% în primul semestru (S1) din acest an, până la 5,8 mld. lei, ca urmare a unei repoziţionări pe piaţă şi a ambiţiei de a acorda mai multe credite, potrivit raportului oficial al băncii aferent primului semestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pe piaţa bancară din România: BCR explorează implementarea unei soluţii de blockchain database dezvoltată de programatorii români

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, explorează implementarea unei soluţii blockchain de bază de date dezvoltată de programatorii români de la compania Modex, parte a grupului M3, fondat de antreprenorul român Mihai Ivaşcu.

    Compania Modex, specializată în tehnologia blockchain, va extinde relaţia cu Banca Comercială Română (BCR) în urma Acceleratorului BCR-InnovX, un program dedicat afacerilor din tehnologie care dezvoltă soluţii dedicate pentru domenii precum: cyber-security, fintech, inteligenţă artificială, învăţare automată, robotică, cloud, automatizare sau microservicii, anunţă reprezentanţii companiei de blockchain.

    Soluţia Modex Blockchain Database (BCDB) reprezintă un produs dezvoltat pentru a schimba modul în care companiile îşi gestionează bazele de date, oferind caracteristicile specifice tehnologiei, precum descentralizare, securitate ridicată şi imuabilitate. Aceasta a fost certificată de Comisia Europeană în cadrul programului de cercetare şi inovare Horizon 2020.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro