BusinessMagazin

Tag: companii

  • Economiştul-şef al Euler Hermes: „Speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”

    Lichiditatea, cererea şi politica sunt cele trei elemente majore de urmărit în 2015″, a declarat Ludovic Subran, economist-şef pe Grup al Euler Hermes. “Ce consumator va salva lumea? Finanţarea comerţului va fi încă optimistă în condiţiile unui dolar mai scump? Şi ce impact vor avea riscurile politice asupra deciziilor de investiţii private? Aceste trei teme susţin vechea zicală “speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”, mai actuală ca oricând. Deşi am văzut o scădere de 12% a insolvenţelor la nivel mondial în 2014 şi se aşteaptă o continuare a scăderii de doar 3% în 2015, există încă un risc considerabil la orizont pentru comerţul companiilor (B2B).”

    Indicele Global al Insolvenţei al Euler Hermes rămâne cu 12% peste nivelul anterior crizei, cu evoluţii macroeconomice timide, ce cântăresc în declaraţiilor de venit şi restricţiile de finanţare ale companiilor din mai multe ţări. Se estimează o creştere a riscului de neplată cu peste 23%,la sfârşitul anului 2014, în mare parte datorită dificultăţilor din economiile Chinei şi Rusiei – creşterea relativ scăzută a celei din urmă devenind o nouă „normă”. De asemenea, media duratei de încasare a creaţelor (DSO), este în creştere cu o zi în fiecare an de la declanşarea crizei, ajungând 73 zile în 2014.

    Cercetări Euler Hermes evidenţiază în special fragilitatea economiei Zonei Euro. Se citează cererea slabă, sub-investiţiile semnificative în infrastructură, presiunile negative asupra preţurilor şi problemele continue de finanţare a companiilor, ca nucleu al provocărilor fundamentale pentru afacerile de pe continent.

    2014, un an al dezamăgirii, perturbării şi divergenţei

    Lumea a început 2014 cu mult optimism, dar în cele din urmă a fost un an de dezamăgire persistentă. Dintre cele 80 de economii majore acoperite de Euler Hermes, doar Spania şi India au avut performate – modest, mai bune – sub aşteptările generale.

    • Lipsa de agresiune în revenirea Zonei Euro rămâne în cele din urmă o problemă de cerere, atât a companiilor, cât şi a consumatorilor. Foarte important, comerţul din interiorul Zonei Euro s-a luptat pentru a-şi reveni, împiedicând în continuare redresarea economică. Finanţarea companiilor continuă să fie o problemă, impiedicând oportunităţile de extindere atunci când acestea apar.
    • Escaladarea tensiunilor şi sancţiunilor în Rusia şi Ucraina au condus în paralel la o creştere a riscului de tranzacţionare asociat companiilor care operează în zonă.
    • Vizibilitatea şi amploarea ameninţării reprezentate de Statul Islamic a crescut pe parcursul lui 2014, costituind o ameninţare existenţială în regiunea Orientului Mijlociu, în special pentru investiţii şi finanţare.
    • China a continuat pe calea sa de creştere mai lentă, dar mai concentrată pe plan intern, mutând accentul de pe direcţia dominanţiei investiţiilor.
    • Brazilia continuă progresul modest, cu o creştere aşteptată la 0,3% în 2014, posibil mai scăzută decât a multor ţări din Zona Euro. Dependenţa de cheltuielile de consum, combinată cu lipsa investiţiilor publice şi private pe parcursul anilor în care preţurile materiilor prime erau greu de clintit, au lăsat ţara extrem de expusă la recentul declin al acestor preţuri. Mexic, pe de altă parte, a înregistrat o creştere consolidată, ca beneficiar al efectului de revenire economică al SUA. Reformele structurale au stimulat încrederea investitorilor, iar presiunile inflaţioniste au rămas ascuse.

    2015, caracterizat de lichiditate, cerere şi politică

    Euler Hermes estimează că economia Zonei Euro va creşte cu doar 1,0% în 2015, în timp ce PIB-ul mondial va creşte cu 2,8%, al patrulea an consecutiv sub 3% şi doar uşor stimulată de creşterea pieţei emergente la un posibil 4,3%. Cercetarea realizată de companie sugerează că cele mai bune oportunităţi pentru exportatori sunt de a-şi îndreapta atenţia spre regiunile în care creşterea este mai puternică – Africa (4,9%), Asia (4,7%) şi Orientul Mijlociu (3,8%) – în timp ce sunt echipaţi pentru riscurile de neplată.

    • Consumul din SUA, Marea Britanie şi Germania, se va ridica la un nivel ceva mai bun, dar departe de cel din 2008. În plus, în contextul unei lumi deflaţioniste, volumul comerţului mondial şi preţurile sunt sub media pe termen lung.
    • Se aşteaptă ca majorarea ratei de politică monetară în 2015 a Rezervei Federale Americane să aibă un impact limitat asupra restului lumii, dar încă presupune un risc mai mare pentru companiile exportatoare în ţările în curs de dezvoltare, cu un deficit mare de cont curent (de exemplu, Brazilia, India, Africa de Sud şi Turcia).
    • Privind mai departe, Euler Hermes avertizează asupra riscului geo-politic crescând, în condiţiile în care mai mult de 40% din populaţia lumii va vota în 2015, iar politicile publice tind să fie înclinate mai mult spre intervenţionism.

    Subran a continuat: “Sunt semnale pozitive peste tot în lume, de la revenirea producţiei în SUA, la ieşirea din recesiune a Italiei, la noi pieţe de frontieră ce oferă un potenţial important pentru echipamente industriale şi de uz casnic. Dar există, de asemenea, şi unde de bruiaj, iar separarea celor două aspecte va fi crucială pentru restabilirea încrederii durabile, a investiţiilor şi a stabilităţii. Companiile sunt obişnuite cu crizele şi au câştigat experienţă şi cunoştiinţe; îmbogăţirea setului propriu de instrumente pentru internaţionalizarea de succes va fi mai importantă decât oricând. “

     

     

  • Euler Hermes: Economia zonei euro rămâne fragilă în 2015, riscurile de insolvenţă se menţin

    “Lichiditatea, cererea şi politica sunt cele trei elemente majore de urmărit în 2015”, spune Ludovic Subran, economist-şef al Euler Hermes. “Ce consumator va salva lumea? Finanţarea comerţului va fi încă optimistă în condiţiile unui dolar mai scump? Şi ce impact vor avea riscurile politice asupra deciziilor de investiţii private? Aceste trei teme susţin vechea zicală “speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”, mai actuală ca oricând. Deşi am văzut o scădere de 12% a insolvenţelor la nivel mondial în 2014 şi se aşteaptă o continuare a scăderii de doar 3% în 2015, există încă un risc considerabil la orizont.”

    Indicele Global al Insolvenţei al Euler Hermes rămâne cu 12% peste nivelul anterior crizei, cu evoluţii macroeconomice timide, ce cântăresc în declaraţiilor de venit şi dificultăţile de finanţare ale companiilor din mai multe ţări. Se estimează o creştere a riscului de neplată cu peste 23%, la sfârşitul anului 2014, în mare parte datorită dificultăţilor din economiile Chinei şi Rusiei – creşterea relativ scăzută a celei din urmă devenind o nouă „normă”. De asemenea, media “duratei de încasare a creaţelor” (DSO), este în creştere cu o zi în fiecare an de la declanşarea crizei, ajungând 73 zile în 2014.

    Cercetări Euler Hermes evidenţiază în special fragilitatea economiei Zonei Euro. Se citează cererea slabă, sub-investiţiile semnificative în infrastructură, presiunile negative asupra preţurilor şi problemele continue de finanţare a companiilor, ca nucleu al provocărilor fundamentale pentru afacerile de pe continent.

    Lumea a început 2014 cu mult optimism, dar în cele din urmă s-a dovedit un an de dezamăgire persistentă. Dintre cele 80 de economii majore acoperite de Euler Hermes, doar Spania şi India au avut performate – modest, mai bune – sub aşteptările generale.

    Lipsa de agresiune în revenirea Zonei Euro rămâne în cele din urmă o problemă de cerere, atât a companiilor, cât şi a consumatorilor. Finanţarea companiilor continuă să fie o problemă, impiedicând oportunităţile de extindere atunci când acestea apar.

    Escaladarea tensiunilor şi sancţiunilor în Rusia şi Ucraina au condus în paralel la o creştere a riscului de tranzacţionare asociat companiilor care operează în zonă.

    Vizibilitatea şi amploarea ameninţării reprezentate de Statul Islamic a crescut pe parcursul lui 2014, costituind o ameninţare existenţială în regiunea Orientului Mijlociu, în special pentru investiţii şi finanţare.

    China a continuat pe calea sa de creştere mai lentă, dar mai concentrată pe plan intern, mutând accentul de pe direcţia dominanţiei investiţiilor.

    Brazilia continuă progresul modest, cu o creştere aşteptată la 0,3% în 2014, posibil mai scăzută decât a multor ţări din Zona Euro. Dependenţa de cheltuielile de consum, combinată cu lipsa investiţiilor publice şi private pe parcursul anilor în care preţurile materiilor prime erau greu de clintit, au lăsat ţara extrem de expusă la recentul declin al acestor preţuri. Mexic, pe de altă parte, a înregistrat o creştere consolidată, ca beneficiar al efectului de revenire economică al SUA. Reformele structurale au stimulat încrederea investitorilor, iar presiunile inflaţioniste au rămas ascuse.

     

    2015, caracterizat de Lichiditate, Cerere şi Politică

    Euler Hermes estimează că economia Zonei Euro va creşte cu doar 1,0% în 2015, în timp ce PIB-ul mondial va creşte cu 2,8%, al patrulea an consecutiv sub 3% şi doar uşor stimulată de creşterea pieţei emergente la un posibil 4,3%. Cercetarea realizată de companie sugerează că cele mai bune oportunităţi pentru exportatori sunt de a-şi îndreapta atenţia spre regiunile în care creşterea este mai puternică – Africa (4,9%), Asia (4,7%) şi Orientul Mijlociu (3,8%) – în timp ce sunt echipaţi pentru riscurile de neplată.

    Consumul din SUA, Marea Britanie şi Germania, se va ridica la un nivel ceva mai bun, dar departe de cel din 2008. În plus, în contextul unei lumi deflaţioniste, volumul comerţului mondial şi preţurile sunt sub media pe termen lung.

    Se aşteaptă ca majorarea ratei de politică monetară în 2015 a Rezervei Federale Americane să aibă un impact limitat asupra restului lumii, dar încă presupune un risc mai mare pentru companiile exportatoare în ţările în curs de dezvoltare, cu un deficit mare de cont curent (de exemplu, Brazilia, India, Africa de Sud şi Turcia).

    Privind mai departe, Euler Hermes avertizează asupra riscului geo-politic crescând, în condiţiile în care mai mult de 40% din populaţia lumii va vota în 2015, iar politicile publice tind să fie înclinate mai mult spre intervenţionism.

    Subran a continuat: “Sunt semnale pozitive peste tot în lume, de la revenirea producţiei în SUA, la ieşirea din recesiune a Italiei, la noi pieţe de frontieră ce oferă un potenţial important pentru echipamente industriale şi de uz casnic. Dar există, de asemenea, şi unde de bruiaj, iar separarea celor două aspecte va fi crucială pentru restabilirea încrederii durabile, a investiţiilor şi a stabilităţii. Companiile sunt obişnuite cu crizele şi au câştigat experienţă şi cunoştiinţe; îmbogăţirea setului propriu de instrumente pentru internaţionalizarea de succes va fi mai importantă decât oricând. “
     

  • Headhunterul Radu Furnică: „Unii manageri din România care au furat au primit şi bonusuri de exit“

    Pentru prima dată, cineva admite public că în mediul de business, la nivel de top management, au avut loc astfel de incidente, până acum în piaţă vorbindu-se despre ele doar „off the record” sau la nivel de zvonuri.

    „Au fost cazuri şi în rândul românilor, şi în rândul expaţilor, pentru că românii de la expaţi au învăţat”, spune Furnică, explicând faptul că executivii străini veniţi în România şi-au dat seama că pot face astfel de lucruri văzând cât este de slab Fiscul român faţă de cel din Marea Britanie, de exemplu.

     „Unora care au şi furat le dau şi bonusuri de exit, ca să acopere cu nisip ce miroase rău şi, de fapt, îi promovează undeva în afara ţării sau într-o chestie ceţoasă. Astfel de companii sunt companii publice, iar dacă se aude la o companie care e listată la New York că directorul lor financiar din România a furat 3 milioane de euro, impactul pe bursă asupra acţiunilor este infinit mai mare decât costul scoaterii acelui manager din poză. Au fost câteva astfel de cazuri supărătoare în România, în consumer goods, în advertising şi în domeniul industrial, iar de obicei problema pleacă de la CEO“, mai spune Furnică.

    Continuarea pe ZFCorporate

  • Două luni de zile la coadă la fisc şi mai multe documente decât zile într-un an

    Obositor, nu? Sunt cele 55 de zile ale anului în care contribuabilii din România trebuie să depună la Fisc cele 379 de declaraţii, situaţii centralizatoare, jurnale, cereri, plăţi sau solicitări aferente acestui an. Reducând un pic lucrurile la absurd, Contribuabilul Român stă aproape două luni la coadă la Fisc şi are de întocmit/plătit mai multe documente şi taxe decât sunt zile într-un an. Au viaţă grea producătorii şi furnizorii de produse accizabile, începând cu „gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri şi băuturi fermentate“ sau „micii producători de vinuri liniştite“ şi terminând cu toată lumea, pentru că, răsfoind „Calendarul obligaţiilor fiscale“, am trăit cu impresia că ne mai trebuie ceva români în plus faţă de cele 17 – 21 de milioane pentru a acoperi noianul de obligaţii.

    Reţineţi că nu e nimic excepţional în toată această înşiruire de numere şi date calendaristice, pentru că la fel a fost şi în anii trecuţi, ba poate un pic mai rău, pentru că românii pierdeau înainte ceva mai multe ore decât cele 200 necesare în prezent unei companii sau unui contribuabil pentru a se conforma doar în zona plăţilor. Dar actualul sistem fiscal nu este nici în măsură să asigure o creştere economică fluentă, permanentă şi importantă, undeva la nivelul de 5% pe an, nivel necesar recuperării decalajelor care ne separă de restul europenilor, şi nici să uşureze situaţia companiilor sau a întreprinzătorilor. În continuare impozitarea muncii este unul dintre caii de bătaie ai sistemului de taxe şi impozite, pentru că jumătate din numărul taxelor şi trei sferturi din sume din totalul plăţilor efectuate de companii taxează, într-o formă sau alta, munca. Pentru comparaţie, în Germania, cea mai mare economie europeană, taxele şi contribuţiile aferente muncii generează 21,8 puncte din rata totală de taxare de 49,4%.

    Nu spun lucruri noi, dar cred că e bine ca anumite chestiuni să fie mereu şi mereu repetate, pentru ca ideile să izbutească să treacă de ţestele mult prea tari.

    Ilustrez cu o stradă dintr-un oraş vechi, pictată de Alphonse de Neuville, un elev al lui Delacroix; simţiţi cât de încet se schimbă, câteodată, lucrurile?

  • An nou, gadgeturi noi: CES 2015

    Care sunt tendinţele acestui an?

    Este timpul să ne luăm la revedere de la imaginile clasice, transmise la 1.080 de pixeli. Noile televizoare au până la 4.000 de pixeli, oferind o imagine aproape de perfecţiune. Deşi tehnologia există de ceva vreme pe piaţă, Patrick Moorhead, analist principal la Moor Insights and Strategy, consideră că 2015 este anul în care ea va deveni accesibilă publicului larg.

    Mai mulţi producători, precum Audi, BMW, Chrysler, Ford, General Motors, Mercedes, Toyota sau Volvo, au marşat pe ideea maşinilor inteligente – acele maşini care se pot conduce singure şi care vor face parte dintr-o reţea conectată de trafic. Cu ajutorul celor la Google am putut vedea ce înseamnă o maşină care se conduce singură, însă ideea unei reţele pare încă ceva desprins dintr-un science fiction.

    Ideea de conectare a elementelor prezente într-o casă, precum uşile, garajul, sistemul de securitate sau dispozitivele de redare media, nu este una noua, dar ofertele prezente pe piaţă sunt destinate unui public extrem de restrâns. Moorhead crede că şi în cazul de faţă 2015 va reprezenta anul în care produsele de acest gen vor deveni un lucru uzual într-o casă.

    Producătorii de electrocasnice s-au concentrat, în ultimii ani, asupra modalităţilor de a-şi face produsele eco-friendly şi, prin urmare, de a-şi ajuta clienţii să economisească bani. Rezultatele pot fi văzute în cadrul CES, acolo unde companiile se laudă mai puţin cu performanţele şi mai mult cu eficienţa energetică.

     Deşi nu a fost fixată încă o dată de lansare, dispozitivul de realitate virtuală al celor de la Oculus oferă speranţa că 2015 va fi un an benefic pentru conceptul de virtualitate. CEO-ul Oculus, Brendan Iribe, a declarat în noiembrie 2014 că lansarea „se află la luni depărtare, nu la ani depărtare, însă la multe luni.”

     Un domeniu ce avansează zi de zi este cel al roboticii: cei de Microsoft propun roboţi pe post de paznici, iar Amazon a început să livreze comenzi cu ajutorul dronelor. Anul acesta la CES sunt peste zece companii care includ termenul „robotics” în denumirea lor. „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este dezvoltarea unor roboţi care să îi poată ajuta pe cei vârstnici”, notează Patrick Moorhead. „Să le aducă mâncarea din frigider, să le aducă apă sau haine. Este mai importantă dezvoltarea unor roboţi cu acest scop decât cei din prezent, precum roboţii-aspirator.”

    Ultimele noutăţi de la CES

    HP Sprout reprezintă, pe scurt, un nou tip de PC. Este un sistem complet care include o cameră pentru scanare 3D şi un touchscreen proiectat în faţa monitorului ce înlocuieşte tastatura. Sprout este primul produs lansat din gama HP Blended Reality şi va permite mai multor utilizatori manipularea în timp real a obiectelor scanate 3D. Sprout va utiliza HP Workspace, o platformă software dezvoltată pentru acest device. Aplicaţii precum jocuri, programe pentru grafică sau pentru codare vor putea fi descărcate de pe Sprout Marketplace.

     Pentru 2015, LG a pregătit mai multe surprize celor care îşi permit televizoare scumpe: noile modele OLED, un model 4k quantum-dot şi mai multe televizoare bazate pe procesoare ten-core. Piesa de rezistenţă este însă noul EG990, un televizor UltraHD OLED de 77 de inchi care poate trece din modul flat în modul curve printr-o simplă apăsare a unui buton. EG990 vine cu ultimul sistem de operare al LG, un procesor ten-core, speakere marca Harman/Kardon şi un strat antireflexiv ce acoperă ecranul. Lansarea pe piaţă este programată pentru a doua parte a anului, iar preţul nu a fost încă dezvăluit.

     O altă noutate a celor de la LG este MusicFlow – un sistem wireless ce poate reda sunete în mai multe camere ale casei. Mai important, acest device poate fi controlat, printr-o aplicaţie, direct de pe smartphone. Compania recomandă utilizarea alături de speakerele LG aflate deja pe piaţă, dar a anunţat că lucrează la un set de boxe create exclusiv pentru MusicFlow.

  • O companie vrea ca angajaţii să poarte la mână brăţări care să le monitorizeze activitatea zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.

  • Gadgeturile anului 2014

    Samsung a fost compania care a lansat în luna august a patra versiune a Note. Galaxy Note 4 a venit cu funcţii îmbunătăţite în ceea ce priveşte perioada de funcţionare, Fast Charging şi Ultra Power Saving Mode asigurând o încărcare mai rapidă a bateriei şi o durată de funcţionare prelungită a dispozitivului mobil, pentru situaţiile de urgenţă. În plus, funcţia Voice Recorder permite înregistrarea, recunoaşterea şi redarea a până la opt voci diferite, prin difuzorul îmbunătăţit, care reduce zgomotul de fundal, având mai multe microfoane integrate în designul dispozitivului. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a izola şi a asculta anumite voci dintr-o conversaţie cu mai multe persoane.

    Galaxy Note 4 dispune de o cameră foto principală de 16 MP, cu stabilizator de imagine Smart Optic, pentru fotografiile făcute unor obiecte în mişcare sau în medii întunecate. În plus, camera frontală de 3,7 MP cu f1,9 permite atât fotografierea la unghi standard de 90 de grade, cât şi la un unghi mai larg de până la 120 de grade, pentru realizarea celor mai bune ”seflie-uri de grup„.

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. 2014 a fost anul aşteptat de toată lumea care a vrut să vadă cum Tim Cook, ”moştenitorul„ imperiului creat de Steve Jobs, va reuşi să inoveze unul dintre cele mai vândute produse din lume. Interesul a fost atât de mare încât ”iPhone 6„ a depăşit în cele 12 luni dinaintea lansării, ca număr de căutări pe Google, termeni precum ”Dumnezeu„ sau ”pacea mondială„.

    Apple a lansat două variante diferite de telefon. ”iPhone 6 şi iPhone 6 Plus reprezintă ceva unic în istoria Apple„, a declarat Tim Cook în timpul lansării de la Flint Center for the Performing Arts.

    iPhone 6 are un ecran Retina HD de 4,7 inchi, adică o zonă de vizionare cu 38% mai mare decât în cazul iPhone 5S. Versiunea Plus are un ecran chiar mai mare, de 5,5 inchi, şi o zonă de vizionare mărită cu 88% faţă de 5S şi un număr de pixeli de trei ori mai mare. Alte noutăţi se regăsesc în zona de hardware, cu o nouă cameră foto, un nou procesor şi spaţii de stocare record, de până la 128 GB.

    Apple Watch, primul produs nou lansat sub conducerea lui Tim Cook, a fost dezvăluit în trei variante: Watch, Watch Sport şi Watch Edition. Toate rulează o versiune specială de iOS 8 şi vor avea numeroase facilităţi legate de fitness şi sănătate. Apple Watch foloseşte mai mulţi senzori pentru a monitoriza bătăile inimii, distanţa parcursă pe jos sau numărul de calorii arse în timpul exerciţiilor. Utilizatorii pot să împărtăşească programele de lucru sau rezultatele obţinute. Alături de ceasul hi-tech, Apple a prezentat şi WatchKit, un limbaj ce permite oricui realizarea de soft compatibil.

    Zvonurile conform cărora Apple intenţiona să intre în zona plăţilor mobile s-au adeverit odată cu lansarea Apple Pay, sistemul de plăţi prin dispozitivele producătorului american. Apple Pay permite achiziţionarea unor produse sau servicii doar cu iPhone-ul, fără a mai fi nevoie de vreun card de credit sau de semnătură electronică. Mai multe instituţii financiare, precum VISA sau Mastercard, au semnat deja contracte de colaborare cu gigantul din Cupertino. Sistemul este disponibil doar în Statele Unite, pentru ca în 2015 să fie implementat la nivel global.

    Pentru Google, unul dintre cele mai importante momente din 2014 a fost prezentarea prototipului unei maşini. Dar nu orice maşină, ci una care se conduce singură. Cu alte cuvine, nu există frâne, volan sau pedale – doar un buton. Compania va produce între 100 şi 200 de exemplare ale acestui prototip, pentru care s-a lucrat în colaborare cu mai multe companii auto.

    Cofondatorul Sergey Brin a dezvăluit prototipul la Code Conference, spunând că a ales acest moment deoarece maşinile vor putea fi în curând văzute pe străzile din Statele Unite. ”Softul nostru şi senzorii fac toată treaba„, a notat compania pe blog. ”Vehiculele vor avea o echipare de bază – vrem în primă fază să vedem cum se adaptează la drum – însă te vor putea duce oriunde cu o simplă apăsare a butonului„.

    Deşi dezvăluit încă din 2012, un alt produs al Google a beneficiat de o acoperire media impresionantă în 2014. Google Glass, produsul-vedetă al Google, a atras laude dar şi critici. Deoarece poate realiza poze şi înregistrări video fără ştirea obiectului vizat, Google Glass a declanşat o nouă dezbatere privind invazia tehnologiei în viaţa privată. Cei care poartă ochelarii inteligenţi în public au fost calificaţi de o parte a publicului, deloc măgulitor, drept Glassholes, iar un grup de cetăţeni nemulţumiţi a înaintat chiar o petiţie către Casa Albă pentru interzicerea ochelarilor în spaţii publice.

     Totodată, consultantul Google pe probleme de oftalmologie Eli Peli, de la Universitatea Harvard, a dezvăluit recent că utilizarea ochelarilor poate cauza temporar dureri la nivelul ochilor, deoarece interfaţa este afişată în partea din dreapta sus a câmpului vizual, forţând utilizatorul să privească în sus. Expertul a dat însă asigurări că durerile vor dispărea după aproximativ o săptămână de utilizare, odată ce muşchii globului ocular se adaptează.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar zeci de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.