BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Adevărul din spatele profitului record al Apple: angajaţi care muncesc zilnic 14 ore fără pauză pe salarii de nimic şi zeci de sinucideri

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost însă de mai multe ori acuzată că îşi plăteşte prost angajaţii, oferind condiţii de muncă degradante, mult sub standardul acceptat în mod obişnuit în ţările dezvoltate.

    În 2013, în urma unor asemenea acuzaţii, Apple a deschis porţile celei mai mari fabrici pe care o deţine, Foxconn din Shenzen. Televiziunea ABC, care a primit acces nelimitat şi libertatea de a discuta cu orice angajat, raporta acum doi ani că salariul minim este de 1,4 euro pe oră, astfel încât un angajat ar avea nevoie de mai mult de două luni pentru a cumpăra un iPad produs la Foxconn. Pe lângă joburile extrem de monotone, precum ştergerea ecranelor sau şlefuirea logo-ului Apple, unii angajaţi efectuează şi 80 de ore suplimentare pe lună, ajungând şi la 65-70 de ore lucreate efectiv în fiecare săptămână, fără pauze.

    Condiţiile de muncă degradante sunt doar principalul motiv care au determinat peste 20 de muncitori să îşi ia viaţa în ultimii cinci ani chiar în timpul programului de lucru. În 2009, un angajat s-a aruncat de la balcon pentru că pierduse un prototip de iPhone. Ca măsura de protecţie, Apple a cerut în 2011 ca plase de siguranţă să fie montate lângă pereţii fabricii şi în jurul spaţiilor de cazare operate de angajator. 

    Mii de tineri chinezi se aşază zilnic la coadă pentru a încerca să se angajeze la fabrica din Shenzen. ABC a relatat că în ziua în care a condus interviurile, peste 3.000 de tineri cu vârste între 16 şi 30 de ani aşteptau să găsească de muncă.

    Complexul de fabrici Foxconn aparţine de Foxconn Technology Group şi are peste 235.000 de angajaţi. Având în vedere succesul companiei din Cupertino, cererea pentru produse este tot mai mare, iar presiunea asupra angajaţilor creşte la rândul ei.

    Tim Cook, CEO al Apple, a declarat că se fac demersuri pentru a îmbunătăţi viaţa muncitorilor. “Nimeni din industrie nu face mai mult decât noi pentru a face viaţa angajaţilor mai bună. Căutăm permanent problemele şi, atunci când le găsim, încercăm să le reparăm cât mai repede, indiferent de natura lor.”

    Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg. Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei, relatează Mediafax. Ca urmare a aprecierii dolarului, Apple a informat producătorii de aplicaţii că majorează preţurile în Uniunea Europeană, Norvegia, Canada şi Rusia, din cauza cursului valutar şi a taxelor. Modificările au intrat în vigoare pe 11 ianuarie. În Europa, preţul de pornire al unei aplicaţii a urcat de la 0,89 euro la 0,99 euro, iar în Canada a fost majorat de la 99 de cenţi la 1,19 dolari. Creşterea preţurilor pe cele două continente, cuplată cu majorarea preţurilor în Rusia, în urma deprecierii rublei, reprezintă una dintre cele mai ample reacţii de acest tip a Apple la fluctuaţiile de curs valutar. Apple a mai luat astfel de măsuri în trecut, dar de regulă este reticentă la acest tip de schimbări, a declarat Slaven Radic, director general la compnia de consultanţă Tapstream Network, scrie Mediafax.

  • Competence Call Center(CCC) anunţă o creştere cu 50% a numărului de angajaţi

    Biroul din Braşov are în prezent aproximativ 100 de angajaţi şi îşi propune, ca până la sfârşitul anului, să deruleze un proces intensiv prin care să îşi dubleze numărul de angajaţi. Compania doreşte să ajungă la o creştere cu 50% a numărului de angajaţi din ambele birouri.

    Competence Call Center (CCC), furnizor de servicii de suport, a deschis în iunie 2014 la Braşov al doilea centru din România, unde lucrează vorbitori de limba engleză, italiană, spaniolă, franceză, rusă sau maghiară.

    CCC va furnizează soluţii de customer service în 13 filiale din 8 ţări, în 28 de limbi strain, având în portofoliul de clienţi companii internaţionale care activează în turism, telecomunicaţii, finanţe, asigurări şi furnizează suport privind apelurile clienţilor, evaluarea nivelului de satisfacţie sau comunicarea scrisă cu consumatorii prin e-mail, chat şi social media. Cu sediul central în Viena (Austria), CCC a fost infiinţată în 1998.

  • CNADNR vrea 5,5 miliarde lei pentru investiţii şi estimează că va încheia anul cu 450 de angajaţi în plus

    Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR pentru acest an include surse de finanţare a investiţiilor care totalizează 5,89 miliarde lei. Din această sumă, 5,85 miliarde lei sunt alocaţi de la buget şi includ plata a 398,9 milioane lei pentru angajamente din anii anteriori.

    Comparativ, bugetul rectificat al CNADNR, aprobat la finele anului trecut, a prevăzut surse de finanţare a investiţiilor în valoare de 3,97 miliarde lei, din care 3,94 miliarde lei sunt alocaţii de la buget. Alocaţiile bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori s-au ridicat la 1,75 miliarde lei.

    La rubrica “cheltuieli pentru investiţii”, bugetul pentru 2014 indica suma de 2,39 miliarde lei, iar proiectul de buget pentru acest an propune un nivel de 5,49 miliarde lei.

    În proiectul BVC pentru 2015 sunt prognozate venituri de 5,51 miliarde lei şi un profit brut de 215,5 milioane lei, în vreme ce, în bugetul aferent anului trecut, veniturile erau estimate la 6,89 miliarde lei, iar profitul brut la 233,1 milioane lei.

    Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 195,9 milioane lei în acest (+17,8%), iar cele cu bunurile şi serviciile sunt evaluate la 642,5 milioane lei (-33,4%).

    CNADNR estimează că va avea 6.491 de salariaţi la finele acestui an, în condiţiile în care bugetul pentru 2014 indica un număr de 6.035 de angajaţi la sfârşitul anului trecut.

    Compania de Drumuri a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat la jumătatea lunii ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

    CNADNR a revenit recent în subordinea Ministerului Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

  • DreamWorks Animation va concedia 500 de angajaţi şi va încetini ritmul de lansare a animaţiilor sale

    Potrivit AFP, studioul care a lansat cunoscuta producţie “Shrek” a anunţat într-un comunicat de presă că această decizie va permite implementarea “unui nou plan strategic pentru restructurarea activităţii sale centrate pe filme de animaţie şi asigurarea realizării unor producţii cinematografice rentabile de înaltă calitate”.

    Totodată, DreamWorks Animation se va limita la producerea a două filme pe an, faţă de trei previzionate, pentru “a-şi creşte la maximum rezultatele şi talentele, reducând totodată costurile şi crescând rentabilitatea” acestor producţii.

    Următorul film al DreamWorks Animation, “Home”, va fi lansat pe 27 martie.

    Totodată, DreamWorks urmează să lanseze şase filme în următorii trei ani: “Kung Fu Panda 3” (prevăzut pentru lansare pe 18 martie 2016, în SUA), “Trolls” (4 noiembrie 2016), “Boss Baby” (13 ianuarie 2017), “The Croods 2” (22 decembrie 2017), “Larrikins” (16 februarie 2018) şi “How to Train Your Dragon 3” (29 ianuarie 2018).

    Un alt film, “Captain Underpants”, va fi realizat în afara studioului DreamWorks, cu costuri de producţie semnificativ reduse, urmând să fie lansat în 2017.

    Începând cu pelicula “Trolls”, costurile medii de producţie ale fiecărui film al DreamWorks vor fi reduse la 120 de milioane de dolari, faţă de 145 de milioane de dolari.

    “Sunt încrezător că această strategie ne va permite să producem filme mari, cu rezultate de box office mai bune (…)”, a declarat directorul general al DreamWorks Animation, Jeffrey Katzenberg.

    În prezent, potrivit presei de specialitate, DreamWorks Animation are între 1.950 şi 2.200 de angajaţi. Restructurarea va afecta toate diviziile companiei.

    Ca urmare a acestei restructurări, DreamWorks Animation trebuie să plătească, pentru ultimul trimestru al anului 2014, un impozit iniţial înainte de aplicarea deducerilor, în valoare de 290 de milioane de dolari.

    DreamWorks Animation are o cifră de afaceri de aproximativ 700 de milioane de dolari.

    În luna aprilie, Jeffrey Katzenberg declara că trei din cele mai recente patru filme lansate de DreamWorks Animation nu au avut încasări şi o audienţă la nivelul aşteptărilor companiei.

    Cotidianul The Los Angeles Times a anunţat, marţi, că DreamWorks Animation plănuieşte concedieri “semnificative”, la câteva luni după ce s-au spulberat şansele de a găsi un cumpărător şi la câteva săptămâni după o serie de schimbări la nivel de management.

    Mai mulţi angajaţi ai DreamWorks şi-au informat, săptămâna trecută, sindicatul care îi reprezintă, The Animation Guild, despre faptul că vor fi concediaţi. Informaţia a fost făcută publică de Steve Hulett, reprezentant al The Animation Guild.

    Printre persoanele concediate se numără animatori şi personal din producţie, precum şi personal tehnic, potrivit L.A. Times şi Variety.

    În urmă cu două săptămâni, au fost numiţi noi preşedinţi ai diviziei de animaţie, Bonnie Arnold şi Mireille Soria, în timp ce directorul departamentului de creaţie (Chief Creative Officer), Bill Damaschke, şi-a dat demisia.

    Jeffrey Katzenberg a purtat negocieri pentru o posibilă vânzare a studioului, printre alţii cu SoftBank Corp, în septembrie 2014, şi Hasbro Inc, în noiembrie 2014, însă discuţiile s-au încheiat rapid fără rezultat.

    Într-o perioadă destul de profitabilă pentru peliculele de animaţie, studioul a înregistrat pierderi uriaşe cu filme precum “Dl. Peabody şi Sherman/ Mr Peabody & Sherman”, “Turbo” şi “Cinci eroi de legendă/ Rise of the Guardians”.

    Săptămâna trecută, DreamWorks Animation a primit însă şi o veste bună, o nominalizare la premiile Oscar pentru filmul “Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2”.

  • Endava vrea să angajeze 100 de oameni pentru noul sediu deschis în Piteşti

    Compania a ales să deschidă un nou sediu în Piteşti datorită potenţialului de dezvoltare al acestui oraş, se arată într-un cominicat al companiei, mai ales dacă sunt luate în considerare progresul recent şi planurile de investiţii în infrastructură, precum şi potenţialul universităţii din Piteşti, care are o ofertă bogată în ceea ce priveşte studiile tehnice. Apropierea faţă de Bucureşti, fapt ce asigură o comunicare rapidă şi uşoară între cele două centre, a reprezentat un alt factor important în alegerea oraşului Piteşti pentru o nouă locaţie Endava.

    „Deschiderea unui nou sediu în Piteşti face parte din strategia noastră de creştere organică, consolidând poziţia pe piaţa din România. Noul sediu va beneficia de o strânsă colaborare cu cel din Bucureşti şi ne aşteptăm ca acest lucru să contribuie la o dezvoltare rapidă”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

    Investiţiile realizate de Endava în primele 12 luni de la inaugurarea sediului din Piteşti vor depăşi 125.000 euro, iar pentru al doilea an de activitate, compania estimează investiţii similare.

    Sediul Endava din Piteşti este situat în centrul oraşului, într-o clădire de birouri modernă, aflată în apropierea unui centru comercial, ocupând două etaje cu un spaţiu total de 600 mp.

     „Planificăm să recrutăm aproximativ 50 de persoane până la finalul anului 2015 şi ne dorim să construim în Piteşti o echipă de cel puţin 100 de persoane în următorii trei ani”, a spus Radu Grosu, delivery director în cadrul centrului Endava din Bucureşti, responsabil cu deschiderea noului sediu.

    Printre poziţiile pentru care se fac recrutări în prezent se numără Senior .Net Developer, Automation Tester, Software Tester, Security Test Engineer şi Java Developer.

    Ca parte din strategia de recrutare a Endava utilizată în toate locaţiile companiei, în 2015, compania va organiza evenimente de tipul Open Day şi programe pentru absolvenţi în Piteşti. De fapt, reprezentanţii Endava estimează că aproximativ 40% dintre angajările din noul centru, în următorii trei ani, vor fi realizate prin intermediul programelor pentru absolvenţi IT.

    În ceea ce priveşte proiectele în care vor fi implicaţi noii angajaţii Endava din Piteşti, acestea vor fi similare celor din Bucureşti, respectiv proiecte de dezvoltare software pentru companii din domeniul financiar, iar principalele tehnologii utilizate vor fi Java şi .Net.

    „Pentru mine, cele cinci luni de când sunt membru al echipei Endava reprezintă cel mai mare pas de dezvoltare profesională pe care l-am făcut. Este un avantaj enorm să dezvolţi pentru cei mai importanţi operatori de plăţi electronice din lume, deoarece, pentru a atinge nivelele de calitate şi performanţă cerute în proiect, este nevoie să ai o pregătire foarte bună”, spune Vlad Oprişa, Development Consultant în echipa Endava din Piteşti, care numără deja 10 persoane.

    În ultimii doi ani, Endava a înregistrat o creştere cu peste 80% a numărului de angajaţi în România şi continuă să fie foarte activă în recrutarea de specialişti IT pentru celelalte trei centre de dezvoltare şi suport pe plan local, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, unde compania numără peste 1.200 de angajaţi.

    Endava cu aproape 1.700 de angajaţi full time, cu sediul central la Londra, Endava are birouri în Marea Britanie, SUA, Germania, România, Macedonia şi Moldova şi un venit anual de 64 milioane de lire sterline (peste 81 milioane de euro).

    Endava oferă servicii, intre care dezvoltare software şi managementul aplicaţiilor software, testare software, digital media, managementul infrastructurii şi servicii cloud.

  • Endava vrea să angajeze 100 de oameni pentru noul sediu deschis în Piteşti

    Compania a ales să deschidă un nou sediu în Piteşti datorită potenţialului de dezvoltare al acestui oraş, se arată într-un cominicat al companiei, mai ales dacă sunt luate în considerare progresul recent şi planurile de investiţii în infrastructură, precum şi potenţialul universităţii din Piteşti, care are o ofertă bogată în ceea ce priveşte studiile tehnice. Apropierea faţă de Bucureşti, fapt ce asigură o comunicare rapidă şi uşoară între cele două centre, a reprezentat un alt factor important în alegerea oraşului Piteşti pentru o nouă locaţie Endava.

    „Deschiderea unui nou sediu în Piteşti face parte din strategia noastră de creştere organică, consolidând poziţia pe piaţa din România. Noul sediu va beneficia de o strânsă colaborare cu cel din Bucureşti şi ne aşteptăm ca acest lucru să contribuie la o dezvoltare rapidă”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

    Investiţiile realizate de Endava în primele 12 luni de la inaugurarea sediului din Piteşti vor depăşi 125.000 euro, iar pentru al doilea an de activitate, compania estimează investiţii similare.

    Sediul Endava din Piteşti este situat în centrul oraşului, într-o clădire de birouri modernă, aflată în apropierea unui centru comercial, ocupând două etaje cu un spaţiu total de 600 mp.

     „Planificăm să recrutăm aproximativ 50 de persoane până la finalul anului 2015 şi ne dorim să construim în Piteşti o echipă de cel puţin 100 de persoane în următorii trei ani”, a spus Radu Grosu, delivery director în cadrul centrului Endava din Bucureşti, responsabil cu deschiderea noului sediu.

    Printre poziţiile pentru care se fac recrutări în prezent se numără Senior .Net Developer, Automation Tester, Software Tester, Security Test Engineer şi Java Developer.

    Ca parte din strategia de recrutare a Endava utilizată în toate locaţiile companiei, în 2015, compania va organiza evenimente de tipul Open Day şi programe pentru absolvenţi în Piteşti. De fapt, reprezentanţii Endava estimează că aproximativ 40% dintre angajările din noul centru, în următorii trei ani, vor fi realizate prin intermediul programelor pentru absolvenţi IT.

    În ceea ce priveşte proiectele în care vor fi implicaţi noii angajaţii Endava din Piteşti, acestea vor fi similare celor din Bucureşti, respectiv proiecte de dezvoltare software pentru companii din domeniul financiar, iar principalele tehnologii utilizate vor fi Java şi .Net.

    „Pentru mine, cele cinci luni de când sunt membru al echipei Endava reprezintă cel mai mare pas de dezvoltare profesională pe care l-am făcut. Este un avantaj enorm să dezvolţi pentru cei mai importanţi operatori de plăţi electronice din lume, deoarece, pentru a atinge nivelele de calitate şi performanţă cerute în proiect, este nevoie să ai o pregătire foarte bună”, spune Vlad Oprişa, Development Consultant în echipa Endava din Piteşti, care numără deja 10 persoane.

    În ultimii doi ani, Endava a înregistrat o creştere cu peste 80% a numărului de angajaţi în România şi continuă să fie foarte activă în recrutarea de specialişti IT pentru celelalte trei centre de dezvoltare şi suport pe plan local, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, unde compania numără peste 1.200 de angajaţi.

    Endava cu aproape 1.700 de angajaţi full time, cu sediul central la Londra, Endava are birouri în Marea Britanie, SUA, Germania, România, Macedonia şi Moldova şi un venit anual de 64 milioane de lire sterline (peste 81 milioane de euro).

    Endava oferă servicii, intre care dezvoltare software şi managementul aplicaţiilor software, testare software, digital media, managementul infrastructurii şi servicii cloud.

  • 17 foşti angajaţi ai TVR au câştigat procesele cu televiziunea şi trebuie reangajaţi

    De altfel, Consiliul de Administraţie al SRTv a aprobat, marţi, modificarea structurii organizatorice a Televiziunii Române, în sensul înfiinţării a 17 posturi.

    Surse din TVR au declarat pentru MEDIAFAX că pe aceste posturi vor fi reangajaţi foşti salariaţi ai SRTv, care au fost disponibilizaţi în 2013, în cadrul procesului de concediere colectivă prin care a trecut televiziunea publică.

    După ce au fost concediate, aceste persoane au dat în judecată Televiziunea Română şi au câştigat procesele definitiv şi irevocabil. Astfel, aceşti foşti angajaţi ai TVR trebuie reangajaţi în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii, potrivit surselor citate.

    Printre salariaţii care au primit dreptul de a fi reangajaţi în instituţie se numără şi Lucian Ionică, fostul director al studioului teritorial TVR Timişoara. Acesta a fost înlăturat din funcţia de director al TVR Timişoara tot în contextul procesului de restructurare, când Dietlinde Dinesz a fost desemnată, printr-un concurs de proiecte manageriale, coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara.

    Ulterior, Lucian Ionică a dat în judecată TVR şi a şi câştigat definitiv şi irevocabil procesul, pentru a fi reangajat pe funcţia de director al studioului teritorial TVR Timişoara. Astfel, TVR Timişoara ar avea în prezent doi şefi: Lucian Ionică, pe funcţia de director, şi Dietlinde Dinesz, actualul coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara, au mai spus sursele citate.

    Anul trecut, surse din SRTv declarau pentru MEDIAFAX că aproape 90 de foşti angajaţi ai Televiziunii Române care au fost concediaţi în 2013, în cadrul procesului de restructurare, câştigaseră până la momentul respectiv procesele cu TVR, în prima instanţă, printre salariaţii care au primit dreptul de a reveni în instituţie numărându-se şi Despina Moiceanu.

    Conform surselor citate atunci, nu era foarte clar câte dintre aceste persoane au fost deja reîncadrate în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi câte urmează să fie reîncadrate, având în vedere că aceste sentinţe nu erau definitive şi irevocabile, însă erau executorii.

    Totodată, într-o conferinţă de presă din 5 martie 2014, Stelian Tănase, directorul general interimar al TVR la momentul respectiv, a anunţat că Televiziunea Română avea aproximativ 300 de procese cu unii dintre foştii angajaţi ai instituţiei, care au fost concediaţi în 2013, dintre care 15% fuseseră pierdute într-o primă instanţă.

    În anul 2013, pe vremea când la conducerea TVR se afla Claudiu Săftoiu, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal din 2012, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Potrivit lui Stelian Tănase, numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut în 2013 în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236). Stelian Tănase a mai spus că, după restructurare, TVR a avut 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi).

  • 17 foşti angajaţi ai TVR au câştigat procesele cu televiziunea şi trebuie reangajaţi

    De altfel, Consiliul de Administraţie al SRTv a aprobat, marţi, modificarea structurii organizatorice a Televiziunii Române, în sensul înfiinţării a 17 posturi.

    Surse din TVR au declarat pentru MEDIAFAX că pe aceste posturi vor fi reangajaţi foşti salariaţi ai SRTv, care au fost disponibilizaţi în 2013, în cadrul procesului de concediere colectivă prin care a trecut televiziunea publică.

    După ce au fost concediate, aceste persoane au dat în judecată Televiziunea Română şi au câştigat procesele definitiv şi irevocabil. Astfel, aceşti foşti angajaţi ai TVR trebuie reangajaţi în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii, potrivit surselor citate.

    Printre salariaţii care au primit dreptul de a fi reangajaţi în instituţie se numără şi Lucian Ionică, fostul director al studioului teritorial TVR Timişoara. Acesta a fost înlăturat din funcţia de director al TVR Timişoara tot în contextul procesului de restructurare, când Dietlinde Dinesz a fost desemnată, printr-un concurs de proiecte manageriale, coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara.

    Ulterior, Lucian Ionică a dat în judecată TVR şi a şi câştigat definitiv şi irevocabil procesul, pentru a fi reangajat pe funcţia de director al studioului teritorial TVR Timişoara. Astfel, TVR Timişoara ar avea în prezent doi şefi: Lucian Ionică, pe funcţia de director, şi Dietlinde Dinesz, actualul coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara, au mai spus sursele citate.

    Anul trecut, surse din SRTv declarau pentru MEDIAFAX că aproape 90 de foşti angajaţi ai Televiziunii Române care au fost concediaţi în 2013, în cadrul procesului de restructurare, câştigaseră până la momentul respectiv procesele cu TVR, în prima instanţă, printre salariaţii care au primit dreptul de a reveni în instituţie numărându-se şi Despina Moiceanu.

    Conform surselor citate atunci, nu era foarte clar câte dintre aceste persoane au fost deja reîncadrate în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi câte urmează să fie reîncadrate, având în vedere că aceste sentinţe nu erau definitive şi irevocabile, însă erau executorii.

    Totodată, într-o conferinţă de presă din 5 martie 2014, Stelian Tănase, directorul general interimar al TVR la momentul respectiv, a anunţat că Televiziunea Română avea aproximativ 300 de procese cu unii dintre foştii angajaţi ai instituţiei, care au fost concediaţi în 2013, dintre care 15% fuseseră pierdute într-o primă instanţă.

    În anul 2013, pe vremea când la conducerea TVR se afla Claudiu Săftoiu, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal din 2012, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Potrivit lui Stelian Tănase, numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut în 2013 în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236). Stelian Tănase a mai spus că, după restructurare, TVR a avut 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi).

  • Marsh: Pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire

    1.         Concentrarea pieţei de brokeraj şi a celei de asigurări: tendinţa de concentrare a pieţei de asigurări este susţinută de faptul că la nivelul Uniunii Europene se implementează programe pentru o mai bună reglementare a pieţei, precum directiva privind intermediarea în asigurări (IMD) şi Solvency II, regimul de reglementare şi supraveghere care vizează companiile de asigurări. IMD impune anumite reguli mai stricte pentru jucătorii din piaţa de brokeraj, iar Solvency II presupune implementarea unor noi standarde privind solvabilitatea si capitalul, afectând mai ales companiile de pe ultimele locuri ale clasamentului.

    2.         Tehnologia transformă piaţa de asigurări: dacă până de curând brokerii de asigurare au fost cei care s-au adaptat cu succes noilor tehnologii, dezvoltându-se în acest sens, şi asigurătorii au început să investească în sisteme care să le eficientizeze operaţiunile, concentrându-se mai ales pe canalele de distribuţie, dar şi pe gestionarea dosarelor de daună. Mai mult, datele colectate pot fi valorificate şi analizate pentru o mai bună predictibilitate a daunelor.  Astfel poate fi înregistrat un progres către profitabilitatea necesară acestei pieţe. 

    3.         Investiţiile: piaţa asigurărilor este strâns legată de nivelul investiţiilor. Specialiştii estimează că noul an va aduce creşteri ale investiţiilor străine şi publice şi un grad mai mare de accesare a fondurilor nerambursabile. Acest lucru înseamnă redresarea anumitor segmente, precum constructiile şi real estate-ul, ceea ce va conduce la demararea sau materializarea unor proiecte şi, deci, la un impact pozitiv asupra pieţei de asigurări.

    4.         Reglementarea pieţei: creşterea daunalităţii pe anumite linii, precum RCA, au condus la o reglementare mai strictă a pieţei de asigurări şi va însemna continuarea procesului prin care se încearcă redresarea acestei pieţe.

    5.         Adaptarea unor produse de asigurări internaţionale: odată cu dezvoltarea companiilor creşte şi nevoia acestora pentru produse de asigurare mai sofisticate. Astfel, produsele de asigurare internaţionale, de pe pieţele mature, încep să fie preluate şi localizate, adaptate pe cerinţele companiilor din România. „De multe ori, precum şi în alte pieţe, consumatorii sunt cei care împing dezvoltarea produselor pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor lor.”, a adăugat Cristian Fugaciu, director general Marsh România. 

    6.         Asigurările agricole: se află pe un trend ascendent, mai ales în condiţiile în care agricultura în România este puternic dependentă de vreme, iar grindina, temperaturile scăzute, ploile sau seceta pot afecta puternic acest sector. Specialiştii Marsh văd semnale pozitive în ceea ce priveşte asigurarea culturilor şi din partea micilor agricultori care încep să înţeleagă rolul pe care îl poate avea un produs de asigurare.

    7.         Beneficiile pentru angajaţi: asigurările de sănătate au fost şi rămân în continuare în topul beneficiilor oferite de companii angajaţilor pentru a întâmpina aşteptările acestora, atât datorită competitivităţii pieţei muncii pe anumite segmente şi practicilor marilor angajatori, cât şi pentru a creşte eficienţa prin satisfacţia angajaţilor. Tot sub umbrela beneficiilor, pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire.    

    8.         Preţul: în ultimii ani, preţul a devenit din ce în ce mai important în luarea deciziei de asigurare şi pare că această tendinţă se va menţine. Însă acest lucru înseamnă de cele mai multe ori un produs care nu este suficient de acoperitor şi nu corespunde riscurilor reale de care se poate lovi compania. “Chiar dacă un preţ mai mic poate fi atrăgător, un broker, în calitate de consultant, explică întotdeauna clienţilor însemnătatea raportului calitate – preţ şi îi ghidează în alegerea produsului care corespunde într-adevăr nevoilor lor de business.”, a completat Cristian Fugaciu.

    9.         Risc politic: intensificarea tensiunilor geopolitice, mişcările separatiste şi scăderea preţului petrolului agravează riscul politic şi duc la poziţionarea acestuia printre riscurile urmărite îndeaproape de cele mai multe companii. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat. Riscului politic i se alătură şi atacurile teroriste care cresc potenţialul ca afacerile unei companii să fie afectate.

    10.       Riscul cibernetic: în lumina atacurilor cibernetice care au avut loc în ultimul timp, inclusiv în România, şi având în vedere că riscul cibernetic este considerat un risc cu o probabilitate mare de a se produce, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multe aspecte ale vieţii sunt dependente de internet,  observăm şi în ţară, ca prim pas, o creştere a interesului pentru înţelegerea acestui risc.

  • Un tânăr inginer poate câştiga şi 9.000 de dolari pe lună la Facebook

    Facebook, cea mai valoroasă reţea socială din lume, are o valoare de piaţă estimată la peste 200 de miliarde de dolari. Salariile angajaţilor reflectă acest lucru, noi cifre arătând că inginerii au un salariu de pornire de peste 100.000 de dolari pe an.

    Un cercetător poate câştiga până la 172.000 de dolari pe an, iar inginerii de reţea au salariul mediu de 160.000 de dolari, sumă care include atât renumeraţia de bază cât şi bonusurile. Un inginer ce ocupă o poziţie de management poate câştiga şi 380.000 de dolari pe an, în vreme ce un inginer de software poate obţine la angajare un salariu de 106.000 dolari.

    Fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, are o avere estimată la 33 miliarde de dolari, ocupând locul 16 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Reţeaua socială atrage lunar 1,35 miliarde de utilizatori activi.

    Cele mai mari şanse de a obţine un job la Facebook le au absolvenţii Universităţii Stanford, cei au Universităţii din California şi cei ai Universităţii Berkeley. Aceste instituţii au cel mai mare număr de absolvenţi angajaţi la compania lui Zuckerberg.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, numărul utilizatorilor activi în fiecare lună reprezentând aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial.

    Numărul de utilizatori din România ai reţelei de socializare Facebook a ajuns în prezent la 7,6 milioane, cu 600.000 mai mult faţă de luna ianuarie a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de Facebrands.ro, serviciul care monitorizează şi analizează activitatea locală a companiei americane. Cea mai mare creştere a numărului de conturi de Facebook din România s-a înregistrat în ianuarie 2012, când aproape s-a dublat numărul de utilizatori la  peste 4,4 milioane, conform datelor din ultimii patru ani.