Tag: venit

  • Cum să câştigi bani în plus făcând ceea ce te pricepi tu cel mai bine

    Asta nu este o noutate, însă acum este mai simplu ca niciodată să câştigi bani în plus fără să fii nevoit să faci prea multe. Acum tehnologia a creat oportunităţi precum Uber, Instacart (livrare de alimente) sau Taskrabbit (site de microjoburi).

    Micro job-urile sunt proiecte care nu necesită foarte mult timp sau efort pentru a fi realizat. Astfel o persoană va îndeplini mai multe sarcini pentru care va fi plătită de altcineva, care nu este neapărat o companie.

    Unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alţii asamblează mobilier sau oferă lecţii de tenis, în timp ce alţii vin cu oferte de meditaţii la limba franceză, editare foto şi video, actualizarea şi întreţinerea unei pagini web , tehnoredactare etc. Orice pricepere, abilitate poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piaţa nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care îşi oferă serviciile şi cel care le caută.

    Câştigul depinde de ce anume ai de făcut, cât de complex este proiectul sau pentru cât timp trebuie să prestezi acel serviciu.  Preţul este stabilit de angajator. Frumuseţea este că, dacă ai destul timp, poţi lucra mai multe micro-joburi în acelaşi timp, fără să fii nevoit să părăseşti locul de muncă.

    Mai jos vă prezentăm o listă de site-uri ce dispun de microjoburi.

    microjoburi.ro

    fieldagent.ro

    guru.com

    clickworker.com

    fiverr.com

    usertesting.com

    appen.com


     

  • Nicolicea, despre decizia CEDO: Vedeţi că avem dreptate?

    „Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.

    CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Cornel Marian, managing director Oresa Ventures

    În 2005, după plecarea fostului manager Marius Ghenea, a devenit CEO al reţelei până la preluarea Flanco de către Flamingo un an mai târziu. Marian s-a întors atunci ca manager de investiţii al Oresa Ventures, a cărei strategie este să investească în companii din sectoare cu potenţial de creştere şi cu profitabilitate bună.

    Compania a investit până în prezent mai mult de 100 de milioane de euro în companii precum La Fântâna, Medicover, Credisson, Brewery Holdings sau Flanco.

    În prezent, Oresa Ventures are acţiuni în şase firme: La Fântâna (din 2016), Fabryo Atlas (în domeniul vopselelor, în portofoliu din 2006), Somaco (materiale de construcţii, din 2008), RTC (furnizor de servicii pentru birou, din 2011), Kiwi Finance (broker de credite, 2007) şi RBC (IT, din 2014). Aceste companii au împreună afaceri de peste 130 de milioane de euro şi peste 1.000 de angajaţi.

  • Ce venituri salariale ar putea fi scutite de la plata impozitului pe venit?

    Astfel potrivit proiectului „Codului economic”, emis de Finanţe, şi care include şi capitolul referitor la impozitul pe venit din Codul fiscal, următoarele categorii nu ar fi impozabile:

    a) ajutoarele pentru dispozitive medicale acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;

    b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;(discuţii)

    c) hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

    d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • O bancă din România lansează un nou tip de credit: fără adeveriţă de venit sau garanţie imobiliară

    Banca Românească lansează  un nou tip de credit  numit Creditul FIT. Pentru acestuia nu se percepe comision de analiză, nu se solicit adeverinţă de venit sau alte documente (în cazul salariaţilor/pensionarilor) şi nu sunt necesare garanţii imobiliare sau justificarea destinaţiei creditului.

    Produsul poate fi folosit şi pentru refinanţare. Clientul primeşte răspuns pe loc cu privire la suma maximă ce poate fi obţinută. Suma maximă ce poate fi obţinută se bazează pe un calcul estimativ folosind datele declarate in cererea de credit.

    Suma minimă împrumutată este de 1.000 RON, suma maximă este 110.000 RON, iar perioada maximă este de 5 ani, respectiv 10 ani, dacă se refinanţează credite acordate înainte de 28.10.2011.

    “Creditul FIT, completează linia de produse şi servicii lansate încă din anul 2016 prin care Banca pune la dispoziţia clienţilor produse financiare simple, transparente”, spune Ana Cernat, Director General Adjunct Banca Românească.

  • O bancă din România lansează un nou tip de credit: fără adeveriţă de venit sau garanţie imobiliară

    Banca Românească lansează  un nou tip de credit  numit Creditul FIT. Pentru acestuia nu se percepe comision de analiză, nu se solicit adeverinţă de venit sau alte documente (în cazul salariaţilor/pensionarilor) şi nu sunt necesare garanţii imobiliare sau justificarea destinaţiei creditului.

    Produsul poate fi folosit şi pentru refinanţare. Clientul primeşte răspuns pe loc cu privire la suma maximă ce poate fi obţinută. Suma maximă ce poate fi obţinută se bazează pe un calcul estimativ folosind datele declarate in cererea de credit.

    Suma minimă împrumutată este de 1.000 RON, suma maximă este 110.000 RON, iar perioada maximă este de 5 ani, respectiv 10 ani, dacă se refinanţează credite acordate înainte de 28.10.2011.

    “Creditul FIT, completează linia de produse şi servicii lansate încă din anul 2016 prin care Banca pune la dispoziţia clienţilor produse financiare simple, transparente”, spune Ana Cernat, Director General Adjunct Banca Românească.

  • Cât de deşteaptă este, de fapt, inteligenţa artificială

    „Ne îndreptăm către o lume condusă de date, iar acea lume nu va fi în centrele de calcul, ci în cloud. Pentru mine a fost vorba de ceea ce compania încearcă să facă, iar tehnologiile de care vorbim vor fi de folos pe acest drum“, spune hotărât britanicul, care adaugă că strategia companiei pentru care lucrează acum a fost unul dintre principalii factori care au cântărit atunci când s-a alăturat Microsoft. „Mărimea organizaţiei nu e neapărat un factor determinant în ceea ce mă priveşte, cred în misiunea companiei şi în abordarea lor din punct de vedere social. Şi direcţia tehnologică este una corectă, folosind mai mult tehnologii precum inteligenţa artificială (IA) pentru a ajuta oamenii în activităţile lor.“

    Una dintre problemele sectorului IT din România este proporţia între outsourcing şi producţie, mult în defavoarea celei din urmă. Din acest punct de vedere, Mark Torr crede că globalizarea va juca un rol important în modul în care tinerii antreprenori vor reuşi să dezvolte afaceri de succes. „Graniţele sunt acum fluide, pot deschide o companie mâine, la mine în garaj, pentru a face concurenţă unei companii din România”, spune el. „Trebuie să ai o economie performantă ca să generezi locuri de muncă, iar acestea vor duce ulterior la creşterea PIB-ului local. Trebuie să ai o piaţă locală productivă, iar asta înseamnă că trebuie să construieşti produse, nu să faci doar outsourcing. Nu sunt însă naţionalist, cred că dacă ai oameni talentaţi şi identifici o nişă, poţi crea ceva special, dar aceşti tineri au acum şi o altă mare şansă, pentru că acum 10 ani nu ar fi putut trece atât de uşor de graniţele de care vorbeam. Astăzi ei pot merge în alte ţări, pot ataca şi pieţele de acolo.”

    Cât de pregătite sunt companiile pentru revoluţia digitală? „Cred că există mai multe paliere. Unele companii n-au nici cea mai vagă idee ce urmează să se întâmple. Nu este ceva nou, când a avut loc revoluţia industrială anterioară, au existat organizaţii care au ratat schimbarea şi au dispărut”, remarcă Mark Torr. „Am vorbit despre faptul că ne aflăm în perioada unei curbe exponenţiale; poţi să ignori acest lucru şi pentru mult timp probabil că nu se va întâmpla nimic, dar apoi piaţa sau un fenomen, într-o bună zi, o va lua în sus. Dacă nu eşti acolo în acel moment, nu mai ai nicio şansă.”

    El spune că există mai multe moduri de a privi această problemă, nefiind vorba doar de a avea cele mai tehnologii; poţi să te echipezi, dar cum îţi instruieşti oamenii? Cum te asiguri că ei vor face faţă în această nouă eră digitală? Cum schimbi modul în care echipele colaborează, cum dezvolţi o cultură care susţine folosirea datelor? „Din punctul meu de vedere, sunt companii care încep o călătorie şi au o idee despre ce s-ar putea întâmpla, dar sunt puţine cele care au înţeles cu adevărat schimbarea care e pe cale să vină. Lucrurile vor fi diferite în funcţie de industrie şi în funcţie de ţară; sistemul bancar, spre exemplu, va fi puternic afectat de noile tehnologii financiare. Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi «the next big thing», dar cred că putem afirma cu încredere că există industrii puternic regulate în care lucrurile se vor mişca mai greu şi altele unde totul se va petrece cu repeziciune.”

    Şi în cazul statelor, lucrurile stau similar: unele se mişcă mai repede decât altele, explică Mark Torr. Dar nu este corect să spui că asta se datorează întotdeauna ţării. „E vorba de priorităţi: dacă ai nevoie de proiecte de infrastructură, trebuie să te ocupi mai întâi de ele şi de-abia apoi să te ocupi de latura digitală, să spunem. Sigur, există pericolul ca diferenţele dintre state să crească, la fel ca în cazul companiilor, pentru că dacă ratezi curba exponenţială de care vorbeam mai devreme, va fi extrem de greu şi costisitor să-i prinzi pe ceilalţi din urmă. Totul accelerează în jurul tău, drept pentru care trebuie să investeşti sume uriaşe, iar unele companii nu deţin acei bani.“ Din acest motiv, crede britanicul, vedem tot mai multe proiecte sponsorizate de Uniunea Europeană, aşa cum este şi Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii.

  • Câţi bani puteai să faci dacă ai fi investit în Apple în loc să ai un copil

    „Te-ai întrebat vreodată cât de diferită ar fi fost situaţia ta financiară dacă ai fi investit în acţiuni Apple în loc să ai un copil?”, este întrebarea cu care te întâmpină pagina site-ului WhatIfIBoughtAppleInstead.

    Acesta este un site care invită părinţii să introducă luna de naştere a copilului lor, venitul familiei şi valoarea taxelor pentru educaţie, dacă acestea au fost deja plătite. Ulterior, site-ul calculează câţi bani ar fi făcut dacă ai fi investit toţi aceşti bani în acţiuni Apple.  Există o limitare majoră, – Apple nu şi-a făcut datele publice până în decembrie 1980, iar calculatorul face calculele doar pe baza datelor începând cu 1981. Deci, în cazul în care copilul s-a născut înainte de 1980, aplicaţia nu funcţionează.

    Un exemplu pentru familiile din SUA ar fi următorul –în cazul în care părinţii au în jur de  111.000 de dolari venit brut al familiei, care ar fi plătit o medie de 50.000 de dolari anual, timp de patru ani, la un colegiu privat, pentru un copil născut în ianuarie 1981, ar fi investit în Apple din acel moment, ei ar deţine acum peste de 48 de milioane de dolari în acţiunile Apple. Această cifră până la 34,3 milioane de dolari pentru familiile cu venituri medii, care câştigă între 64.000 de dolari şi 110.000 de dolari în total venituri.

    „Cu toate acestea, nu ai fi avut copilul iubit. E frumos să fii bogat, dar nu uita că banii nu sunt totul”, se încheie, însă, articolul publicat pe Fortune.com. 

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Cum să clădeşti o afacere de un milion de dolari în 12 luni

    Ideea

    În 2014, un prieten de-al meu a venit la cină având nişte ochelari îngrozitor de urâţi: erau mari, strălucitori, cu lentile portocalii. Credeam că face mişto de mine. Nu eram într-un restaurant de cinci stele, dar oamenii erau îmbrăcaţi frumos iar aspectul său nu se încadra în peisaj. În cele din urmă, a trebuit să îl întreb: “Care-i faza cu ochelarii tăi?”

    Mi-a explicat că ochelarii săi erau special făcuţi pentru a bloca lumina artificială albastră. Device-uri precum telefoanele mobile, emit acest tip de lumină care are efect asupra secreţiei de melatonină din organism, o substanţă chimică care, între altele, are influenţă asupra somnului nocturn. În esenţă, această lumină albastră păcăleşte corpul că de fapt afară este zi când, de fapt, este noapte.

    Brusc, ca un fulger, mi-am dat seama că îndelungatele mele probleme cu somnul şi scăderea productivităţii pe timp de zi se legau strâns de această expunere exagerată la lumina albastră. Am decis să fac un experiment: ajuns acasă, mi-am pus o pereche de ochelari de schi, cu lentile galbene. Arătam ridicol, dar pe parcursul săptămânii care a urmat am reuşit să adorm cu o oră mai devreme în fiecare seară.

    De dormit, am dormit ca un bebeluş.

    Dar exista o problemă. Nu puteam purta aceşti ochelari în public, totuşi. Altfel riscam să fiu considerat un ciudat. Pe de altă parte, nu doream nici să renunţ la beneficiile somnului odihnitor. Aşa că mi-a venit ideea: dacă aş putea realiza nişte lentile protectoare pe care să le pot monta pe o pereche elegantă de rame?

    Ce nu am făcut.

    Nu am încercat să creez un nou produs. Pur şi simplu am luat nişte lentile cu grad ridicat de protecţie şi le-am adaptat pentru a putea fi montate pe rame elegante.

    Parteneriatul.

    Fratele meu mai tânăr, Tristan, tocmai renunţase la cariera sa de reporter la un ziar. Nu mi-a plăcut ideea de a avea de-a face cu producători, şi pentru că Tristan era potrivit pentru a se ocupa de aşa ceva, l-am luat drept asociat. El a dezvoltat legătura cu producătorii iar eu m-am putut ocupa de strategie şi marketing.

    Testele prototipului.

    Am făcut duzini de prototipuri la diverşi producători chinezi. Unele erau foarte urâte, altele arătau bine dar nu erau eficiente. Am ales versiunea actuală mizând pe feed-back-ul primit de la zeci de oameni.

    Testarea zonei de ecommerce.

    Am plasat o comandă de 300 de perechi de astfel de ochelari cu lentile protectoare pe Amazon cu prilejul Black Friday, ediţia 2015. Într-o singură zi, am vândut patru perechi. Nu era mult, dar noi eram încântaţi. A doua zi, am vândut cinci perechi şi tot aşa. În două săptămâni recuperasem investiţia iar într-o lună am vândut toate cele 300 de perechi.

    Credibilitatea

    Comentariile clienţilor îi influenţează pe alţii în privinţa deciziei de cumpărare.

    Teste de toate felurile

    Noi nu am făcut teste în ce priveşte preţul, imaginile de promovare sau mesajele. De fapt, nu am prea făcut teste. Ne-am fi descurcat bine, dar veniturile noastre ar fi fost de două ori mai mari dacă am fi făcut aceste lucruri la început.

    Atragerea expertizei

    L-am atras în acţionariatul firmei pe Tai Lopez, mentorul care m-a ajutat să dezvolt prima afacere în online. Tai este un foarte bun strateg şi ne ajută să ducem afacerea la următorul nivel.