Prin intermediul unei videoconferinţe de la palatul prezidenţial din Ankara, Putin şi Erdogan au transmis mesaje în cadrul ceremoniei de inaugurare a şantierului pentru centrala nucleară.
Ministrul turc al Dezvoltării, Lutfi Elvan, a prezentat detaliile proiectului pentru prima centrală nucleară a Turciei. Cele două guverne au ajuns la un acord pentru implementarea proiectului încă de 2010.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În timpul unei conversaţii telefonice între cei doi preşedinţi, Trump a sugerat organizarea unei întâlniri la Washington. Dacă totul va decurge bine, sper că partea americană nu va renunţa la propunerea privind organizarea summitului”, a spus Uşakov, fără a menţiona o posibilă dată a summitului.
Recent, Statele Unite au anunţat decizia de expulzare a 60 de diplomaţi ruşi, ca reacţie la atacul neurotoxic asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia în oraşul britanic Salisbury. În afară de expulzarea diplomaţilor, Casa Albă a dispus şi închiderea Consulatului rus din oraşul american Seattle.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Acest lucru depinde de partea americană, dar Rusia însă este dispusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
“Putin este pregătit, iar Rusia este pregătită pentru relaţii benefice şi de încredere reciprocă cu toate ţările, inclusiv cu Statele Unite, dacă şi oponenţii sau partenerii noştri sunt pregătiţi pentru asta”, a adăugat Peskov.
Acesta a mai declarat că nu deţine nicio informaţie privind promptitudinea preşedintelui Trump de a se întâlni cu Vladimir Putin, după ce Washingtonul a decis să expulzeze peste 60 de diplomaţi ruşi.
În cadrul unor declaraţii susţinute în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului Britanic, Johnson a fost de acord cu un parlamentar care a afirmat că Putin se va folosi de Campionatul Mondial pentru a îmbunătăţi imaginea Rusiei, în acelaşi mod în care Germania lui Hitler s-a folosit de Olimpiada din 1936, relatează site-ul agenţiei de presă Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Anterior, Casa Albă a transmis că Washingtonul nu consideră drept surprinzător rezultatul scrutinului prezidenţial din Rusia şi nici nu există planuri pentru o conversaţie telefonică între Trump şi Putin.
“Putin rămâne deschis normalizării relaţiilor cu partenerii americani unde este de interes şi esenţial. Preşedintele primeşte multe mesaje de felicitare din partea liderilor străini. Este posibil ca unii să nu poată efectua un apel telefonic din cauza programului încărcat, iar alţii, din alte motive. Ar fi greşit să exagerăm orice”, a declarat Peskov.
UPDATE 05.40: Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat pe Putin pentru victoria din alegeri
Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru victoria înregistrată în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, în urma cărora liderul de la Kremlin a obţinut peste 76% dintre voturile exprimate.
Preşedintele sârb Aleksandr Vucici a fost primul şef de stat care i-a transmis un mesaj lui Putin. Recent, Vucici a anunţat că Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană.
Liderul de la Kremlin, care şi-a înregistrat votul la o secţie de votare din Moscova, a declarat că programul său politic este cel mai potrivit pentru Rusia.
”Consider a fi un succes orice rezultat care imi va permite să îmi continui munca de preşedinte. Sunt convins că programul meu este bun pentru ţară”, a declarat Putin.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Am spus în repetate ocazii că Rusia nu are nicio legătură cu această poveste. Orice referire la adresa preşedintelui nostru este şocantă şi impardonabilă”, a declarat Peskov.
Declaraţiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului au fost făcute în contextul în care Boris Johnson, ministrul de Externe al Marii Britanii, a declarat că Londra consideră că este “extrem de probabil” ca atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent secret rus să fi fost ordonat direct de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
După aceea, l-a urmat pe Putin la Kremlin, unde a devenit protectorul, omul de bază şi confidentul acestuia. După ce Putin a obţinut mandatul de patru ani ca prim-ministru, în 2008, Sechin a devenit vice-premier, şi, din această funcţie, a început să controleze activele de petrol şi gaze ale Rusiei, iar odată cu instalarea lui Putin în funcţia de preşedinte în 2012, acesta a preluat controlul direct asupra Rosneft, ca director executiv. Astăzi, el deţine 0,127% din acţiunile companiei, în valoare de aproximativ 83 milioane de dolari, şi în 2015 a fost plătit cu aproximativ 11 milioane de dolari.
Sechin este bănuit că ar fi orchestrat căderea mai multor adversari politici. În 2003, Mihail Hodorkovski, pe atunci proprietarul privat al celei mai mari companii petroliere din Rusia, Yukos, a fost acuzat de evaziune fiscală, iar compania a fost confiscată de stat. Sechin a negat implicarea, dar, cu toate acestea, a fost cel mai mare beneficiar – în 2004 a devenit preşedinte al companiei Rosneft, care a moştenit majoritatea activelor companiei Yukos.
Apoi, în 2014, Vladimir Yevtushenkov, proprietarul privat al companiei regionale petroliere Bashneft, a fost cercetat şi arestat, iar compania a fost expropriată de stat. Doi ani mai târziu, într-un proces de privatizare controversat provocat de Ulyukaev, Rosneft a cumpărat Bashneft.
Ulyukaev a fost arestat o lună mai târziu. Apoi, Rosneft l-a adus pe Yevtushenkov la tribunal, acuzându-l că ar fi demis de la conducerea Bashneft înainte de a fi naţionalizată. Un judecător regional a decis în favoarea lui Rosneft, conducând la o soluţionare extrajudiciară în care magnatul i-a dat companiei lui Sechin 1,7 miliarde de dolari pentru un bun pe care fusese deja obligat să îl predea gratuit.
Potrivit Financial Times, Sechin a declarat că nu a existat nimic personal în legătură cu lupta sa juridică cu Yevtushenkov şi cu preluarea companiei Bashneft, care i-a cedat companiei Rosneft 40% din producţia de petrol a Rusiei. „Nu pot să-mi apăr acţionarii. Am făcut-o într-o manieră corectă. M-am dus la tribunal.” a spus Sechin. Rosneft susţine că toate activele au fost achiziţionate la preţul pieţei.
Anul trecut, în decembrie, unul dintre adversarii politici al lui Sechin, Alexei Ulyukaev, a fost dus în faţa Curţii de la Moscova, pentru că ar fi acceptat o mită de două milioane de dolari pentru a se implica în afacerea Bashneft. El spune că totul i-a fost înscenat. Cazul a fost tratat doar pe baza cuvântului lui Sechin, dovadă a influenţei pe care o are acesta, ca al doilea cel mai puternic om din Rusia, după Stalin. De altfel, în societatea rusească, oamenii ca el sunt percepuţi deasupra legii, şi se crede că ar răspunde pentru acţiunile lor doar la Kremlin.
Astăzi, Rosneft reprezintă 6% din producţia mondială de ţiţei. Sechin a fost descris de fostul ambasador american la Moscova ca fiind „cardinalul gri” al Kremlinului, care „a căutat să distrugă puterea oligarhilor, să le confişte şi să le contopească activele în cadrul companiilor de stat, şi să limiteze influenţa occidental.”
”Declaraţiile Rusiei care vizează aliaţi ai NATO sunt inacceptabile şi contraproductive. Nu vrem un nou Război Rece sau o nouă cursă a înarmărilor”, a transmis purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, adăugând că sistemele antirachetă ale Alianţei din Europa nu vizează Rusia.
Liderul de la Kremlin a atras atenţia că armata Rusiei are o rachetă invincibilă, care “poate atinge orice zonă din lume”, neputând fi oprită de sistemele antibalistice instalate de Statele Unite în Europa şi Asia.
Mai multe pe www.mediafax.ro