BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Investitorii străini vin tare din urmă la Fondul Proprietatea

    Statul, în schimb, a rămas în portofoliu cu 6,71% din acţiuni, având în vedere că neefectuarea aportului la capitalul social a dus la blocarea a 372,5 milioane de acţiuni ale Ministerului Finanţelor (un pachet de 2,71%). Investitorii instituţionali români au o cotă de 10,2% din acţiuni.

    Analiştii BCR apreciază că reducerea capitalului social cu 2,7%, ca urmare a eventualei anulări a cotei statului din cauza neefectuării aportului la capital, ar fi benefică pentru preţul acţiunilor, întrucât va avea un impact pozitiv asupra valorii activului net pe acţiune. Cât priveşte ponderea mare a investitorilor instituţionali străini şi români – de la 19% înainte de listarea la bursă a Fondului la 44% în prezent – aceasta dovedeşte că profilul fondului este atractiv pentru investitorii sofisticaţi, consideră analiştii BCR.

    Evoluţia acţionariatului corespunde cu promovarea pe care administratorul Fondului, Franklin Templeton, o face în rândul investitorilor străini. Mark Mobius, reprezentantul Templeton Emerging Markets Group, a declarat pentru Yahoo!Finance că recomandă pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia, având în vedere că Europa de Est oferă oportunităţi noi investitorilor care caută acum alternative la plasamentele pe pieţele vestice. “România este un nou stat membru al UE care a trecut prin transformări şi reforme extraordinare”, a argumentat Mobius.

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • ATEBank îşi va mări cu 20 mil. euro participaţia la filiala din România

    ATEBank România a făcut cunoscut, la jumătatea lui august, că AGA se va reuni la 16 septembrie pentru aprobarea majorării de capital cu 84.472.000 de lei (19,98 mil. euro), ceea ce va creşte valoarea capitalului la 52,26 milioane de euro. ATEBank controlează 74,12% din ATEBank România, restul fiind deţinut de International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale (15%) şi de Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (7,36%).

    ATEBank (Banca Agricolă a Greciei) a terminat anul trecut cu o pierdere de 438 milioane de euro, după o pierdere de 452 milioane de euro în 2009. A fost singura bancă elenă care a ratat testul european de soliditate financiară din vara lui 2010 şi una dintre cele două care l-au ratat anul acesta, cealaltă fiind Eurobank.

    Conform Autorităţii Bancare Europene, care a realizat testul de anul acesta, ATEBank ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 713 milioane de euro ca să ajungă la rata minimă admisă de adecvare a capitalului de rang I (5%). Oficialii băncii au precizat însă că provizioanele de 750 de milioane de euro, absente din calculul rezultatelor testului, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificată pentru finele lui 2012, o vor ajuta să ajunga în timp util la rata de adecvare a capitalului de 5%.

    Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, banca elenă urmează să renunţe la operaţiunile din România şi Serbia până în 2012.

  • Eurobank şi Alpha Bank şi-au anunţat oficial fuziunea. Care sunt termenii acesteia

    Noul grup va deveni cel mai mare din Grecia şi va avea poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).

    Operaţiunea de fuziune se va face printr-un schimb de 7 acţiuni Eurobank pentru 5 acţiuni Alpha, conform comunicatului de fuziune. Noul grup va avea active combinate de 146 de miliarde de euro, venituri combinate, înainte de calcularea provizioanelor, de 2,6 miliarde de euro la nivelul anului 2010. În România, activele combinate ale noii instituţii se vor ridica la 30 de miliarde de lei (peste 7 mld. euro), plasând-o pe locul al treilea în topul băncilor în funcţie de active. Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.

    Consiliul de administraţie şi comitetul executiv vor fi prezidate de Yannis Costopoulos, reprezentantul familiei Costopoulos, iar echipa de management va fi condusă de cei doi CEO, Demetrios Mantzounis (Alpha Bank) şi Nicholas Nanopoulos (Eurobank).

    “Noua bancă va contribui la reluarea creşterii economice în Grecia şi la conectivitatea ţării noastre cu pieţele vecine din Europa de Sud-Est”, a declarat Yannis Costopoulos. “Această fuziune este un pas decisiv în consolidarea economiei în sectorul privat, la un moment de răscruce în istoria Greciei, demonstrând susţinerea continuă din partea investitorilor internaţionali de prim-rang. Sunt încântat să salut creşterea participării Paramount la noua bancă”, a adăugat Costopoulos, referindu-se la intenţia acţionarului din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank, de a cumpăra 20% din noua instituţie, investind 500 de milioane de euro.

    Banca rezultată din fuziune va realiza sinergii brute de costuri de circa 650 de milioane de euro în fiecare dintre următorii trei ani şi va proceda la un efort de consolidare a bazei de capital cu circa 3,9 miliarde de euro, incluzând o majorare de capital care se va face cu participarea Paramount. Ca atare, noua bancă va avea o rată de adecvare a capitalului de rang I (Core Tier 1 Ratio, indicator relevant pentru capacitatea băncilor de a rezista la şocuri externe) de 14%, comparativ cu nivelul minim de 5% folosit în testul european de soliditate bancară din vară, pe care Eurobank l-a ratat.

    Fuziunea va trebui să fie aprobată de adunările generale extraordinare ale acţionarilor celor două bănci, din noiembrie, urmând ca fuziunea juridică efectivă să aibă loc până la jumătatea lunii decembrie.

    Consultanţii financiari ai celor două bănci au fost Citibank şi JP Morgan (pentru Alpha), respectiv Barclays Capital, Goldman Sachs International şi Rotschild (Eurobank).

    În aşteptarea anunţului, notează publicaţia elenă Capital, bursa din Atena a crescut puternic, condusă de acţiunile sectorului bancar, în special de Hellenic Postbank, Piraeus Bank şi ATEBank, ale căror titluri au urcat cu peste 25%, având în vedere că înfiinţarea noii instituţii de credit funcţionează ca un precedent pentru alte fuziuni şi achiziţii care ar mai putea avea loc între băncile greceşti.

    Presa elenă a dat ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.

  • Dividendele de la companiile de stat au dus la un profit record al Fondului Proprietatea

    In prima jumatate a anului precedent, Fondul Proprietatea a
    realizat un profit net de 210,5 milioane de lei, in timp ce pe tot
    anul a ajuns la 456,2 milioane de lei.

    Rezultatele pentru primele sase luni din 2011 au fost influentate
    pozitiv de dividendele primite pe 2010 de la companiile din
    portofoliu, un impact major in acest sens avandu-l decizia
    Guvernului de a impune companiilor cu capital majoritar de stat sa
    distribuie cel putin 90% din profit in forma de dividende, pentru a
    sustine reducerea deficitului fiscal. Fondul beneficiaza puternic
    de aceasta decizie, avand in vedere ca statul este actionarul
    majoritar al principalelor companii din portofoliul (Romgaz,
    Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz).

    “Dividendele mult mai mari primite de Fondul Proprietatea ar putea
    permite distribuirea de catre fond in 2011, la randul sau, catre
    actionari a unui dividend brut cel putin la nivelul celui de 0,0314
    lei/actiune din 2011”, apreciaza Mihai Caruntu, analist al
    BCR.

    “La nivelul curent de pret pe actiune, aceasta ar insemna un
    randament al dividendului de 6% pe un an, ceea ce este rezonabil,
    avand in vedere profilul de crestere al FP”, adauga Mihai Caruntu.
    Randamentul dividendului este raportul dintre valoarea unitara a
    dividendului pe actiune si pretul de achizitie al actiunii. La BVB,
    ultimul pret pe actiune al FP a fost de 0,51 lei/actiune.

    Contributia dividendelor din partea Petrom este de peste 200 de
    milioane de lei, dupa ce in precedentii doi ani compania nu a
    distribuit dividende. Romgaz si Hidroelectrica au varsat, la randul
    lor, cate 150 milioane de lei.

    La 30 iunie, numarul actionarilor FP era de 9.888, dintre care cei
    ce detin mai mult de 5% din capitalul social sunt Ministerul
    Finantelor (19,05%) si Georgia Palade van Dusen, nepoata
    industriasului interbelic Nicolae Malaxa si fiica savantului George
    Emil Palade, laureat Nobel (6,68%).

    Persoanele fizice romane detineau 37,02% din actiunile Fondului, in
    timp ce 27,33% erau actionari institutionali straini. Capitalul
    social al Fondului era de 13,778 miliarde de lei, din care cel
    varsat reprezenta 13,756 miliarde.

  • Cum incearca Franklin Templeton sa atraga investitori la Fondul Proprietatea

    Intalnirile, menite sa creasca vizibilitatea Fondului pentru
    investitorii straini, vor avea loc in Europa (Londra, Varsovia,
    Stockholm, Frankfurt si Paris) si in centre financiare din afara
    Europei.

    “Deja avem un program foarte incarcat de intalniri cu numerosi
    investitori institutionali, ceea ce demonstreaza interesul pe care
    Fondul Proprietatea il genereaza”, a declarat Greg Konieczny,
    managerul de fond al Fondului Proprietatea.

    Eforturile Franklin Templeton, afirma Konieczny, s-au reflectat
    deja in structura actionariatului Fondului, care arata ca
    participatia investitorilor institutionali a inregistrat o crestere
    de peste 10% din capitalul social de la sfarsitul lui 2010.

    Din punctul de vedere al standardelor pentru investitorii carora
    li se adreseaza Franklin Templeton, referitoare la fundamentele
    economice si la dimensiunea si adancimea pietei de capital, Romania
    nu este o piata emergenta clasica, in genul Cehiei sau al Turciei,
    ci una de frontiera, comparabila ca potential cu Vietnam, Ucraina,
    Bulgaria sau Bahrein.

  • BNR: Nicio banca nu pleaca. Pot fi doar schimbari de actionari

    “Vestile aparute in presa ca unele banci straine vor sa plece
    din tara noastra sunt inexacte. Sunt intr-adevar banci unde ar
    putea sa existe schimb de actionari. Dar asa ceva se intampla in
    toata lumea. Inca dinainte de criza s-au vandut si s-au cumparat
    banci, fie au fuzionat”, mentioneaza Adrian Vasilescu, consilier al
    guvernatorului BNR, scrie Ziarul Financiar. Pe piata romaneasca
    exista mai multe banci care sunt de vanzare de mai mult timp.
    Actionarii existenti cauta cumpa ratori intrucat au alte prioritati
    sau si-au schimbat strategiile. “Banca nu este un automobil pe care
    sa-l vinzi in Romania, iar cumparatorul sa plece cu el in Germania,
    Austria sau oriunde. Banca este o institutie financiara romaneasca,
    ea ramane in Romania cu toate activele ei si cu raspunderea de a
    administra in continuare fiecare leu, euro sau dolar din conturile
    clientilor. Depozitele de aici raman in siguranta si garantate de
    stat, iar operatiunile bancii, cu un alt investitor, continua in
    mod firesc”, mentioneaza consilierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea BVB, sub asediul actionarilor

    Solicitarile sunt sustinute pe de o parte de fondurile de
    investitii si banci, dar si de unele firme de brokeraj locale.
    Odata introduse pe ordinea de zi, ele si-ar putea gasi o sustinere
    puternica in randul actionarilor, iar daca ar fi aprobate, ele ar
    putea duce la schimbari in Consiliul de Administratie si la o
    scadere a lichiditatilor pe care conducerea Bursei le are la
    dispozitie. Reprezentantii Bursei de Valori au precizat ca cererile
    vor fi verificate “sub aspectul indeplinirii conditi¬ilor de fond
    si forma cerute de legislatia romaneasca incidenta”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Franklin Templeton vrea sa-i revoce pe membrii CA Romgaz care au votat pentru donatia de 400 mil. lei catre stat

    Ministerul Economiei, actionarul majoritar al companiei cu 85%
    din actiuni, a votat la AGA din 30 noiembrie in favoarea donatiei
    de 400 de milioane de lei catre bugetul statului roman. In calitate
    de actionar minoritar, cu 15% din actiuni, Fondul Proprietatea a
    votat impotriva rezolutiei.

    Fondul Proprietatea a anuntat deja ca ataca in justitie decizia
    Romgaz de a face donatia si ii asigura pe actionari ca va folosi
    toate mijloacele legale pentru recuperarea sumei, prin anularea
    deciziei AGA Romgaz din 30 noiembrie de aprobare a donatiei.

    “Guvernul roman risca foarte mult in relatia cu investitorii
    straini urmand acest drum”, a declarat Mark Mobius, presedinte
    executiv al Templeton Emerging Markets Group. “Ne-am opus cu
    fermitate acestor masuri, intrucat credem cu tarie ca vor avea
    consecinte negative, cauzand pierderea increderii investitorilor in
    disponibilitatea Guvernului de a-si onora obligatiunile si
    datoriile, precum si obligatiile fata de actionarii si furnizorii
    companiilor detinute de stat.”

    Greg Konieczny, manager de fond al Fondului Proprietatea, a
    comentat la randul sau: “Suntem extrem de dezamagiti ca in ciuda
    propunerii noastre pentru o solutie alternativa, aceasta masura
    nefericita a fost aplicata. Dorim sa ii asiguram pe actionari ca
    vom continua sa facem eforturi pentru recuperarea sumei, utilizand
    toate mijloacele legale posibile”.

    Ideea Guvernului de a cere bani de la Romgaz pentru reducerea
    deficitului bugetar a fost criticata de reprezentantii Fondului in
    mai multe randuri, pe motiv ca ar speria investitorii si ar putea
    duce chiar la o inrautatire a ratingului de tara.

    Managerul de investitii si administratorul unic impreuna cu
    brokerii organizeaza in aceasta perioada o serie de roadshow-uri
    nationale si internationale pentru a promova Fondul Proprietatea in
    randul investitorilor, avand in vedere apropiata listare a Fondului
    la Bursa de Valori, programata pentru 25 ianuarie.

  • Cocor, un butoi de pulbere: Principalii actionari au votat premierea comitetului director cu 430.000 de euro

    Decizia a fost aprobata de principalii actionari ai Cocor –
    fondul de investitii Broadhurst si persoanele fizice Daniel Stoica
    si Liviu Ursan – care detin impreuna, direct si indirect, 51% din
    actiunile companiei. Principalul actionar minoritar al Cocor, Aurel
    Besliu, care controleaza in nume propriu si prin intermediul firmei
    Turnover ABC peste 16% din companie, s-a opus insa acestei decizii,
    spunand ca in cadrul AGA nu s-a prezentat niciun material din care
    sa rezulte in ce masura activitatea comitetului de directie a
    contribuit la realizarea acestei economii.

    Cei trei membri ai comitetului director care au fost premiati sunt
    firmele Staar Rating, detinuta de Dan Barbulescu, Quality Concept
    Management, detinuta de Cristian Procopie, si Popescu Management,
    controlata de Florea Popescu, care au fost sustinute in Consiliul
    de Administratie de cei trei actionari principali.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .