In termeni nominali, datoria a scazut la 176,9 miliarde de lei,
fiind formata in proportie de 93,8% din datoria publica
guvernamentala.
Ministerul Finantelor a imprumutat in iunie doar 957 milioane de
lei prim emisiuni de obligatiuni de stat si certificate de
trezorerie, cu circa 1,5 miliarde de lei mai putin decat in luna
anterioara, cand valoarea imprumuturilor s-a ridicat la 2,53
miliarde de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat, intr-un
interviu pentru Pro TV, ca scopul acestei legi este acela de a
impozita si averile pentru care nu se platesc bani la Fisc si nu va
verifica si modul in care a fost dobandita acea avere
Cititi mai multe pe www.incont.ro.
La operatiune au participat 22 de institutii de credit.
Scadenta depozitelor atrase va fi luni, 23 august, respectiv ultima
zi a perioadei in care bancile au obligatia sa constituie la BNR
rezervele minime obligatorii aferente depozitelor atrase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In motivatia inchiderii fondului, Druckenmiller a declarat ca
principalul motiv este stresul acumulat de acesta in ultimii ani,
pe fondul crizei economice globale, in incercarea de a mentine pe
crestere fondul de hedging.
“Timp de 30 de ani am fost responsabil cu administrarea banilor
clientilor si a fost o bucurie pentru mine, dar la un moment dat
trebuie sa merg mai departe”, a spus Druckenmiller intr-un interviu
citat de Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
”Dupa socoteli pe care le putem spune in grosier deocamdata, am
putea zice ca anvelopa pentru anul viitor, daca n-am face nicio
reducere de personal, ne-ar permite o crestere de circa 5% a
salariilor. Daca anul viitor vom restrictiona in continuare al
13-lea salariu si prime de vacanta, vom avea inca 5%, deci vom avea
10%, la care vom putea adauga o crestere datorata reducerii de
personal pe care o facem acum. Deci o sa fie mult peste 10%”, a
spus Seitan.
Ministrul sustine ca in cazul bugetarilor care in prezent au
salarii mici, cresterea ar putea fi de peste 25%.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
putin de 5% din PIB”.
Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
din caderea productiei ca efect al crizei
a fost recuperata, gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
locomotiva economica a Europei.
Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o
poveste izolata de succes in ansamblul zonei euro, nu ca o
locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.
CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL
Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
industrii.
Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
economia globala risca un al doilea val de recesiune.
Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
de 1,5%.
Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.
Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
a redresarii economice a SUA.
Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.
In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.
“Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
adauga Tim Quinlan.
COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT
Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
“pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.
Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
la burse.
Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
locurilor de munca”.
“Impozitul minim dispare de la 1 octombrie. Este o data certa.
Pana la finele anului nu-l inlocuim cu nimic, dar pentru 2011
lucram la impozitul forfetar, care ar trebui sa fie introdus in
ianuarie”, a spus Vladescu.
Eliminarea impozitului minim in aceasta toamna a fost anuntata inca
din luna iulie de premierul Emil Boc, care nu a oferit insa o data
exacta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Inspectia Muncii (IM) a declansat in perioada 12 – 14 august
2010 actiuni de control, cu caracter inopinat, privind
identificarea cazurilor de munca nedeclarata, precum si verificarea
modului in care se respecta prevederile legale referitoare la
securitatea si sanatatea in munca din domeniul
constructiilor.
In urma verificarilor au fost aplicate amenzi in valoare totala de
1.631.100 de lei si 253 de persoane au fost depistate fara forme
legale de angajare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Discutia a avut loc in sedinta de miercuri a Guvernului, in care
a fost aprobata prima rectificare bugetara din acest an.
“Ministrii au reclamat faptul ca bugetul este construit pe o
grila din anii ’90, care nu mai permite dezvoltarea economica in
actualul context, si ca modalitatea de alocare a fondurilor ar
trebui regandita”, au relatat pentru MEDIAFAX surse participante la
sedinta.
Potrivit acestora, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a
aratat ca, din cauza acestei grile, institutia sa primeste un buget
reprezentand doar jumatate din media bugetelor alocate pentru
transporturi in statele membre UE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro