Întrebat dacă armata SUA va apăra România în cazul unui atac al Rusiei, chiar dacă alţi aliaţi precum Marea Britanie, Germania sau Franţa n-ar oferi sprijin militar, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Douglas Lute, a declarat: “Da, Statele Unite vor răspunde la un atac armat asupra oricărui aliat din cei 27. O lectură atentă a Tratatului de la Washington (…) indică faptul că fiecare membru (NATO) are o responsabilitate individuală şi în mod concertat cu alţi aliaţi pentru a răspunde unui atac armat”.
“Statele Unite au un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic prin Tratat să răspundă individual şi în mod concertat cu cei 27 de aliaţi. Este important să amintim că avem o responsabilitate individuală şi colectivă, iar SUA iau foarte în serios acest lucru. Şi cred că cea mai bună dovadă că luăm foarte în serios obligaţia noastră de a ne apăra aliaţii, inclusiv România, este că suntem aici“, a spus Lute, referindu-se la prezenţa şi participarea trupelor americane şi a altor trupe aliate la exerciţiile derulate în Europa de Est în ultimul timp.
“Prin umare nu doar spunem (că ne apărăm aliaţii) prin intermediul Tratatului de la Washington şi a articolului 5, dar o şi facem prin prezenţa noastră continuă. Puteţi avea mare încredere că Statele Unite ale Americii sunt aici. Asta înseamnă să fii aliat”, a explicat ambasadorul american la NATO, în cadrul unei discuţii telefonice cu jurnaliştii europeni, care a avut loc vineri.
Referitor la un sondaj publicat recent de Pew Research Center, potrivit căruia cetăţenii din vestul Europei sunt reticenţi în ceea ce priveşte folosirea forţei militare pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei, Douglas Lute a explicat că acţiunile celor 28 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice arată “o imagine foarte diferită” de rezultatele sondajului.
Diplomatul american a dat ca exemplu misiunea din Afganistan, demarată în urmă cu 12 ani, la care participă toate cele 28 de state membre şi 13 sau 14 parteneri ai Alianţei, dar şi deciziile luate de liderii NATO la summitul din Ţara Galilor, de anul trecut.
“Un alt exemplu este Readiness Action Plan. Nu doar SUA participă la exerciţiile derulate de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Suntem alături de toţi ceilalţi aliaţi”, a subliniat Douglas Lute.
Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al Partidului Liberal Reformator, a arătat, în şedinţa comună a Birourilor Permanente (BP) ale Senatului şi Camerei Deputaţilor din 15 iunie, că el nu a fost invitat la Cotroceni pentru discuţii pe această temă şi nu crede că documentul poate fi aprobat în forma transmisă.
“Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs. Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent”, a spus Tăriceanu, în şedinţă, conform stenogramei.
El a apreciat astfel că documentul nu poate fi votat în forma propusă, spunând că nu contestă atributul preşedintelui de a elabora strategia, dar că este vorba de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale.
Tăriceanu s-a adresat şi parlamentarilor PNL spunându-le : “Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteţi, sunteţi un pic prea mari. Deci, nu vă faceţi că uitaţi că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc uşoară cu fostul preşedinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, şi anume transferul de puteri executive la instituţia prezidenţială. Dacă atunci eram cu toţii de acord că acest lucru nu este acceptabil, înţeleg că acum n-aveţi niciun fel de problemă, când preşedinte este actualul ocupant al funcţiei de la Cotroceni şi vă doriţi acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Şi aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă şi, de aceea, vă spun: uşor, nu luaţi aşa viteză”.
Luni, a fost anunţat că Strategia naţională de apărare a fost trimisă la Comisiile de apărare şi, dacă acestea nu vor reuşi să întocmească raportul într-o săptămână, până luni, când preşedintele Klaus Iohannis se va adresa Parlamentului, există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea sa.
Liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban a acuzat faptul că mai mulţi membri din Birourile Permanente reunite, aparţinând coaliţiei majoritare doresc tergiversarea adoptării strategiei, pe motiv că preşedintele încercă să îşi aroge mai mai multe atribuţii.
Comisiile de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au aprobat, miercuri, Strategia naţională de apărare a ţării, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul preşedintelui Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, pe 12 iunie, Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării, şeful statului solicitând să adreseze Legislativului în 22 iunie un mesaj referitor la acest document, în şedinţă comună a celor două Camere.
Reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale au avut, joi, o întâlnire cu membri ai corpului diplomatic din statele UE şi NATO, cărora le-au prezentat direcţiile de acţiune din noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adoptată miercuri de comisiile de specialitate ale Parlamentului.
“Subiectul principal al întâlnirii a fost prezentarea viziunii strategice, a principalelor elemente de conţinut şi a direcţiilor de acţiune din noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, mai ales din perspectiva statutului României de membru al NATO şi al UE”, se arată în comunicat.
“Lituania acţionează pentru a facilita mobilizarea şi staţionarea (de armament greu american). Mai mult, vrem să punem la dispoziţie infrastructura noastră pentru echipamentul militar”, a declarat ministrul lituanian al Apărării Juozas Olekas pentru televiziunea naţională LRT, citată de portalul Delfi.lt.
“Ne aşteptăm ca deciziile să fie adoptate încă din acest an, astfel încât echipamentul militar, inclusiv vehicule de luptă şi tancuri, să fie staţionat în Lituania”, a adăugat el.
Premierul Algirdas Butkevicius a salutat, la rândul său aceste planuri ale Pentagonului. “Regiunea noastră riscă cel mai mult, iar de aceea cred că un asemenea indiciu că NATO şi conducerea sa acordă multă atenţie (…) şi planifică pentru viitorul apropiat este un lucru pozitiv în opinia mea”, a declarat Butkevicius pentru LRT.
Aceste propuneri fac parte dintr-un program aprobat de către Congresul Statelor Unite al cărui scop este consolidarea securităţii în Europa Centrală şi de Est, iar aceste echipamente ar schimba substanţial situaţia securităţii în Lituania şi în regiune, a declarat duminică Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe.
“S-a discutat de ceva timp, deoarece Congresul american a aprobat un program de susţinere a ţărilor central şi est-europene în valoare de un miliard de dolari”, a declarat Linkevicius pentru postul de radio LRT. “O anumită sumă a fost alocată Lituaniei”, a adăugat el, precizând că este vorba despre o companie care va fi staţionată în Lituania pentru “formare permanentă”. “Vor fi staţionate, de asemenea, echipamente secundare şi armament”, a mai spus ministrul.
El a confirmat că se analizează staţionarea de armament în toate cele trei state baltice şi în “toate statele central şi est-europene”, inclusiv Ungaria, Bulgaria, România.
“Armamentul care va fi staţionat este pentru un număr mai mare de trupe. Operarea şi mentenanţa acestui tip de armament necesită capabilităţi, dar acestea sunt lucruri ce vor fi dezvăluite după ce planificatorii capabilităţilor în domeniul Apărării şi în special comandamentele militare vor face publice informaţii mai detaliate. Nu vreau să dau cifre, dar acest lucru va schimba substanţial situaţia în comparaţie cu cea de acum”, a declarat el.
Linkevicius a apreciat că nu este vorba despre o “dovadă de agresivitate” faţă de Rusia sau alte ţări, ci “pur şi simplu (despre) elemente de consolidare a securităţii”.
“Este un mesaj foarte important pentru poporul lituanian şi, de fapt, pentru întreaga lume”, a apreciat şeful diplomaţiei.
Potrivit ziarului The New York Times (NYT), în cazul în care propunerea va fi adoptată, va fi pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece când Statele Unite ar staţiona echipament militar greu, inclusiv tancuri de luptă, într-o fostă ţară sovietică. Însă acest pas, care încă nu a primit undă verde de la Casa Albă şi secretarul Apărării ar trimite un semnal puternic Rusiei cu privire la hotărârea Washingtonului de a apăra statele NATO de Moscova.
Drona spaţială secretă a Forţelor Aeriene americane a fost din nou lansată pe orbita Pământului, pe 20 mai, la şase luni după revenirea pe Terra, în octombrie 2014. Aceasta este a patra misiune a dispozitivului fără pilot X-37B, asemănător unei navete spaţiale, însă informaţiile privind scopul noii misiuni au rămas clasificate.
Potrivit Daily Mail, avionul spaţial a fost surprins de astronomi amatori într-un loc de pe orbită pe care nu ar fi trebuit să fie. “Este mai jos pe orbită decât ar fi normal. Am fost contrariaţi, pentru că am crezut că va sta ca de obicei. De asemenea, gradul de înclinare este de 38 de grade şi nu 40 de grade, cum ar fi trebuit să fie”, a declarat Greg Roberts pentru Space.com.
Faptul că zboară la o altitudine mai mică decât de obicei poate însemna un test pentru o nouă tehnologie de propulsie.
“Avionul X-37B a fost surprins survolând aceeaşi zonă la fiecare două zile: Asta ar putea însemna că se află într-o misiune de spionaj”, a declarat Ted Molczan pentru Space.com.
Precedenta misiune a navetei spaţiale a durat 22 de luni şi s-a încheiat în octombrie 2014, fiind cea mai lungă misiune de până atunci. Primele două misiuni au durat 225 şi, respectiv, 469 de zile.
Avionul spaţial robotizat, asemănător unei navete, a fost lansat pentru prima dată pe orbita Pământului în aprilie 2010, misiunea lui fiind una secretă. Ulterior, el a fost lansat din nou în spaţiu în 2011 şi a revenit pe Terra în iunie 2012.
Scopul misiunilor avionului nu este clar, recent apărând o teorie conform căreia nava a urmărit laboratorul spaţial al Chinei.
Singura explicaţie credibilă privind misiunea navei este testarea de tehnologii care ar putea fi folosite în viitoarele misiuni spaţiale.
Avionul spaţial X-37B a fost construit de Boeing, care a început lucrările la acesta în cadrul unui proiect NASA, în 1999, dar care a fost ulterior preluat de US Air Force.
“Acest vehicul a fost conceput pentru a fi un laborator orbital pentru testarea de noi tehnologii şi componente, care apoi pot fi aduse pe Pământ şi examinate. Tehnologiile testate în cadrul programului se referă la sisteme de ghidaj, de navigaţie şi de control, sisteme de protecţie termică, scuturi şi structuri rezistente la temperaturi ridicate sau sisteme de zbor electromagnetice”, informează US Air Force.
Cu toate acestea, din cauza misterului legat de misiunile navetei există diverse teorii: avionul testează de fapt o armă secretă spaţială sau are misiuni de spionaj.
Micul avion măsoară 8,9 metri lungime şi are o anvergură a aripilor de 4,5 metri. El cântăreşte aproximativ 5,5 tone şi este lansat în spaţiu cu o rachetă de tip Atlas V.
După instalarea pe orbită, acest avion funcţionează cu electricitate provenind de la celule solare şi baterii pe bază de ioni de litiu.
US Air Force mai deţine un al doilea astfel de avion spaţial.
Un avion american de supraveghere, care a survolat săptămâna trecută insule pe care China le construieşte în regiune, a fost avertizat de opt ori de către Marina chineză să părăsească zona. Oficiali americani sunt îngrijoraţi de militarizarea unora dintre aceste insule artificiale şi încearcă să atragă atenţia publicului asupra acestui lucru, relatează CNN.
“Statele Unite sunt profund îngrijorate de ritmul şi amploarea expansiunii în Marea Chinei de Sud, de perspectiva unei continuări a militarizării şi potenţialul acestor activităţi de a spori riscul unei erori de judecată sau unui conflict între statele” implicate în dispute, a declarat Carter în faţa experţilor internaţionali care participă la reuniune.
Relaţiile dintre China şi ţări vecine ca Vietnamul, Filipine, Coreea de Sud şi Japonia sunt tensionate din cauza acestor dispute teritoriale vizând dreptul de exploatare a unor resurse naturale de pe fundul oceanic.
Unele dintre aceste ţări au construit, la rândul lor, insule artificiale.
Însă Carter a criticat doar Beijingul.
“O ţară a mers mult mai departe şi mai repede decât celelalte, iar această ţară este China. China a revendicat peste 800 de hectare, mai mult decât toate celelalte (ţări) reclamante la un loc şi mai mult decât în întreaga istorie în regiune. Iar China a făcut acest lucru în ultimele 18 luni”, a subliniat secretarul american.
Multe dintre insulele artificiale ale Chinei sunt mai aproape de coastele vecinilor săi decât de ale sale.
Carter a îndemnat toate ţările implicate în aceste dispute teritoriale să înceteze imediat expansiunea teritorială şi să pună capăt militarizării regiunii.
Fostul director adjunct al CIA Michael Morell a declarat săptămâna aceasta pentru CNN că această confruntare prezintă un risc “absolut” de izbucnire, în viitor, a unui eventual război între Statele Unite şi China.
Statele Unite intenţionează să suspravegheze aerian mai îndeaproape aceste insule artificiale şi să trimită nave de război în misiuni de patrulare în apropiere, în cadrul unei noi prezenţe militare, mai robuste, în regiune.
Aceasta face parte din politica strategică şi economică a preşedintelui american Barack Obama cu privire la Asia.
Carter şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la posibilitatea izbucnirii unor conflicte şi a declarat că soluţiile sunt limitate. “Ştim cu toţii că nu există o soluţie militară la disputele (teritoriale) din Marea Chinei de Sud”, a subliniat el.
În schimb, secretarul american al Apărării a îndemnat la consolidarea eforturilor diplomatice.
“Regretăm aceste decese accidentale”, a declarat, citat într-un comunicat, generalul american James Terry, comandantul Comandamentul militar care conduce atacurile coaliţiei (CJTF).
Ancheta militară americană conchide că “atacurile aeriene efectuate împotriva instalaţiilor folosite de către grupul Khorasan în apropiere de oraşul Harem au provocat probabil moartea a doi copii non-combatanţi”, se arată în comunicat.
În comunicat nu se precizează acest lucru, dar în atacurile de pe 5 şi 6 noiembrie împotriva Khorasan a fost ucis artificierul grupului, francezul David Daoud Drugeon, un expert în explozibili din cadrul grupării, care planifica atentate în state occidentale.
Înainte de atacuri, armata americană a “verificat riguros” clădirile vizate şi a conchis că gruparea Khorasan le utiliza “exclusiv în scopuri militare”, se arată în comunicat.
Conform acestei evaluări, “nu existau indicii potrivit cărora erau copii în clădirile vizate”, se arată în comunicat. Bombardamentele au provocat de asemenea “răni uşoare” unui număr de doi “adulţi non-combatanţi” care locuiau în apropiere, potrivit aceleiaşi surse.
Atacurile aeriene au fost efectuate în conformitate cu regulile armatei americane şi principii internaţionale privind conflictele armate, şi anume “necesitatea militară”, “umanitatea” şi “proporţionalitatea”, se mai arată în comunicat.
Lansarea a avut loc miercuri, de la baza aeriană Cape Canaveral Air Force Station, din California, aceasta fiind cea de-a patra misiune a navetei spaţiale.
În octombrie 2014, dispozitivul fără pilot X-37B, asemănător unei navete spaţiale, a aterizat la baza aeriană Vandenberg, după 22 de luni petrecute pe orbită, cea mai lungă misiune de până în prezent.
Primele două misiuni au durat 225 şi, respectiv, 469 de zile.
Avionul spaţial robotizat, asemănător unei navete, a fost lansat pentru prima dată pe orbita Pământului în aprilie 2010, misiunea lui fiind una secretă. Ulterior, el a fost lansat din nou în spaţiu în 2011 şi a revenit pe Terra în iunie 2012.
Scopul misiunilor avionului nu este clar, recent apărând o teorie conform căreia nava a urmărit laboratorul spaţial al Chinei.
Singura explicaţie credibilă privind misiunea navei este testarea de tehnologii care ar putea fi folosite în viitoarele misiuni spaţiale.
Avionul spaţial X-37B a fost construit de Boeing, care a început lucrările la acesta în cadrul unui proiect NASA, în 1999, dar care a fost ulterior preluat de US Air Force.
“Acest vehicul a fost conceput pentru a fi un laborator orbital pentru testarea de noi tehnologii şi componente, care apoi pot fi aduse pe Pământ şi examinate. Tehnologiile testate în cadrul programului se referă la sisteme de ghidaj, de navigaţie şi de control, sisteme de protecţie termică, scuturi şi structuri rezistente la temperaturi ridicate sau sisteme de zbor electromagnetice”, informează US Air Force.
Cu toate acestea, din cauza misterului legat de misiunile navetei există diverse teorii: avionul testează de fapt o armă secretă spaţială sau are misiuni de spionaj.
Micul avion măsoară 8,9 metri lungime şi are o anvergură a aripilor de 4,5 metri. El cântăreşte aproximativ 5,5 tone şi este lansat în spaţiu cu o rachetă de tip Atlas V.
După instalarea pe orbită, acest avion funcţionează cu electricitate provenind de la celule solare şi baterii pe bază de ioni de litiu.
US Air Force mai deţine un al doilea astfel de avion spaţial.
Insulele artificiale şi prezenţa militară masivă chineză au alarmat Pentagonul, care efectuează zboruri de supraveghere în regiune pentru a arăta fără echivoc faptul că Statele Unite nu recunosc revendicările teritoriale ale Chinei. Aliaţii din regiune ai americanilor sunt, la rândul lor, îngrijoraţi.
Fostul director adjunct al CIA Michael Morell a declarat pentru CNN, în noaptea de miercuri spre joi, că această confruntare arată că există riscul izbucnirii unui război între Statele Unite şi China.
O echipă a postului american a primit acces exclusiv în timpul unei misiuni aeriene de supraveghere a apelor disputate, precizează CNN, aratând că Pentagonul a dorit astfel să atragă atenţia asupra provocării reprezentate de insulele artificiale chineze.
Un avion de supraveghere de tip P8-A Poseidon – cea mai avansată aeronavă americană de acest tip, care este totodată un vânător de submarine – a coborât până la altitudinea de 4.500 de metri deasupra insulelor.
“Aici Marina chineză… Aici marina chineză… Vă rugăm să plecaţi… pentru a evita o neînţelegere”, s-a auzit o voce, într-o transmisie radio receptată la bordul aeronavei în care se afla echipa CNN.
Pentagonul a declasificat pentru prima dată înregistrări video care surprind activitatea Chinei în regiune şi înregistrări audio în care chinezii provoacă o aeronavă americană.
Potrivit CNN, Statele Unite analizează atât posibilitatea efectuării unor zboruri la o altitudine şi mai mică, cât şi trimiterea unor nave de război în imediata apropiere a acestor insule, în cadrul unei noi prezenţe, “mai robuste”, în regiune.
Imediat după transmisie, aeronava a observat şi sursa acesteia – o insulă artificială situată la aproximativ 1.000 de kilometri de coastele chineze.
Marea Chinei de Sud face obiectul a numeroase revendicări teritoriale asupra unei zone bogate în peşte, în subsolul căreia s-ar afla zăcăminte importante de resurse naturale.
Misiunea de miercuri a vizat în mod special monitorizarea activităţilor chineze pe trei insule care în urmă cu trei luni erau doar nişte recife care abia ieşeau din apă. În prezent, ele au devenit proiecte masive de construcţii, despre care Statele Unite afirmă că urmează să găzduiască instalaţii militare.
Această creare de noi teritorii în Marea Chinei de Sud face parte dintr-un efort militar chinez mai amplu care vizează, în opinia unora, provocarea dominaţiei americane în regiune, după ce Beijinul şi-a lansat primul portavion, îşi echipează rachetele nucleare cu focoase multiple, dezvoltă rachete împotriva navelor de război iar în prezent construieşte baze militare la mare depărtare de ţărm.
“Încerc să înţeleg, ca oricine altcineva, ce urmăreşte (China) aici. Am observat recent o sporire a activităţii în legătură cu ceea ce pare să fie construirea unei infrastructuri militare”, a declarat căpitanul Mike Parker, comandantul flotei de avioane de supraveghere de tip P8 şi P3 mobilizate în Asia, pentru echipa CNN de la bordul aeronavei.
“Am fost provocaţi acum de 30 de minute de Marina chineză. Cred că (semnalul) provenea de la instalaţia aceasta”, a continuat Parker, arătând cu degetul o staţie de radar de alertă rapidă amplasată pe o insulă artificială, la reciful Fiery Cross, aflat sub controlul Chinei – care a staţionat aici 200 de militari şi a demarat lucrări în vederea construirii unui port şi unei piste de aterizare – şi revendicat de Filipine, Vietnam şi Taiwan.
În doar doi ani, China a extins suprafaţa recifului cu aproximativ 800 de hectare, într-o zonă în care adâncimea apei este de aproximativ 90 de metri.
Într-o înregistrare video efectuată de avinul de tip P8, în afară de radarul de alertă rapidă, pe insulă – numită de unii “portavionul care nu poate fi scufundat” – se pot vedea barăci militare, un turn militar de control şi o pistă care poate fi utilizată de toate tipurile de avioane din dotarea armatei chineze
“Traficul de suprafaţă este evident intens”, a declarat pentru CNN locotenent-comandorul Matt Newman din carlinga avionului de supraveghere, precizând că se referă la nave de război şi ale Pazei de Coastă chineze. “Au radare aeriene, deci există şanse mari să fim urmăriţi”, adaugă el.
Dovada, comentează CNN, este faptul că Marina chineză a cerut avionului de tip P8 să părăsească spaţiul aerian de opt ori în cursul acestei singure misiuni.
De fiecare dată, piloţii americani au răspuns că aeronava zboară în spaţiul aerian internaţional.
Este o înfruntare aeriană militară, dar avioane civile pot fi prinse la mijloc, subliniază CNN.
Cu cât China construieşte mai mult, cu atât avertismentele Marinei chineze sunt mai frecvente şi mai agresive, au declarat comandanţi americani pentru post.
Atât la reciful Fiery Cross, cât şi la reciful Mischief, care fac parte din arhipelagul Spartly, numeroase utilaje lucrau de zor, luând nisipul de fundul oceanic şi proiectându-l în atmosferă, în coloane imense, pentru a crea uscat.
“Vedem acest lucru zilnic”, a declarat Parker. “Cred că lucrează inclusiv în weekend, pentru că-i vedem mereu”, adaugă el.
Potrivit proiectului, instituţiile din domeniul apărării oridinii publice şi securităţii naţionale pot executa cu personalul şi mijlocele proprii din domeniul specific de activitate, lucrări de geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrametrie şi cartografie necesare asigurării geografice a Armatei române, ale celorlalte structuri ale sistemului naţional de apărare şi a structurilor NATO, pe baza specificaţiilor tehnice şi standardelor NATO din domeniul geografiei militare.
Instituţiile din domeniu apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor putea executa cu personal şi mijloace proprii lucrări de cadastru conform normelor autorităţii naţionale de specialitate.
