Tag: aur

  • Băsescu: Ultima frământare lui Dragnea şi a şoferului lui Voicu a devenit rezerva de aur a României

    ”Oare se pregăteşte instalarea unei dictaturi? Ultima frământare lui Dragnea şi a şoferului lui Voicu (senatorul Şerban Nicolae) a devenit rezerva de aur a României, adică aducerea în ţară a celor 60 de tone de aur depozitate în banca Angliei cu scopul de a fi „văzute” de toată lumea, ca un element de credibilitate a ţării. Nu cred că este atât de prost informat, încât să nu ştie că pentru investitori şi băncile care ne împrumută, expunerea rezervei de aur şi a rezervelor valutare este esenţială pentru credibilitatea României”, a scris pe Facebook Traian Băsescu.
     
    El prezintă şi o posibilă explicaţie pentru care Dragnea şi Nicolae au propus un proiect de lege pentru repatrierea rezervei de aur.
     
    ”Şi atunci ce l-o fi lovit de vrea aurul la Bucureşti? Am o singură explicaţie: Daddy, adică Dragnea, şi şoferul lui Voicu, adică Şerban Nicolae ştiu că adesea regimurile dictatoriale sunt sancţionate prin blocarea resurselor financiare ale statului aflate în străinătate, fie că este vorba de aur, conturi în valută sau alte active, prin decizii unilaterale ale statelor democratice până la restabilirea funcţionării statului de drept. Oare se pregăteşte Dragnea, Nicolae şi clica lor să impună prin legi un regim dictatorial în perioada următoare şi de teama sancţiunilor vor să aducă rezerva de aur în ţară? Mă întreb şi eu”, conchide Băsescu.
     
    Reacţia lui Traian Băsescu vine după ce preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi senatorul Şerban Nicolae au depus, miercuri la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale.
     
  • Acuzaţie adusă lui Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae pentru proiectul privind rezervele de aur: A fost scris de propaganda rusă

    „Un proiect neconstituţional, care încalcă prevederile Tratatului de funţionare a UE. Ne-a scos Dragnea din UE şi noi nu ştim! Proiectul lui Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae a fost scris de propaganda rusă. Retragerea rezervei internaţionale de aur de la Londra a fost anunţată de plublicaţiile ruseşti încă din noiembrie anul trecut. Modelul recomandat de ruşi pentru Maduro a fost preluat şi de propaganda lui Dragnea. Iată două titluri: în noiembrie 2018, Banca Angliei refuză să întoarcă rezerva de aur a Venezuelei; ianurie 2019 – Civilizaţii de bandiţi – SUA şi Marea Britanie fură aurul altor ţări”, a declarat Raluca Turcan, joi, la Parlament.
     
    De altfel, aceasta îi cere preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, să spună dacă duce rezerva de aur direct la Moscova.
     
    „Dragnea să spună dacă duce rezerva de aur direct la Moscova sau mai trage o petardă ca să acopere loviturile pe care Tudorel Toader le dă sistemului de justiţie şi înfrângerea suferită prin alegerea laurei Codruţa Kovesi Procuror Şef European”, a completat Turcan.
     
    Reacţia deputatului PNL vine după ce preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi senatorul Şerban Nicolae au depus, miercuri la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale.
     
  • Aurul, ”paznicul” averilor pe timp ce criză, a ajuns la un nou maxim al ultimelor 31 de luni: 178,1720 lei

    Noul nivel este cel mai ridicat din iulie 2016 până în prezent – la data de 7 iulie 2016 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 178,9382 lei.
     
    De asemenea, cursul de schimb euro/leu a crescut luni cu 0,04%, până la 4,7401 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,40%, la valoarea de 4,1850 lei.
     
    În plus, cursul valutar pentru francul elveţian a fost stabilit la 4,1713 lei, sub valoarea de vineri, de 4,1734 lei.
     
  • Aurul la cel mai ridicat nivel din ultimele 31 de luni: 177,9108 lei

    Acesta este cel mai ridicat nivel din iulie 2016 până în prezent – la data de 8 iulie 2016 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 178,0291 de lei.

    La polul opus, cursul de schimb euro/leu a scăzut vineri cu 0,14%, până la 4,7383 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,20%, la valoarea de 4,1265 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italienii caută bani pentru buget: Populiştii de la Roma vor să treacă rezervele de aur pe numele guvernului şi atacă încă o dată banca centrală

    Legea proprietăţii asupra rezervelor de aur – a căror valoare totală se ridică la 103 miliarde dolari – a fost prezentat de euroscepticul Claudio Borghi din La Liga şi conturează relaţiile deja tensionate dintre Banca Centrală a Italiei şi coaliţia de guvernare.
     
    În plus, propunerea a atras criticile opoziţiei şi ale presei, care au explicat că o astfel de lege ar permite guvernului să se folosească de rezervele de aur pentru a-şi acoperi cheltuielile promise.
     
    Borghi a respins ulterior acuzaţiile. Acesta susţine de fapt că ambiguitatea dreptului de proprietate asupra aurului poate crea o problemă legală în cazul în care banca centrală este dată în judecată.
     
    El spune că dacă cineva ar da în judecată banca centrală şi ar câştiga procesul, acea parte ar putea obţine remuneraţii compensatorii sub formă de aur.
     
  • Fără preşedinte şi fără bani

    Această rezervă de aur reprezintă o parte importantă din rezervele internaţionale pe care le deţine, în prezent, Banca Naţională a Venezuelei, valoarea totală fiind de aproximativ 8 mld. dolari.
    Banca Angliei este considerată una dintre cele mai de încredere bănci din lume, iar numeroase ţări, inclusiv România, i-au încredinţat în custodie cantităţi însemnate din rezervele naţionale de aur, rezerve care pot fi folosite doar în cazuri excepţionale.
    Venezuela, care deţine una dintre cele mai importante resurse de petrol din lume, se confruntă de mai mulţi ani cu o criză economică severă, apărută pe fondul reformelor economice introduse de regimul Maduro. Hiperinflaţia a atins deja 80.000%, la începutul acestui an, iar pentru finele acestui an este estimat chiar un nivel de 10.000.000%.
    În urmă cu o săptămână, Juan Guaido, principalul rival al lui Maduro, s-a autoproclamat preşedintele interimar al Venezuelei, în condiţiile în care Statele Unite nu l-au mai recunoscut pe Maduro ca deţinând această funcţie.

  • Rezervele internaţionale ale României au scăzut cu peste 1 miliard euro, în ianuarie

    Cel mai recent, un nivel mai redus de atât, respectiv de 34,82 de miliarde de euro a fost consemnat la data de 30 septembrie 2018.

    Această situaţie este diferită de cea de la începutul anului trecut, când rezervele internaţionale au scăzut, în ianuarie 2018, la 37 de miliarde de euro, de la 37,1 miliarde de euro, în decembrie 2017. În plus, în februarie 2018, rezervele internaţionale au fost la cel mai ridicat nivel al anului trecut, de 38,67 de miliarde de euro.

    Cel mai ridicat nivel istoric al acestor rezerve a fost, la finele lunii aprilie 2017, de 39,82 de miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miracolul economic german este în pericol. Să fie acesta sfârşitul deceniului de aur al celei mai mari economii europene şi al celei mai importante verigi a comerţului european?

    Tensiuni comerciale, reechi­librarea economiei mondiale, schim­bările cli­matice şi problemele demografice testează eficienţa modelului de business, centrat pe exporturi, al industriilor germane. Miracolul eco­no­mic german este în pericol, scrie Les Echos. Se apropie de sfârşit deceniul de aur al Germaniei? se întreabă The Economist.

    Spre Germania se îndreaptă un sfert din exporturile României. O bună parte din acestea sunt reexportate, în diferite forme, de companiile nemţeşti. Germania este prima piaţă de export pentru Franţa, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia şi altele şi ocupă locul doi în topul parte­nerilor la exporturi pentru Spania şi Marea Britanie.

    Semnele noului an nu sunt bune pentru exporturile germane. Aşteptările companiilor din Germania care-şi vând produsele în străinătate au scăzut apreciabil în ianuarie în condiţiile în care „raza de speranţă“ întrevăzută de industria auto s-a stins, potrivit institutului de cercetare economică Ifo. Indicatorul încrederii s-a retras de la 8,7 puncte în decembrie la 5,9 puncte, cel mai redus nivel din 2016 încoace. Ifo atenţionează că perspectivele industriei auto, dar şi cele ale industriei chimice „s-au înrăutăţit notabil“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Angliei a refuzat să îi restituie preşedintelui Nicolas Maduro aurul Venezuelei, estimat la 1.2 miliarde dolari

    Această rezervă de aur reprezintă o parte importantă din rezervele internaţionale pe care le deţine, în prezent, Banca Naţională a Venezuelei, respectiv în valoare de 8 miliarde de dolari, conform sursei citate.

    Banca Angliei este considerată una dintre cele mai de încredere bănci din lume, iar numeroase ţări, inclusiv România, i-au încrediţat în custodie cantităţi însemnate din rezervele naţionale de aur, rezerve care pot fi folosite doar în cazuri excepţionale.

    Venezuela, care deţine una dintre cele mai importante resurse de petrol din lume, se confruntă de mai mulţi ani cu o criză economică severă, apărută pe fondul reformelor economice introduse de regimul Maduro. Hiperinflaţia a atins deja 80.000%, la începutul acestui an, iar pentru finele acestui an este estimat chiar un nivel de 10.000.000%.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Povestea fabuloasă din spatele unuia dintre cele mai mari jafuri din istorie. Filmul operaţiunii bate scenariile de la Hollywood

    Reconnaissance General Bureau (biroul general de recunoaştere) RGB, al Coreei de Nord, echivalentul CIA, a antrenat o echipă de hackeri transformaţi în jefuitori de bănci care în ultimii ani au furat din peste 100 de bănci şi exchange-uri de criptomonede de peste tot din lume, pagubele fiind evaluate la peste 650 de milioane de dolari, potrivit GlobalPost Investigations.

    Hackerii coreeni au lovit chiar şi Banca Federală de Rezerve din New York. La aproape 25 de metri sub străzile din Manhattan, banca deţine cel mai mare depozit de aur din lume, iar multe dintre lingourile de aur sunt ale altor guverne, dar le-au trimis americanilor pentru că simţeau că sunt mai în siguranţă acolo decât altundeva. De asemenea, tot aici se ţin şi banii altor guverne, dar nu în sensul tradiţional de bancnote, ci bani electronici formaţi din 1 şi 0.

    Hoţii nord-coreeni au vrut să fure în februarie 2016 aproape 1 miliard de dolari. Contul ţintit aparţinea Bangladesh-ului. Odată ce au avut acces în serverele băncii centrale din Bangladesh, hackerii au aşteptat până vineri, zi liberă pentru mulţi musulmani, pentru a acţiona. Hackerii au trimis o serie de cereri de transfer la Banca Federală de Rezerve, transferuri totalizând aproape 1 miliard de dolari, care duceau banii în Filipine. Mulţi bani au fost transformaţi în cash sau spălaţi prin cazinouri.

    Hackerii nu au reuşit să fure toată suma deoarece multe transferuri au fost oprite fiind socotite drept suspicioase. Totuşi, au izbutit să scape cu 81 de milioane de dolari. Cei care au realizat acest furt sunt agenţi ai RGB, agenţie caracterizată ca fiind o combinaţie de CIA, KGB şi Yakuza.

    De zeci de ani, Coreea de Nord a fost sancţionată de ţările occidentale; în plus, intrarea acesteia în pieţele globale a fost interzisă. Asta a făcut ca regimul să caute noi metode de a aduce venituri la stat. Printre încercările agenţiei s-au numărat producţia de heroină, printarea de bancnote de 100 de dolari şi contrafacerea ţigărilor de marcă. Totuşi, toate aceste încercări de a face bani au fost eclipsate de hacking. Agenţia a antrenat unii dintre cei mai buni criminali cibernetici din prezent. Ce îi diferenţiază pe aceşti hackeri de alţii este faptul că sunt siguri că nu vor fi acuzaţi şi nici arestaţi niciodată de autorităţi.
    În ultimii ani, Coreea de Nord ar fi lansat peste 100 de atacuri cibernetice asupra băncilor şi birourilor de exchange de criptomonede din 30 de ţări. În urma acestor acţiuni s-ar fi furat 650 de milioane de dolari, din ceea ce se ştie.

    Suma de 650 de milioane de dolari a fost înaintată de Simon Choi, consultant al Serviciilor Secrete ale Coreei de Sud şi al diviziei de securitate cibernetică a armatei sud-coreene.

    „Cred că am reuşit să descoperim doar 30% din ceea ce s-a furat, doar o parte a activităţii lor. Abilităţile lor s-au îmbunătăţit considerabil. Sunt cei mai buni din lume”, este de părere Choi. Asta nu s-a întâmplat dintr-odată. Sub regimul lui Kim Jong-un, RGB s-a restructurat şi a pus accentul pe hacking, iar acum, conform estimărilor, numărul hackerilor este între 3.000 şi 6.000.
    Agenţia a fost creată în 2009, în ultimii ani ai domniei lui Kim Jong-il. Agenţia era compusă din mai multe unităţi dedicate spionajului, asasinatelor, războiului psihologic şi războiului cibernetic. Odată ce Jong-un a venit la putere, accentul s-a pus pe divizia de hacking.

    Două unităţi ale diviziei de hackeri sunt renumite în lume: unitatea 121, cunoscută ca „Lazarus” sau „Hidden Cobra”, responsabilă pentru hackul asupra Sony şi a Băncii Federale, şi unitatea 110, care, potrivit lui Choi, a început ca o unitate dedicată atacurilor asupra armatelor ţărilor rivale, dar şi-a schimbat ţinta în sisteme de carduri, reţele de ATM-uri, dar şi exchange-uri de criptomonede.

    După ce Kim Jong-un şi Donald Trump s-au ameninţat reciproc cu distrugerea, pe Twitter sau la televizor, acum cei doi lideri au căzut de acord să se întâlnească pe 12 iunie în Singapore. Nu se ştie exact care va fi topica discuţiilor, dar sigur se va vorbi şi despre bomba cu hidrogen şi despre modul în care una dintre cele mai sărace naţiuni din lume a ajuns să deţină o astfel de armă.

    Jafurile din bănci sunt legate de arsenalul nuclear al Coreei de Nord deoarece testele cu rachete provoacă sancţiuni, iar sancţiunile golesc bugetul ţării. Pyongyang caută soluţii pentru a-şi umple cuferele, iar o metodă eficientă este prin atacuri cibernetice. Hackingul a devenit extrem de profitabil pentru statul nord-coreean şi o veritabilă ameninţare asupra sistemului financiar al SUA. Pentru a înţelege mai bine ce se întâmpla, Patrick Winn, reporter la Global Post Investigation, a vorbit cu Kim Heung-Kwang, un specialist în computere care este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în regimul de la Pyongyang deoarece el a fost un astfel de hacker.

    Kim Heung-Kwang a fugit în 2003 şi a mituit un paznic nord-coreean de la graniţa cu China. A traversat râul Tumen, dar a fost împuşcat, înainte să iasă din apă, de un al doilea paznic, pe care a neglijat să-l plătească. A supravieţuit; din China a ajuns în Coreea de Sud, iar azi conduce o alianţă a dezertorilor regimului nord-coreean. În organizaţia pe care o conduce se numără avocaţi, doctori, ingineri, programatori nord-coreeni care au scăpat de regimul opresiv.

    „Hackerii sunt geniile Coreei de Nord. Atunci când întrebi oamenii care ţară are cei mai talentaţi hackeri, probabil auzi de America, Rusia, China şi aşa mai departe. Dar are cineva operaţiuni mai de succes decât Coreea de Nord?”, punctează  Kim Heung-Kwang.

    În 2014, agenţii nord-coreeni s-au infiltrat în infrastructura Sony care se pregătea să lanseze comedia The Interview, un film despre asasinarea lui Kim Jong-un. Agenţii au şters date din sistemul companiei japoneze şi au dezvăluit publicului e-mailuri private ale angajaţilor Sony. Compania a decis să nu mai lanseze filmul în cinematografe.

    În 2017, hackerii nord-coreeni au lansat un „vierme” cunoscut ca WannaCry care a blocat peste 200.000 de calculatoare din 150 de ţări. Cei care au avut calculatoarele blocate trebuia să plătească o răscumpărare în bitcoin.

    În ultimii trei ani, hackerii nord-coreeni au atacat bănci şi exchange-uri de criptomonede din Coreea de Sud, Thailanda, India, Filipine, Polonia, Peru, Vietnam, Nigeria, Australia, Mexic, Japonia, Singapore, SUA. „Doar din ceea ce se vede la ştiri ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva hackerii nord-coreeni sunt cei mai buni din lume”, spune Heung-Kwang. Întrebarea este: cum poate o ţară săracă să lanseze asemenea atacuri când se confruntă cu întreruperi de curent şi are o infrastructură digitală primitivă?

    Răspunsul poate fi surprinzător: formează celule de hackeri în alte ţări. Multe dintre aceste celule ar fi în China, unde viteza de internet este mult mai mare. Acolo, mulţi agenţi lucrează drept traderi sau importatori şi hackeri pe timpul nopţii. Alte urme lăsate de hackeri indică faptul că aceştia ar putea fi în India, Malaysia, Nepal, Indonezia, dar şi Mozambic.

    Potrivit Recorded Future, firmă ce monitorizează ameninţări cibernetice la nivel mondial, hackerii nord-coreeni se uită pe Amazon, Baidu, echivalentul Google în China, la filme pornografice şi la conturile AOL. De asemenea, ei folosec iPaduri şi iPhone-uri.

    Kim Heung-Kwang spune că atunci când hackerii atacă o bancă, ei ştiu că acţiunea lor este ilegală, dar vor să-şi mulţumească liderul. „Să nu vă imaginaţi că se simt vinovaţi sau că-şi încalcă vreun cod moral. Ei nu au acelaşi cod moral ca noi”, explică Jang Seyul, fiul unui căpitan de armată, care a fost acceptat la universitatea Mirim din Coreea de Nord. El spune că instituţia este cunoscută în rândul soldaţilor drept Universitatea de Automatizare a Comandamentului Poporului Coreean. Revista Wired a numit-o Şcoala de Hacking a Coreei de Nord.

    Jang Seyul nu a ajuns hacker, ci a devenit un expert în strategie militară; a lucrat alături de hackeri atât în timpul facultăţii, cât şi la agenţie şi este de părere că aceia care sunt deştepţi urcă repede în rang. „În Coreea de Nord foarte mulţi tineri îşi doresc să devină ingineri şi specialişti în IT, deoarece, dacă ajungi expert în securitate cibernetică, atunci poţi ajunge unul dintre conducătorii din partidul comunist. Băieţii visează să urmeze această cale”, spune Seyul.

    Cei mai talentaţi programatori sunt lăsaţi să-şi mute familiile din provincie în Capitală, un privilegiu pe care nu toţi îl au. Astfel, familiile acestora se pot bucura de apă caldă, electricitate, alimente rare precum bananele. Chiar şi aşa, familiile acestora sunt într-un fel nişte ostateci: dacă un hacker cumva schimbă tabăra, atunci familia lui este în pericol. Totuşi, cei mai buni hackeri sunt mutaţi în străinătate.

    Accesul la informaţie ar putea face ca un hacker să-şi schimbe părerea despre ceea ce face, dar Andrei Lankov, profesor la Universitatea din Seul şi expert în economia nord-coreeană, este de părere că hackerul coreean tipic nu vrea să fugă din ţară. „Sistemul este creat în aşa fel încât este foarte dificil să evadezi şi este la fel de greu să pornească o mişcare antisistem. Este o metodă dureroasă de a te sinucide.”

    Kim Heung-Kwang este norocos că a scăpat, dar şi aşa a primit telefoane şi e-mailuri de ameninţare. „Sunt pe lista neagră. Există un ordin pentru a mă omorî. Ai observat omul care stă lângă mine?”, spune el arătând către un bărbat îmbrăcat în negru. „Este un agent sud-coreean. Este aici să mă protejze.”

    Se spune că banii furaţi de hackeri sunt utilizaţi pentru a alimenta programul nuclear al ţării, dar potrivit lui Lankov, banii pot fi folosit şi pentru bunuri şi servicii precum genţi Chanel pentru amantele liderilor nord-coreeni, pentru orez de slabă calitate pentru a hrăni populaţia înfometată, dar şi pentru achiziţia de componente pentru sistemul de rachete capabil să trimită o rachetă tocmai pe continentul american.

    „Ei se văd ca nişte victime. Văd legea internaţională ca fiind fără sens, ipocrită şi folosită de marile puteri ca să-şi utilizeze în propriul folos poziţiile privlegiate”, este de părere Lankov. Aceeaşi viziune asupra lumii a determinat autorităţile să exporte heroină în anii ‘70 sau să falsifice ţigări şi bani. „Şi-au pus speranţa în droguri, dar banii nu erau foarte mulţi şi reputaţia le era afectată. Aşa că au renunţat. Acum au aflat că hackingul este o metodă foarte bună de a face bani.”

    Totuşi, când vine vorba de venitul ţării, hackingul încă nu ajunge la nivelul banilor aduşi de vânzarea de cărbuni către China sau al banilor aduşi prin trimiterea de muncitori în străinătate (sunt trimişi să taie copaci în Siberia sau să lucreze în fabrici din Orientul Mijlociu). În acest moment, totuşi, aceste două surse de venit sunt sugrumate de sancţiuni, iar asta face ca hackingul să devină din ce în ce mai dorit.

    În trecut, o persoană inteligentă era condamnată să lucreze în ferme, dar acum are şansa să se alăture unei echipe care să dea jafuri online de milioane de dolari. Aceste sume de bani aduse de hacking nu sunt cu adevărat mari pentru ţări ca SUA sau China, dar pentru Coreea de Nord, unde economia naţională este estimată la 28 de miliarde de dolari, este o sursă de venit importantă.

    Ce se va întâmpla pe viitor? Nici Kim Heung-Kwang nu ştie şi sugerează că lucrurile s-ar putea schimba după întâlnirea dintre Kim Jong-un şi Donald Trump. Poate dictatorul va decide să-şi ţină în frâu armata de hackeri în schimbul ridicării sancţiunilor. Poate Jong-un va pleca de la discuţii furios, ameninţând SUA. „Poate cei doi vor avea o relaţie bună. Sau poate va fi un film de acţiune. Oricum ar fi, dacă aceşti doi lideri se vor întâlni, va fi o întrevedere a unor oameni foarte ciudaţi”, încheie Kim Heung-Kwang.