Ungaria va stimula nouă companii locale cu 25 milioane de euro pentru a investi în Serbia, iar valoarea investiţiilor respective va fi cuprinsă între 75 şi 80 milioane de euro, a anunţat ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto, potrivit Serbian Monitor.
Companiile ungare vor investi în centre de logistică, în industria farma, a procesării fructelor şi metalelor, în principal în centrul şi sudul Serbiei.
Un număr de servicii bancare şi de telecomunicaţii din Ungaria au fost întrerupte de un puternic atac cibernetic lansat joi de pe servere din Rusia, China şi Vietnam, a anunţat sâmbătă firma de telecomunicaţii Magyar Telekom, citată de Reuters.
Evenimentul, de tipul „distributed-denial-of-service” (DDoS), a fost un atac cibernetic în care hackerii încearcă să inunde reţeaua cu volume neobişnuit de mari de date pentru a o paraliza.
Volumul traficului de date în atac a fost de 10 ori mai mare decât cantitatea observată de obicei în evenimentele DDoS, a spus compania.
„Asta înseamnă că acesta a fost unul dintre cele mai mari atacuri care au avut loc în Ungaria vreodată, atât prin dimensiunea, cât şi prin complexitate”, a adăugat firma.
“Hackerii ruşi, chinezi şi vietnamezi au încercat să lanseze un atac DDoS împotriva instituţiilor financiare maghiare, dar au încercat să copleşească şi reţelele Magyar Telekom”, a adăugat compania într-un comunicat.
Atacul, care a avut loc în mai multe valuri, a perturbat serviciile unor bănci şi a provocat căderi ale serviciilor Magyar Telekom în anumite părţi ale capitalei, Budapesta, înainte de a fi respins de companie.
Banca maghiară OTP a confirmat că a fost afectată de atac.
“Joi a avut loc un atac DDoS asupra sistemelor de telecomunicaţii care deserveau unele servicii bancare”, a spus banca. „Am respins încercarea împreună cu Telekom care a fost de asemenea afectată, iar scurta întrerupere a unora dintre serviciile noastre s-a încheiat joi după-amiază”.
Premierul maghiar Viktor Orban a respins criticile Comisiei Europene privind închiderea frontierelor ţării sale. Viktor Orban a declarat că oficialii de la Bruxelles vor proceda la fel. Guvernul maghiar a interzis străinilor să intre în Ungaria până la sfârşitul lunii septembrie.
Premierul maghiar Viktor Orban a respins, vineri, criticile aduse de Comisia Europeană privind închiderea frontierelor ţării sale, cu scopul de a opri răspândirea coronavirusul.
„Birocraţii de la Bruxelles pot spune orice vor, dar, cu toată modestia, îi vom vedea urmând politica noastră în câteva zile, altfel nu au nicio şansă să oprească epidemia”, a declarat Viktor Orban la postul naţional de radio, citat de Le Figaro.
Marţi, guvernul maghiar a interzis străinilor să intre în Ungaria până la sfârşitul lunii septembrie, iar cetăţenii care se întorc din străinătate vor trebui să intre în carantină, în încercarea de a stopa creşterea numărului de infecţii cu noul coronavirus.
„Să nu uităm că apărarea noastră împotriva coronavirusului a fost cea mai reuşită din Europa”, a mai spus Viktor Orban.
Guvernul de la Budapesta a făcut o excepţie pentru turiştii din Cehia, Polonia şi Slovacia care aveau planificată deja o călătorie în Ungaria. Cele trei ţări fac parte, alături de Ungaria, din Grupul de la Vişegrad.
În aceeaşi zi, Comisia Europeană a avertizat Budapesta că măsurile de protecţie anti-pandemie trebuie să respecte legislaţia europeană şi principiile Zonei Schengen.
Ungaria a anunţat miercuri că a înregistrat 365 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare număr de infectări zilnice de până acum, în condiţiile în care oamenii se întorc din vacanţe şi începe noul an şcolar, a relatat Reuters.
Ungaria, ţară cu aproximativ 10 milioane de locuitori, a trecut peste primul val de pandemie de coronavirus cu mai puţine cazuri decât multe alte ţări europene. Până miercuri, numărul total de cazuri înregistrate în ţară se ridica la 6.622, dintre care 619 decese.
Comisia Europeană a avertizat că închiderile de graniţe „nu sunt eficiente“ ca măsuri de combatere a pandemiei după ce Ungaria a decis unilateral să reintroducă restricţii de călătorie pentru toţi străinii în încercarea de a stăvili infectările cu coronavirus, scrie EUObserver.
Importurile Ungariei din China au avansat cu mai mult de o cincime în forinţi în 2019, China devenind astfel al doilea mare partener pe importuri al Ungariei, potrivit Intellinews.
Exporturile au crescut anul trecut cu 3,9% la 108,9 miliarde de euro, un maxim istoric, iar importurile au urcat cu 4,8% la 104,1 mld. de euro, de asemenea un maxim istoric.
Viktor Orban, premierul Ungariei, a sugerat că ar putea bloca adoptarea unei decizii a Uniunii Europene privind bugetul multianual şi fondul de redresare post-pandemie dacă sunt impuse condiţii referitoare la situaţia statului de drept şi la modul de utilizare a fondurilor.
“Dacă ne îndatorăm, atunci nu ar trebui să apară condiţionalităţi privind cheltuirea fondurilor”, a declarat Viktor Orban într-un interviu acordat postului public de radio din Ungaria, potrivit site-ul Napi.hu şi publicaţiei Der Spiegel.
Liderul de la Budapesta a sugerat că Ungaria ar putea bloca adoptarea Fondului de redresare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Viktor Orban se opune condiţionării alocării fondurilor Uniunii Europene de respectarea principiilor statului de drept. “Fondurile trebuie alocate în mod corect şi flexibil. Trebuie evitat cu atenţie un lucru: amestecarea acestei situaţii cu politica. Aceasta este cea mai importantă condiţie a Ungariei. Am putea bloca prin veto acordul final, întrucât este necesară o decizie în unanimitate, dar ne-am poziţiona în opoziţie cu celelalte 26 de ţări. Acest lucru trebuie făcut doar în ultimă instanţă”, a explicat Viktor Orban, potrivit agenţiei Reuters.
În contextul începerii mandatului Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, cancelarul Angela Merkel l-a atenţionat pe Viktor Orban în privinţa respectării normelor statului de drept. “Protejarea statului de drept este importantă. Intenţionăm să spunem lucrurile clar când vine vorba de Viktor Orban. Vom urmări cu atenţie ce se întâmplă acolo”, a afirmat Angela Merkel.
“Liberalii se plâng mereu…, încearcă de fiecare dată să ataşeze ideologiile lor la problemele economice din UE. Acest drum nu duce nicăieri”, a ripostat Viktor Orban.
Liderii ţărilor şi instituţiilor Uniunii Europene depun eforturi pentru aprobarea noului buget comunitar destinat perioadei 2021-2027 şi a fondului de relansare economică post-pandemie, fondurile apropiindu-se de nivelul de 2.000 de miliarde de euro. Condiţiile acordării acestor fonduri, referitoare la reformele economice şi respectarea standardelor democratice, reprezintă principalele elemente de disensiuni înaintea aprobării.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat un plan de condiţionare a alocării fondurilor pentru relansare de respectarea normelor statului de drept, dar propunerea sa riscă să fie considerată insuficientă de ţările care vor un sistem dur de sancţionare a statelor care nu respctă independenţa justiţiei. În cadrul sistemului, orice încălcare a normelor statului de drept şi de sancţionare trebuie aprobate prin majoritatea calificată a statelor membre UE, astfel că există posibilitatea ca deciziile să poată fi blocate de Ungaria, Polonia şi aliaţii acestora, observă cotidianul Financial Times.
În urmă cu câteva zile Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă, a declarat că respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene, inclusiv a celor pentru relansare. “Statul de drept trebuie să fie o condiţie pentru distribuirea fondurilor UE”, afirmă Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă. Printre condiţii, oficialul UE a menţionat, potrivit agenţiei de presă Reuters, exigenţe precum un “sistem judiciar funcţional” şi mecanisme puternice de combatere a corupţiei. “Nu aş vrea să văd blocarea alocării fondurilor, dar trebuie să avem în sistemul nostru juridic unele garanţii că, în cazul în care lucrurile într-adevăr nu merg bine într-un stat membru, atunci banii contribuabililor nu pot fi plătiţi”, a atras atenţia Věra Jourová.
Agenţia de presă Reuters a notat că declaraţia reprezintă un avertisment adresat în principal unor ţări precum Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. “Este un avertisment adresat Poloniei şi Ungariei, care au avut dispute cu Uniunea Europeană privind gradul de control guvernamental asupra instanţelor judiciare şi judecătorilor, dar şi României şi Bulgariei, care rămân afectate de corupţie şi de sărăcie la mulţi ani după aderarea la Blocul comunitar”, a observat agenţia Reuters.
Bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027 urmează să ajungă la nivelul de 1.100 de miliarde de euro. Liderii statelor europene şi ai instituţiilor UE încearcă să aprobe noul proiect bugetar multianual şi planul de asistenţă financiară în scopul redresării economice propus de Comisia Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Janos Ader, preşedintele Ungariei, a trimis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis şi către preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky, în care le cere României şi Ucrainei să nu mai polueze două mari râuri care ajung şi în Ungaria, după ce inundaţiile din ultimele săptămâni au adus deşeuri în teritoriul ţării.
În scrisoarea adersată către cei doi preşedinţi, publicată pe site-ul preşedintelui ungar, Janos Ader a scris că autorităţile din Ungaria nu pot curăţa pe cont propriu râurile Tisa şi Someş, potrivit Reuters.
„Este dezamăgitor să vedem că poluarea râului Tisa cu deşeuri nu a fost redusă (…) şi reprezintă o ameninţare pe termen lung la adresa ecosistemului fragil al râului”, a scris Ader în scrisoarea trimisă lui Zelensky, cerându-i preşedintelui din Ucraina să ajute la rezolvarea problemei.
El a scris că utilajele Ungariei „nu mai fac faţă grămezilor de gunoi care vin în cantităţi de neoprit”.
Janos Ader a scris în cele două scrisori că de la mijlocul lunii iunie autorităţile din Ungaria au colectat 938 de metri cubi de deşeuri din râul Tisa şi 846 metri cubi de deşeuri din râul Someş.
Tisa, unul dintre principalele râuri din Europa de Est, izvorăşte din Ucraina, curge prin Ungaria şi se varsă în Dunăre în Serbia.
Râul Someş izvorăşte din România, curge prin Ungaria şi se varsă în Tisa. Poluarea masivă este o problemă cunoscută de mai mulţi ani în legătură cu cele două râuri.
Online business agency este o companie cu capital 100% romanesc, cu o vechime pe piata comertului online din Romania de peste 10 ani, timp in care a onorat peste 2 milioane de comenzi. In prezent OBA aduna o echipa de peste 30 de angajati si estimeaza incheierea anului financiar cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
In componenta echipei se regasesc specialisti in fiecare departament specific al unui magazin online, de la operatori colete, operatori serviciu clienti, specialisti marketing, software developeri, graphic designers si pana la manageri de proiect si business analysti.
Concentrarea principală a OBA este de a se extinde pe pietele din Ungaria, Bulgaria si Polonia si estimeaza o dublare a cifrei de afaceri pana la finalul anului 2021.
“Consider ca analiza preliminara in detaliu a fiecarei piete reprezinta un element cheie in acest business. Fiecare tara are un profil al consumatorului specific, iar acest lucru ne obliga sa adoptam strategii diferite, cu precadere de marketing, pentru fiecare zona in parte. Pe de alta parte, depasirea barierelor lingvistice reprezinta un alt pion principal. Investitia in departamentul customer support in niciun caz nu trebuie sa fie una superficiala. Filosofia OBA este accea de a pune intotdeauna clientul pe primul loc, iar suportul pe care il oferim trebuie sa fie unul fara eroare. De accea avem in plan investitia viitoare in sisteme de suport care sa aiba la baza principii de AI (artificial intelligence) si care sa ne ajute sa comunicam mai bine cu toti clientii nostri, indiferent de volumul acestora”, spune Radu Tanase, CEO-ul OBA.
O firmă ungară a anunţat că se va alătura gazoductului TurkStream care se întinde din Rusia până în Turcia, scrie Hurriyet Daily News.
MOL a anunţat că se va alătura gazoductului prin Serbia.
Autorităţile au aprobat un plan de dezvoltare pe 10 ani care include construirea unui nou interconector Serbia-Ungaria cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi anual.
Budapesta a fost numit cel mai bun oraş pentru mediul de business din Europa emergentă în cadrul premiilor decernate de publicaţia Emerging Europe.
Dintr-un total de 75 de oraşe cu o populaţie de peste 200.000 locuitori, evaluate de 70 de experţi locali şi investitori străini, capitala Ungariei a reuşit să ocupe prima poziţie.
„Budapesta este un oraş magnific cu un ecosistem grozav pentru mediul de afaceri şi o istorie lungă de idei inovative”, spune Andrew Wrobel, cofondator al Emerging Europe.
Oraşul a câştigat două din cele opt categorii luate în calcul de experţi: brandul şi suportul autorităţilor locale. Celelalte categorii au fost câştigate de Tbilisi (potenţial economic), Łódź (climat de afaceri), Bucureşti (pol de talente), Sofia şi Tallinn (dezvoltarea sistemelor „smart city”), Varşovia (infrastructură şi conectivitate) şi Praga (calitatea vieţii).
Capitala Cehiei a obţinut locul secund, depăşind astfel Varşovia – câştigătorul de anul trecut.