BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • S-a terminat! Toţi românii care au cumpărat maşini second hand vor fi verificaţi de ANAF. Se schimbă total regulile pentru autentificarea maşinilor

    Registrul Auto Român (RAR) transmite către  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) informaţii despre cei care cine cumpără maşini second hand din UE cu scopul de a preveni fraudele legate de taxa pe valoarea adăugată (TVA).

    Începând cu data de 25.07.2022, Registrul Auto Român aplică prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.120/2021, în baza căreia a fost elaborat Protocolul încheiat cu ANAF, pentru autovehiculele utilizate care provin din state membre UE şi pentru care se solicită eliberarea Cărţii de Identitate a Vehiculului (CIV) în vederea înmatriculării în România. Astfel, RAR eliberează CIV doar achizitorului intracomunitar, adică persoanei fizice sau juridice care a dobândit autovehiculul dintr-o ţară membră UE şi care este menţionată în documentele de achiziţie, conform unei informări recente de pe site-ul RAR-ului.

    Pe lângă certificatul de înmatriculare, achizitorul intracomunitar (sau împuternicitul legal al acestuia) va trebui să prezinte şi documentele de achiziţie intracomunitară (de exemplu: factură sau contract de vânzare-cumpărare).

    Reprezentanţii RAR se asigură că solicitantul activităţii este fie achizitorul intracomunitar, fie împuternicitul acestuia.

    Documentele de achiziţie pot fi prezentate în original sau în copie, dar trebuie sa fie lizibile, având în vedere obligaţia legală ca acestea să fie scanate de angajaţii RAR şi transmise în format digital către ANAF.

    Potrivit OG nr.78/2000, cu modificările aduse de OUG nr.120/2021, „Eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere poate fi suspendată pe o perioadă de maximum 5 zile la solicitarea motivată a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de eliberare a cărţii de identitate a vehiculului va fi reluată din oficiu după expirarea acestui termen.”

    În situaţia în care, după introducerea datelor, ANAF decide suspendarea eliberării CIV, sistemul informatic semnalizează blocarea, iar emiterea CIV va fi posibilă doar după perioada de suspendare impusă de ANAF. Solicitantul activităţii va fi informat de reprezentantul RAR că pentru autovehiculul respectiv eliberarea cărţii de identitate a fost suspendată pe o perioadă de maximum 5 zile la solicitarea motivată a ANAF, iar pentru mai multe informaţii suplimentare poate fi contactată această autoritate.

    „În situaţia în care, după introducerea datelor, ANAF decide suspendarea eliberării CIV, sistemul informatic semnalizează blocarea, iar emiterea CIV va fi posibilă doar după perioada de suspendare impusă de ANAF. Solicitantul activităţii va fi informat de reprezentantul RAR că pentru autovehiculul respectiv eliberarea cărţii de identitate a fost suspendată pe o perioadă de maximum cinci zile la solicitarea motivată a ANAF, iar pentru mai multe informaţii poate fi contactată această autoritate”, mai scriu cei de la RAR.

     

  • Ciucă: România, prima ţară din UE cu viziune şi un plan pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina

    România devine prima ţară din Uniunea Europeană care are o viziune şi un plan pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte modalitatea în care îi va sprijini pe refugiaţii din Ucraina, spune premierul Nicolae Ciucă.

    „Am trecut împreună, în ultimele şase luni, prin momente nu numai dificile, dar aş spune şi unice în context european, în procesul complex de realizare, de construcţie a răspunsului strategic al României la criza umanitară a refugiaţilor din Ucraina. Faptul că astăzi putem vorbi despre intrarea în etapa a doua de intervenţie destinată măsurilor de integrare pe termen mediu şi lung, după părerea mea este rezultatul unui efort comun, de tip <whole society response>, care a presupus implicarea specialiştilor din cinci ministere, a agenţiilor ONU prezente în România, a tuturor instituţiilor Uniunii Europene care au fost şi sunt prezente în România şi aş sublinia, în mod aparte, a întregii societăţi civile într-o formulă de coordonare şi dialog pe care, aşa cum am anunţat încă de la început, am asumat-o la nivelul guvernului prin Cancelaria primului-ministru. Pot afirma fără teama că greşesc, că România devine astfel prima ţară din Uniunea Europeană care are o viziune şi un plan pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte modalitatea în care îi vom sprijini pe refugiaţii din Ucraina să se integreze cât mai facil la noi în ţară şi să poată să dobândească acea independenţă personală, fără a resimţi toate aceste efecte ale războiului din ţara vecină”, a spus Nicolae Ciucă, în mesajul adresat în deschiderea Conferinţei „A vision for medium and long- term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”.

    El a arătat că Planul naţional destinat măsurilor de protecţie şi incluziune a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, aprobat recent prin ordonanţă de urgenţă, vine cu măsuri concrete de sprijin în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii, ocupării, locuirii, copiilor şi grupurilor vulnerabile, pentru care am alocat un buget atât din fonduri europene, cât şi din fonduri publice.

    „În baza parteneriatului pe care îl avem cu agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, în coordonarea UNHCR România, aceştia au dezvoltat şi aprobat propriul plan de răspuns la criza umanitară a refugiaţilor care vine să completeze şi să extindă măsurile de intervenţie din cadrul planului guvernamental. Apreciez că, împreună, cele două planuri reprezintă răspunsul României la criza umanitară a refugiaţilor pe termen mediu şi lung şi deschid orizontul unei bune practici şi abordări strategice la nivel european”, a mai spus premierul.

     

  • Vaccinul Imvanex împotriva variolei maimuţei primeşte aprobarea UE

    Comisia Europeană a aprobat comercializarea vaccinului Imvanex ca protecţie împotriva variolei maimuţei, aşa cum a recomandat săptămâna trecută Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).

    Aprobarea pentru compania daneză Bavarian Nordic, care produce vaccinul, vine la doar o zi după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis o alertă de nivel înalt prin care a declarat epidemia de variola maimuţei ca fiind o urgenţă de sănătate globală.

    “Disponibilitatea unui vaccin aprobat poate îmbunătăţi în mod semnificativ gradul de pregătire a naţiunilor în lupta împotriva bolilor emergente, dar numai prin investiţii şi o planificare structurată a pregătirii biologice”, a declarat Paul Chaplin, directorul executiv al Bavarian.

    Vaccinul, singurul care a obţinut aprobarea pentru prevenirea bolii variola maimuţei în Statele Unite şi Canada, a fost aprobat până acum în UE doar pentru tratarea variolei, scrie Reuters.

    Dar compania a furnizat vaccinul mai multor ţări din UE în timpul actualei epidemii de variolă a maimuţei pentru ceea ce se numeşte utilizare “off-label”.

    Aprobarea este valabilă în toate statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

    Preţul acţiunilor Bavarian a crescut cu 122% în ultimele trei luni, datorită cererii puternice pentru vaccinul împotriva variolei maimuţei.

  • Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat

    Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

    Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

    „Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

    Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

    „Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

    Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

    „Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

    De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

    În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.

    Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

    În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

    „Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.

    Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

    Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.

    „Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

    Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

  • Vaccinul împotriva variolei maimuţei al Bavarian Nordic a primit aprobarea preliminară de la autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE

    Compania daneză de biotehnologie Bavarian Nordic a declarat vineri că autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană a recomandat aprobarea vaccinului său Imvanex pentru a include şi protecţia împotriva variolei maimuţei pe etichetă, a raportat Reuters.

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a „adoptat un aviz pozitiv prin care se recomandă extinderea autorizaţiei de introducere pe piaţă pentru vaccinul antivariolic al companiei, IMVANEX, pentru a include protejarea oamenilor împotriva variolei maimuţei”, a declarat Bavarian.

    Vaccinul BN, singurul care a câştigat aprobarea pentru prevenirea variolei maimuţei în Statele Unite şi Canada, a fost până acum aprobat în UE doar pentru tratarea variolei normale.

    Dar compania a furnizat vaccinul mai multor ţări din UE în timpul actualului focar de variolă a maimuţei pentru ceea ce este cunoscut sub numele de utilizare „off-label”.

    „Extinderea etichetei va contribui la îmbunătăţirea accesului la vaccin în întreaga Europă şi la consolidarea pregătirii viitoare împotriva variolei maimuţei, a declarat directorul general bavarez, Paul Chaplin, într-un comunicat.

    Recomandarea din partea EMA va fi transmisă Comisiei Europene pentru aprobare finală în viitorul apropiat, a declarat compania.

  • CE propune alocarea a 500 de milioane de euro pentru consolidarea industriei de apărare a UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.

    Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

    CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.

    Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.

    „Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.

  • Uniunea Europeană doreşte reducerea consumului de gaze cu 10-15% în vederea unei viitoare crize energetice pe care Moscova ar putea-o provoca prin tăierea aprovizionărilor

    Uniunea Europeană va stabili miercuri planurile de urgenţă pentru a reduce cererea de gaze în câteva luni, avertizând ţările că, fără reduceri profunde aplicate acum, blocul s-ar putea lupta pentru combustibil în timpul iernii dacă Rusia întrerupe livrările, scrie Reuters.

    Europa se grăbeşte să-şi umple rezervoarele de gaz înainte de iarnă şi să construiască un tampon de aprovizionare în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările. Gazprom a oprit deja aprovizionarea către unele state ale UE.

    Comisia Europeană va îndemna ţările să se pregătească pentru o posibilă criză energetică prin reducerea consumului de gaze. Un proiect UE, văzut de Reuters, ar propune ca ţările să-şi reducă cererea de gaze în următoarele opt luni, lucru care ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic în caz de urgenţă a aprovizionării.

    Oficialii UE au declarat că ţinta va fi reducerea cu 10-15% a consumului de gaz.

    Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicată, ar avea nevoie de aprobarea ţărilor UE, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice.

    A existat o rezistenţă din partea ţărilor mici, care consideră că planurile lor de urgenţă nu au nevoie de un impuls de la Bruxelles.

    „Suntem împotriva impunerii unor obiective obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, săptămâna trecută. Polonia şi-a umplut depozitul de gaz la 98% din capacitate după ce Rusia a oprit livrările de gaze către ţară în aprilie.

    Dar oficialii UE sunt de părere că prevenirea problemei este mai bună decât tratarea ei.

    Oficialii susţin că o reducere completă a gazelor ruseşti, combinată cu o iarnă rece, ar putea reduce PIB-ul mediu al UE cu 0,9-1,5% dacă ţările nu se vor pregăti deloc. 

    Livrările de gaz urmează să fie repornite prin conducta rusă Nord Stream 1 către Germania, joi, după finalizarea lucrărilor de întreţinere anuală.

    Au existat temeri în rândul guvernelor că fluxurile nu vor reporni, ceea ce ar accentua şi mai tare criza a gazelor, mărind semnificativ preţurile. Surse au declarat pentru Reuters că fluxurile se vor relua, cel mai probabil, dar nu la capacitate maximă.

  • Uniunea Europeană iniţiază negocierile pentru admiterea Macedoniei de Nord şi Albaniei

    Uniunea Europeană a iniţiat, marţi, negocierile pentru integrarea Macedoniei de Nord şi Albaniei, un proces care însă va fi îndelungat, deşi cele două ţări sunt candidate deja de mulţi ani.

    “Este un moment istoric. Cetăţenii acestor ţări aşteaptă de mult timp acest pas, pentru care au muncit mult şi pe care îl merită”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, citată de cotidianul Le Figaro.

    Consiliul Uniunii Europene a aprobat marţi lansarea negocierilor pentru admiteea Macedoniei de Nord şi Albaniei. Macedonia de Nord este candidat oficial pentru aderare la Uniunea Europeană din 2005, iar Albania din 2014. Însă negocierile de aderare probabil vor mai dura câţiva ani.

    “Nu este începutul sfârşitului, ci este sfârşitul începutului”, a afirmat premierul Albaniei, Edi Rama.

    Alte două ţări balcanice negociază deja admiterea în Uniunea Europeană, Serbia, din 2014, şi Muntenegru, din 2012. În plus, Turcia este candidat pentru integrarea europeană din 1999, dar negocierile sunt blocate din 2019, din cauza criticilor privind deriva autoritaristă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

  • Blestemul geografiei. Cum facem să avem şi o „alianţă financiară“ pe lângă cea politico-militară? Aflată la 400 de kilometri de război, România se împrumută de la aliaţii săi din NATO cu cea mai mare dobândă din UE, de 9%

    ♦ „Sfântul Frankfurt“, noua capelă de rugăciune a  finanţiştilor europeni, aflat la 2.300 de kilometri de Moscova, îi împrumută pe nemţi la o dobândă de 1%, pe cehi cu 5%, pe unguri cu 9,1%, iar pe români cu 9,3% – diferenţă direct proporţională cu distanţa de linia frontului ♦ Nu doar economia, ci şi politica este de vină. Cristian Preda, decanul Facultăţii de ştiinţe politice a UB: Când ai un premier şi un ministru de finanţe pe care nu-i cunoaşte nimeni în UE, ce aşteptări să ai?

    Dobânda creşte proporţional cu distanţa pe care  debit­orul o are faţă de centrul financiar al Europei, o Europă într-o transformare pe care nimeni nu o anticipa acum cinci ani. De ce ne împrumutăm cel mai scump din UE, când lumea occidentală vrea, după cum spune, ca România să fie solidă şi bine înarmată? Cu România pe post de pilon de stabilitate şi printre primele bastioane de apărare ale lumii occidentale, nu ar trebui ca accesul la finanţare să fie facilitat, tocmai pentru a-şi putea împlini rolul de pilon de susţinere?

    Dacă pe plan militar, de exemplu, România a fost printre primele ţări întărite, pe pieţele financiare situaţia este la polul opus, pentru că dobânzile la care se împrumută România au crescut constant şi sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Or, puterea unei ţări stă tocmai în puterea ei economică şi financiară. „O să vedeţi că, istoric, România a avut un risc de ţară foarte ridicat comparativ cu alte state din Europa. În principiu riscul vine din dezechilibre macro, atunci când ai un deficit de cont cu­rent în creştere şi care a trecut de mult linia roşie“, a răspuns la ZF Live economistul Laurian Lungu, fondator al think-tank-ului Consilium Policy Advisors Group.

     

    Cu toate acestea, situaţia de acum este de excepţie şi, cu toate că accesul la finanţare mai ieftină înseamnă şi întărirea ţării, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani în moneda locală, barometrul costului de finanţare a unei ţări, este de 9,3% în România. Anul trecut, în iulie, România se împrumuta cu o dobândă de sub 4%. La mijlocul lui februarie, înainte de invazia rusă din Ucraina, dobânda era de 5,6%, iar acum este aproape 9,3%. Spre comparaţie, Bulgaria se împrumută cu 2,7%, Polonia cu 6,8% şi Ungaria cu 9,1%.

    Laurian Lungu, economist: 

    Se vorbeşte foarte des în aceste zile de acest soft landing. Băncile centrale, ca şi guvernele, se gândesc să crească rata dobânzii astfel încât să lupte împotriva inflaţiei dar nu atât de accelerată astfel încât să trimită economia în recesiune. Însă acest echilibru este foarte fragil, cred că va fi dificil de realizat, adică să aduci inflaţia sub control fără să intri într-o recesiune. Contează cât de adâncă este recesiunea, cât de mult va ţine, deci sunt foarte multe întrebări la ora actuală la care vom afla răspunsul pe parcursul trimestrului următor.“

     

    „În astfel de condiţii de incertitudine, de conflict la graniţă, riscul de ţară al unui stat evoluează într-un sens negativ, adică riscul perceput de către investitori creşte. Atunci când eşti aproape de un conflict, când eşti afectat de acest conflict, când ai fragilităţi macroeconomice de tip deficite şi datorie, astfel de percepţii pot să apară, percepţii de risc ridicat. Atunci când riscul asociat cu un stat este ridicat, şi dobânda cerută de creditori va creşte pe măsură“, a spus, la ZF Live, Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Babeş -Bolyai, Cluj-Napoca.

    Doar atât? Nu, spune Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Cauzele situaţiei de faţă nu ţin doar de pieţe – lacome şi hrăpăreţe, după cum le ştim -, dar şi de factorul politic.

    Dacă vorbim de factorul politic, sunt trei cazuri ce explică această situaţie, spune el.

    Prima din explicaţii e că România nu are niciun plan de aderare la zona euro.

    „Această indecizie ne clasează într-o categorie cu totul specială: a) Nu ştim dacă aderăm; b) Nu ştim când aderăm, dacă aderăm; c) Peste tot este împrăştiată o ceaţă şi nimeni nu mai înţelege care va fi parcursul acestei ţări.“

    A doua explicaţie, spune Preda, care a fost zece ani membru în Parlamentul European, înainte de a reveni la catedra de Stiinţe Politice a UB: „Dacă nu te cunoaşte nimeni, eşti un nimeni.“

    „Uitaţi-vă la premierul Ciucă. Cu cine s-a întâlnit el de când a preluat mandatul? Uitaţi-vă la ministrul de finante, dl Câciu. Ati auzit de vreo întâlnire a acestori domni cu omologii lor din străinătate? Eu nu am auzit ca ministrul nostru de finanţe să se fi întâlnit cu vreun ministru de finanţe din ţările UE. Credeti că pieţele nu văd asta? Toată lumea trage de Draghi (premierul Italiei ñ n. red.) şi speră ca el să rămână premier. Pentru că oamenii de afaceri şi politicienii ştiu că se pot sprijini pe el. Pentru că ştiu cine este, îi ştiu trecutul, trecutul bun. Ciucă? Cine este premierul României, dacă nimeni nu-l cunoaşte?“

    Pieţele sunt lacome şi nu-ţi vor veni în ajutor, daca, în mijlocul drumului, aluneci pe o coaja de banană, spune Preda. Dar afacerile sunt afaceri. Ţările nu sunt amendate de pieţele financiare doar pentru că sunt în spatele liniei frontului, precum este România, în acest moment. Sunt amendate în cea mai mare parte pentru lipsa lor de credibilitate.

    Şi aici vine şi a treia parte a „canonului“ pe care România nu-l respectă, spune Preda. Există o frază în Apocalipsa biblică („Revelaţie“, în greacă) care sună aşa: „Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.“ Faptul că România nu este „nici rece“ şi „nici în clocot“, ci este doar „căldicică“ o face vulnerabilă.

    „Da, această opţiune – nici rece nici în clocot – este o slăbiciune cumplită. România este «căldicică». Despre Viktor Orban, în Ungaria, ne-am lămurit, e mai aproape de Rusia – problema va fi rezolvată cumva. Polonia este de partea Ucrainei, trup şi suflet şi, prin poziţia ei, s-a apropiat de UE, în ciuda disputelor trecute. România?  Numeni nu ştie ce vrea. În partidele din România ranchiuna antiucraineană este limpede – cauzele sunt istorice. Aşa că politica României este „căldicică“, spune Cristian Preda.

    Pe scurt, despre poziţia României în plan politic şi în faţa pieţelor financiare: nu avem niciun calendar pentru aderarea la euro. Oamenii noşti politici nu sunt cunoscuţi aproape de nimeni în Europa. PNRR se încheie în 2026 – absorbi bine, nu absorbi, ura şi la gară. Iar noi vorbim de schimbarea PNRR. Ţările UE îşi fac planuri pe ani de zile. Noi? Pe trei luni: preţul la beniznă (cinci bani pe litru compensaţie), preţul compensat la energie, spune Preda.

    „Desigur ca pieţele sunt lacome. Desigur că pieţele nu iartă. Dar, aşa cum demonii pot fi domoliţi, şi pieţele pot fi domolite. Pentru asta, însă, trebuie să priveşti domonul pieţei în ochi. Or, dacă pe tine, prim-minstru de opt luni, nu te cunoaşte nimeni la Bruxelles, pe tine, ministrul al finanţelor, nu te cunoaşte nimeni la Londra atunci ce vreţi? Într-o mare măsură, chestiunea preţului împrumutului este una de credibilitate. Suntem azi în cea mai proastă situaţie politică din 1992 încoace“, crede decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

    România are în acest moment o datorie echivalentă cu circa 50% din PIB, sub nivelul de avarie de 60% din PIB, dar în creştere faţă de 2019, când era de 35% din PIB. Italia, cu o datorie publică de peste 150% din PIB, de exemplu, se împrumută la o dobândă de 3,3%. 

    „Economişti nu se uită doar la dimensiunea datoriei, care evident că este relevantă, dar şi la sustenabilitatea datoriei suverane a unei ţări. Avem exemple în economia internaţională de ţări cu o datorie raportată la cifra de peste 200%, precum Japonia, care continuă să ramburseze. Acolo sunt şi anumite particularităţi, dar au o economie sănătoasa la exporturi“, spune Liviu Deceanu. 

    Costul de finanţare este şi în strânsă legătură cu modul în care sunt cheltuiţi apoi banii. Cu cheltuieli bugetare de salarii şi pensii echivalente a aproape 22% din PIB, cheltuielile cu salariile, pensiile şi dobânzile au însemnat 93% din veniturile bugetului de stat.

    „Contează ce faci cu banii respectivi pentru că, dacă te datorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat“, mai spune Liviu Deceanu.

    Liviu Deceanu, economist: 

    Contează ce faci cu banii respectivi pentru că, dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat.

     

    În contextul unei inflaţii care nu s-a mai văzut de zeci de ani în toată lumea, băncile centrale au crescut ratele dobânzilor de politică monetară sau dobânzile-cheie. Şi Banca Naţională a României (BNR) a început să opereze creşteri mai agresive de dobânzi, cu un punct procentual la ultima şedinţă de politică monetară, dar este încă rezervată să se ducă prea sus, pentru că dobânzile prea mari pot crea recesiune. De asemenea, şi Fed, banca centrală a SUA, a început să crească mai puternic dobânzile de referinţă. În schimb, Banca Centrală Europeană (BCE), nu a mai operat o creştere de dobândă-cheie din 2011. Economiştii se aşteaptă la o creştere în şedinţa de politică monetară de săptămâna aceasta şi întrebarea este cum va afecta şi costul de finanţare a României.

    „Evident, creditarea va fi afectată atunci când rata dobânzii este mai mare. Finanţarea este necesară pentru dezvoltarea economică, deci va trebui găsit acel fine tunning, acel echilibru care va permite pe de o parte şi un control al inflaţiei, dar nu vom pune frână creşterii economice, investiţiilor, firmele au nevoie de credit în continuare pentru a putea să se dezvolte şi este o chestiune esenţială“, mai spune Liviu Deceanu.

    În acest moment, rata dobânzii de politică monetară a BNR este de 4,75%, iar estimările economiştilor sunt, în general, ca aceasta va creşte la 6% în 2022. 

    „Părerea mea este că în continuare Banca Naţională în România sau Banca Centrală Europeană în zona euro vor fi prudente, nu vor ridica într-o mare măsură rata dobânzii pentru a nu afecta creşterea economică, spre deosebire de Statele Unite acolo unde poate politica a fost mai agresivă, mai puternică“, mai spune Deceanu. 

    Cheia, spun economiştii, este la dozajul creşterii dobânzilor, pentru că o creştere prea agresivă ar arunca economia în recesiune, iar o creştere prea prudentă nu ar opri inflaţia. Laurian Lungu este de părere că echilibrul dintre creşterea dobânzilor şi păstrarea creşterii economice este foarte fragil.

    „Se vorbeşte foarte des în aceste zile de acest soft landing. Băncile centrale, ca şi guvernele, se gândesc să crească rata dobânzii astfel încât să lupte împotriva inflaţiei dar nu atât de accelerată astfel încât să trimită economia în recesiune. Însă acest echilibru este foarte fragil, cred că va fi dificil de realizat, adică să aduci inflaţia sub control fără să intri într-o recesiune. Contează cât de adâncă este recesiunea, cât de mult va ţine, deci sunt foarte multe întrebări la ora actuală la care vom afla răspunsul pe parcursul trimestrului următor.“

  • Inflaţia din Bulgaria a ajuns la 17% în iunie. Această ţară are dobânzi occidentale şi inflaţie est-europeană

    Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană şi unde o mare parte din români preferă să-şi petreacă vacanţele sau zilele libere, se confruntă cu o explozie a inflaţiei. Creşterile de preţuri au început lent, dar au ajuns la un ritm anualizat record de aproape 17% în iunie.

    În luna anterioară, rata de inflaţie era de 15,6%, potrivit datelor statistice oficiale. Bulgarii şi turiştii străini au ajuns astfel să suporte una dintre cele mai puternice inflaţii din UE. Inflaţia este deosebit de ridicată în toată Europa de Est, însă, spre deosebire de colegele sale din statele vecine, banca centrală a Bulgariei are mult mai puţine instrumente la dispoziţie pentru a frâna scumpirile. Leva, moneda naţională, este ancorată de euro de mulţi ani, iar pentru că această ţară este pe drumul spre adoptarea euro, politica monetară, de care ţin dobânzile, depinde de ce se întâmplă pe piaţa interbancară europeană, unde regulile le face BCE.

    Cu alte cuvinte, banca centrală a Bulgariei nu poate ridica sau coborî dobânzile şi nu poate interveni prin aprecierea sau deprecierea levei pentru a stimula sau frâna economia. În iunie, cea mai mare contribuţie la inflaţie au avut-o preţurile transportului, care au crescut cu 37,5%. Mâncarea şi băutura, care cântăresc cel mai mult în coşul bunurilor de consum, s-au scumpit cu 24%.