BusinessMagazin

Tag: Vin

  • Reportaj: Bali, insula care abia se vede pe harta lumii, dar atrage trei milioane de turişti

    Mii de temple hinduse, zeci de hectare de plantaţii de orez, păduri de mangrove şi plaje cu nisip alb sau negru scăldate de Oceanul Indian sunt atracţiile pe care le-au căutat în Bali peste 2.000 de români, care au ales anul trecut această destinaţie exotică, considerată una din cele mai atractive din lume şi descrisă ca atare şi în bestseller-ul scriitoarei americane Elizabeth Gilbert, „Mănâncă, Roagă-te, Iubeşte“.

    „Am fost de două ori în vacanţă în Bali, cel mai recent anul trecut, când am stat două săptămâni. Este o altă lume, o altă cultură. Serviciile sunt bune, se organizează diferite eve­nimente, oamenii sunt degajaţi. În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt comparabile la cazare cu cele din România“, afirmă Neculai Mihai, unul din acţionarii companiei de curierat FAN Courier, pe care insula Bali l-a fascinat. Aici a experimentat masajul bali­nez la patru mâini, şedinţele de yoga, dar şi snorkeling în Oceanul Indian.

    De altfel, antreprenorii, dar şi executivii din top mana­ge­­ment sunt cei pe care agenţiile de turism îi trimit în va­­can­ţă în insula exotică, având în vedere că preţul unui sejur începe de la 2.000 de euro de persoană. „Am trimis un grup de 12 români într-o vacanţă de două săptămâni în Bali şi Sin­ga­pore. Tariful pachetului a fost de 2.150 de euro cu ca­zări la hoteluri de patru stele. Transportul cu avionul a fost inclus în preţ. Diversitatea, exotismul insulei, cultura sunt elementele care atrag turişti în Bali“, spune Dragoş Pir­nog, directorul de programe al agenţiei de turism Explore Travel, care trimite anual 250 de români în insula Bali. El precizează că cererea este în creştere dato­rită accesibilităţii mai mari.

    Viza se poate lua di­rect din aeroportul din Indonezia, iar taxa este de aproa­pe 25 de euro de persoană. Mai mult, din 2011, pe piaţa locală a intrat Qatar Airways, compania aeriană naţională a statului Qatar şi una dintre cele mai mari din lume, cu zboruri pe ruta Bucureşti-Doha (cinci curse săptămânal în prezent), de unde românii pot ajunge direct în Indonezia. De la sfâr­şi­tul lunii iulie compania aeriană va avea zbo­ruri directe spre Bali din Doha. Preţul unui bilet începe de la 800-900 de euro.

    „Numărul turiştilor străini care vin în Bali este în creştere. Anul trecut am avut 3,2 milioane de vizitatori, în 2008 aveam 1,9 mili­oane de vizitatori“, spune Nyoman Warda­wan, şeful departamentului de mar­­ke­ting al biroului de turism din Bali.
    Insula, unde observi imediat contrastul dintre resorturile de lux şi casele modeste ale localnicilor (salariul minim în Bali este de 116 dolari pe lună), a atras anul trecut jumătate din vizitatorii străini înregistraţi de Indonezia (deşi reprezintă doar 0,29% din suprafaţa ţării), iar în acest an aşteaptă 3,5 milioane de vizitatori străini. Veniturile din turism au depăşit 4 miliarde de dolari anul trecut. Transportul public nu există în Bali, cei mai mulţi dintre localnici se deplasează pe scutere sau pe motociclete, iar turiştii închiriază maşini sau le folosesc pe cele puse la dispoziţie de hotelieri. Cu toate acestea, indonezienii au construit deasupra nivelului mării, prin pădurea de mangrove, 12 kilometri de autostradă, care unesc localităţile Benoa, Denpasar şi Nusa Dua.

    În Bali nu trece zi fără ceremonii la temple şi fără ofrande închinate zeilor, ceea ce dă unicitate acestei destinaţii. Fie­care casă are în curte un templu, iar ofrandele sunt puse la poarta casei, pe drum, în restaurante, în magazine, peste tot. Şi timpul se măsoară altfel în Bali, calendarul (Pawukon) având doar 210 zile, altfel spus localnicii numără şase luni a câte 35 de zile.

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O firmă chinezească vrea Vinarte

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.  Astfel, terenul, construcţiile şi echipamentele sunt evaluate la 1,08 milioane de euro, stocurile de vin la 1,6 milioane de euro, iar valoarea mărcilor care vor fi vândute este cuprinsă între 180.000 de euro şi 770.000 de euro. Lichidatorul propune vânzarea în bloc a acestora, prin negociere directă cu un cumpărător identificat, preţul minim de pornire fiind de 3,5 milioane de euro.

    RVA a anunţat că a primit o ofertă de la firma chineză Red Gate, care are subsidiară în România societatea Chateau de Rouge. Chinezii vor să cumpere activul de la Zoreşti, împreună cu stocurile de vin şi mărcile aferente, pentru 3,63 milioane de euro. Potrivit RVA, pereţul oferit de firma din China acoperă achitarea datoriilor Vinarte.

    Producătorul de vinuri Vinarte din Capitală a cerut în toamna anului 2010 insolvenţa, în încercarea de a opri creşterea penalităţilor la o datorie pe care o avea către stat. Vinarte exploatează circa 400 de hectare de teren pe trei domenii viticole – Mehedinţi, Dealu Mare (Zoreşti) şi Sâmbureşti.  Cu afaceri de 11,5 milioane de lei în 2012, firma avea, potrivit Ministerului Finanţelor, datorii de 17 milioane de lei (3,8 milioane de euro). Firma este deţinută de mai mulţi oameni de afaceri italieni şi francezi.

  • Cluj: Daniel Constantin a băut vin făcut de studenţi şi a gustat “minciunele” la Târgul Agraria

     Daniel Constantin a făcut o vizită, vineri, la Târgul Agraria deschis în cadrul Expo Transilvania din Cluj-Napoca, trecând pe la mai multe standuri ale unor expozanţi de maşini şi utilaje agricole sau ale unor producători agricoli.

    La standul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Daniel Constantin a gustat brânză telemea, a băut bere brună, dar şi vin produs, pentru prima oară, de studenţi, sub denumirea de “Star wine”.

    “Berea e foarte bună, am băut şi anul trecut. Şi vinul este foarte bun, este un cupaj, un Sauvignon Blanc. Vinul din România a ajuns la o calitate extraordinară, am avut 200 de milioane de euro în cinci ani, în reconversie de plantare, iar oamenii s-au orientat spre podgorii mici, bazate pe calitate”, a spus Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.

     

     

     

  • Un miliardar chinez a plătit 36 milioane de dolari pentru o cupă de vin

    Întrebat de reporterii de la Wall Street Journal ce l-a determinat să achiziţioneze obiectul, Yiqian a răspuns: “De ce vă interesează atât de de mult preţul? Am cumpărat-o pentru că mi-a plăcut”. Miliardul a completat spunând că preţul i s-a părut rezonabil.

    Obiectul este cunoscut sub numele de “cupa găinii”, datorită desenelor de pe suprafaţă. Există doar 16 în lume şi este considerat unul dintre cele mai căutate artefacte chinezeşti.

    Liu Yiqian a câştigat miliarde de dolari din finanţe şi este considerat cel mai mare colecţionar de artă din China.

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.

  • Ministrul Răzvan Cotovelea, invitaţi români şi străini vin la “Mediafax Talks about Digital Europe”

    Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    • Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    • Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    • Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe;

    • Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei;

    • Irina LUCAN-ARJOCA – Director General Adjunct ORDA;

    • Paul Andrei BARAN – Directorul programului Biblionet, Digital Champion, Romania;

    • Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă;

    • Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    • Marius Alexandru DUNCA – Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC);

    • Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii;

    • Graham THOMAS, Membru în Consiliul Executiv al IORMA;

    • Steve WILSON – Director General, Allied Wallets;

    • Raluca GEORGESCU – Reprezentant Gala Premiilor eCommerce;

    • Mihaela NICOLA – CEO, The Group, Romania;

    • Marius GHENEA – antreprenor e-commerce;

    • Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România;

    • Luigi VENDRAMI – Network Operations Manager, DHL Romania;

    • Cosmin RUSU – Country Manager, Delamode Romania;

    • Daniela FLOREA – CEO, Geo Strategies, UK;

    • Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România;

    • Liviu NICOLESCU – Director General CERT-RO (Romanian National Computer Security Incident Response Team);

    • Gabriel MAZILU – Director Adjunct, Centrul Naţional CYBERINT, SRI;

    • Cătălin COŞOI – Director Strategie pentru Securitate, Bitdefender;

    • Constantin BURDUN – Director Operaţional, BU Certsign;

    • Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology şi Dave GANNON – Tabernus, UK.

    Cele trei paneluri ale conferinţei vor fi moderate de Cristian DIMITRIU – Editorial Director Mediafax Group, Claudiu PÂNDARU – Editorial Director Mediafax Group şi Lucian MÎNDRUŢĂ – Creative Marketing Manager Mediafax Group.

    În 2013 acoperirea broadband era disponibilă pentru 99,9% dintre cetăţenii Uniunii Europene, în timp ce 73% dintre gospodării şi-au instalat broadband. În 2012, 45% dintre europeni au facut cumpărături online, însă doar 11% au s-au implicat în achiziţii de pe site-urile din alte ţări. Studiile mai arată că până în 2015 vor exista 900.000 de posturi vacante în IT.

    Agenda digitală a Europei va ridica nivelul economiei europene şi va ajuta companiile şi cetăţenii europeni să profite de noile tehnologii digitale. Unul dintre obiectivele principale este reducerea până la zero a diferenţei între convorbirile telefonice în roaming şi cele naţionale până în 2015. Un alt ţel la fel de important este atingerea procentului de 50% dintre cetăţenii europeni care folosesc programul de e-Government (plata taxelor, contribuţiilor sau alte servicii prin intermediul internetului), tot până în 2015.

    În aceste condiţii este vital să accelerăm dezvoltarea şi lansarea tehnologiilor de ultimă oră precum serviciile de telefonie 4G, să revizuim etichetarea produselor, să uniformizăm legislaţia privind reducerile şi promoţiile şi să înlăturăm barierele care îngreunează şi care uneori chiar împiedică comerţul transfrontalier. Adoptarea unor măsuri care să asigure o piaţă competitivă în domeniul plăţilor online, dezvoltarea unui regim de copyright flexibil, care să încurajeze conţinutul online inovativ şi legal, dar şi îmbunatăţirea transparenţei şi uşurarea utilizării datelor cu caracter non personal sunt alte probleme care ar trebui rezolvate cât mai curând posibil.

    De aceea, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Digital Europe” aducem împreună autorităţi, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai ambasadelor, manufacturieri, retaileri, web-manageri şi designeri, manageri de marketing şi brand, reprezentanţi ai mass-media, precum şi invitaţi externi din Austria, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei. Prima dintre acestea va dezbate politicile europene şi reglementările existente, dar şi pe cele necesare la nivel european în vederea formării unei pieţe comune. Această dezbatere va fi urmată de discuţii privind retail-ul, platformele digitale, start-up-uri în domeniul comerţului online, aplicaţii mobile şi soluţii optime de livrare. Ultima sesiune va aborda securitatea în domeniul online, confidenţialitatea şi protecţia datelor utilizatorului, dar şi statistici privind comerţul online şi fraudele din acest sistem.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Digital Europe” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/digital-europe

  • Arhitecţi de talie mondială vin la conferinţa “Cities of Tomorrow” de la Bucureşti

     Conferinţa “Cities of Tomorrow” – cel mai important forum urban internaţional din România – va avea loc marţi, 25 martie, începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Crowne Plaza, sala Crown Ballroom şi este organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK Romania), în parteneriat cu Zeppelin şi cu sprijinul Agenţiei de presă Mediafax.

    Astfel, la cea de-a II-a ediţie a conferinţei “Cities of Tomorrow”, arhitecţi de talie mondială vor susţine prezentări şi vor discuta cu cei prezenţi, printre lectorii deja confirmaţi fiind profesorul Stephan Braunfels, Thomas Madreiter şi Reinhard Joecks.

    Stephan Braunfels este autorul unora dintre cele mai mari şi importante realizări arhitecturale din Germania ultimilor douăzeci de ani: sediile birourilor Parlamentului din Berlin, Pinakothek der Moderne din München, planul urbanistic pentru reconstrucţia centrului istoric al oraşului Dresda şi cel pentru centrul oraşului Neu-Ulm.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro