BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Cât au scăzut din 2009 preţurile locuinţelor în Bucureşti şi provincie

     “În 2012 preţurile în primele două trimestre sunt în creştere faţă de trimestrul patru din 2011, dar pe tot anul trecut se remarcă o continuare a trendului descrescător. Astfel, din 2009, momentul în care am început să publicăm indicele preţurilor proprietăţilor rezidenţiale, şi până în 2012 preţurile au scăzut cu circa 30% în Bucureşti şi cu 25% în provincie”, a arătat Gheorghe la o conferinţă pe teme imobiliare.

    INS publică începând din trimestrul unu din 2009 indicele preţurilor apartamentelor şi caselor având ca sursă tranzacţiile autorizate de notari. Perioada de colectare se face lunar, iar variabelele colectate sunt tipul clădirii, locaţia imobilului, anul construcţiei, suprafaţa, preţul declarat al tranzacţiei, dar şi variabile calitative, precum gradul de confort al locuinţei, materialul de construcţie sau amplasarea imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa propune aplicarea unui tarif fix de 3.500 lei

    Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) cere aprobarea acţionarilor pentru schimbarea comisioanelor percepute brokerilor la tranzacţiile intermediate, prin introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei şi scad comisioanele variabile din valoarea tranzacţiilor, informează Mediafax. “Condiţionat de aprobarea introducerii comisionului fix de tranzacţionare, Consiliul Bursei, conform competenţelor atribuite, se angajează să aprobe reducerea comisionului variabil de tranzacţionare actual cu până la 20% pentru acţiuni, respectiv cu până la 10% pentru produse structurate. Nivelurile de reducere vor putea fi determinate şi ajustate de Consiliul Bursei urmând a fi stabilite în corelaţie cu evoluţia pieţei”, potrivit notei de fundamentare care urmează să fie prezentată acţionarilor în AGA din 13 martie. Comisionul fix lunar va contribui la creşterea componentei fixe de tarifare percepute de BVB, astfel încât să fie creată o bază cu un anumit grad de predictibilitate la veniturilor BVB, din prisma veniturilor fixe, care permit Bursei să îşi asigure o ţintă de finanţare sigură şi stabilă, potrivit reprezentanţilor BVB.

    Mai multe pe zf.ro

  • Un milion de euro si trei Mercedes SLK, premiile unui concurs de tranzactionare pe piete de capital

    Dincolo de poker, romanii sunt din ce in ce mai pasionati de
    Forex si de tranzactii pe piete de capital. Drept dovada, 40.000 de
    cetateni au participat in trecut la XTB Trading Cup, un concurs
    anual de tranzactionare pe pietele de capital organizat de casa de
    brokeraj X-Trade Brokers.

    Editia din acest an va aduna participanti din 12 tari, printre
    care si Romania si propune un premiu compus dintr-un milion de euro
    si trei masini de lux Mercedes SLK. Concurentii participa la
    concurs folosind conturi demonstrative de tranzactionare cu bani
    virtuali, dar conditiile sunt cele din piata reala, obiectivul
    fiind sa realizeze un randament total cat mai mare pe toate cele
    trei sectoare de tranzactionare – forex, actiuni si optiuni.

    In Romania, concursul este la cea de-a treia editie si a atras
    pana acum zeci de mii de participanti. “La prima editie, concursul
    a atras 40.000 de concurenti, surclasand astfel tari cu traditie in
    tranzactionarea pe pietele financiare”, a declarat Victor Safta,
    directorul X-Trade Brokers Romania. “Pentru a avea sanse reale de
    câstig, in primul rând, trebuie sa vrei sa inveti sa tranzactionezi
    si sa indraznesti sa vrei un milion de euro”, a continuat
    acesta.

    Participarea este deschisa oricui, cu conditia sa fie cetatean
    roman sau rezident in Romania, iar in prealabi va exista un program
    de pregatire in vederea concursului. Participantii vor gestiona
    conturi demonstrative alimentate cu bani virtuali in cuantum de
    10.000 de euro.

  • Calin Goia (Voltaj) catre investitori: Nu va lasati portofoliul exclusiv pe mainile brokerului

    “Investesc pe Bursa din 2005, cand am inceput cu 10.000 de euro
    investiti in chestii simple. Fiind absolvent de Finante am invatat
    ca banii trebuie investiti, asa am luat decizia de a deveni
    investitor. Trebuie sa recunosc ca cel mai mare randament pe care
    l-am obtinut a fost de 50% din 2005 pana in 2008, mult peste
    castigul adus de un depozit la banca. Insa cand am vazut ca totul
    merge bine, mi-am luat ochii de la Bursa si i-am dat mana libera
    brokerului. Asa am ajuns sa am in portofoliu actiuni ale unor
    companii care se delisteaza si pe care nu mai pot sa le vand decat
    cu o pierdere de 70%”, a spus Calin Goia.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Tranzactii cu 15,6% din actiunile Rompetrol Rafinare, pentru 60 mil. euro

    Astazi este prima zi in care actionarii Rompetrol Rafinare (RRC)
    isi pot vinde actiunile in cadrul ofertei inaintate de kazahii de
    la la KazMunaiGaz si grupul Rompetrol a carei valoare este de 91
    mil. euro si se va intinde pana pe data de 12 martie.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.

  • Poate vreti sa angajati un broker

    La 24 de ani, Victor lucreaza deja ca trader de trei ani. Nimeni si nimic nu l-au putut pregati pentru ce s-a intamplat anul acesta pe Bursa. Criza, termen despre care s-a obisnuit sa citeasca ca student doar in manualele de la ASE, a trait-o prin cotatiile tot mai mici ale actiunilor, in panica si disperarea clientilor care l-au asaltat cu telefoane. “A fost un an greu, pentru mine cel mai greu din perioada in care am lucrat ca trader. In acest an piata a avut foarte putine zile de crestere, oferind brokerilor foarte putine ocazii de a face tranzactii pe profit”, marturiseste Victor Stan, trader la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Atras de mirajul castigurilor consistente si de adrenalina din ringul bursier, Victor intrase in piata in 2005, cand bursa parea ca nu se mai opreste din ascensiune. Randamente de doua pana la trei cifre, profituri colosale, comisioane deloc modeste si multa satisfactie la finalul unei sedinte de tranzactionare. Anul 2008 avea sa ii arate insa fata nevazuta a pietei bursiere. “Putini sunt cei care se asteptau la asemenea corectii”, spune el.

    Corectiile, panica si numarul (considerat de brokeri) ridicol de mic de tranzactii bursiere l-au facut pe Victor Stan – alaturi de alte zeci de brokeri sa ia decizia, voluntar sau nu, de a iesi din piata. “Decizia de a parasi piata de capital am luat-o in vara acestui an, iar contractul de munca cu Estinvest l-am incheiat efectiv acum aproape trei luni. De atunci, am ramas colaborator al Estinvest ca agent delegat pastrand clientii”, povesteste Victor Stan. Aproape 60 de brokeri au fost concediati intre 24 noiembrie si 5 decembrie, cu o luna inaintea sarbatorilor de iarna, din cauza crizei financiare care a redus drastic profiturile societatilor de brokeraj si valoarea tranzactiilor bursiere.

    Societatile de brokeraj au renuntat definitiv la o parte din brokeri, in timp ce pe altii i-au pastrat ca agenti delegati (brokerul isi pastreaza portofoliul de clienti, lucrand pe baza de mandat fara carte de munca). Astfel, brokerul poate incasa in continuare comisioane din tranzactiile clientilor, daca acestea exista, si, in acelasi timp, sa caute alt loc de munca. “Bineinteles, ca agent delegat, comisionul din tranzactiile clientilor este o alta sursa de venit, deloc de neglijat in aceste vremuri”, spune Stan.

    Nu doar cei proaspat intrati in piata au decis sa puna capat colaborarii cu societatile de brokeraj. Adrian Caramiha, unul din “caii de cursa lunga” ai pietei de capital, tranzactioneaza pe cont propriu pe bursele locale si internationale, dupa ce a plecat in februarie de la societatea de brokeraj Broker Cluj, unde a fost director general adjunct. “Sunt liber profesionist, cu toate acestea stau tot timpul in apropierea bursei. Investesc pe toate pietele de capital. Nu pot sa spun ca am marcat profit, dar am reusit sa imi conserv capitalul in aceasta perioada, in special din plasamentele pe care le-am facut pe pietele internationale”, spune Caramiha.

    Va reveni in piata, dar nu acum, ci poate la sfarsitul anului viitor, cand pietele isi vor mai reveni. “Nu vreau sa fiu optimist si sa spun ca pietele isi vor reveni in a doua jumatate a anului viitor, ci realist. Optimisti erau si cei de pe Titanic”, crede Caramiha. Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest din Focsani, spune ca cel putin jumatate dintre brokerii care au ales sa plece din piata anul acesta vor reveni pentru ca s-au obisnuit “sa castige si sa aiba un anumit stil de viata si de munca”. “Nu putini sunt cei care au acuzat brokerii ca nu au motive sa se planga de criza, pentru ca si pe scaderi se pot marca profituri. Nu de scaderi ne plangem, ci de lipsa de lichiditate. Cand piata nu face volum, atunci brokerii nu fac bani, nu neaparat atunci cand scade”, argumenteaza Isac.

    Zilele in care volumele de tranctionare pe Bursa de Valori Bucuresti ating valori de doar doua milioane de euro sunt tot mai numeroase. “Pentru a va face o idee despre cat castiga o societate de brokeraj in aceasta perioada, luati rulajul de pe Bursa, care nu trece de 2 milioane de euro, si impartiti la 1 sau 2 procente, cat e comisionul de tranzactionare, si mai apoi la 70, cat este numarul societatilor de brokeraj din piata”, explica Isac. Pentru sucursala unei societati de brokeraj lucreaza in medie trei sau patru brokeri, cu un maxim de opt agenti de servicii financiare.

    Una dintre cele mai drastice restructurari pe final de an a fost facuta de societatea de brokeraj Estinvest, care a inchis 14 agentii si sucursale din teritoriu si a concediat 13 agenti de servicii financiare si 3 reprezentanti ai compartimentului de control intern. Urmeaza societatea Ventrust din Targu-Mures, care a concediat 11 brokeri, dar si Nova Invest, de unde au fost disponibilizati 7 brokeri. Ce vor face acesti brokeri odata desprinsi de ringul bursier? “Brokerul este un vanzator. Nu va mai vinde actiuni sau derivate, ci alte produse din sectorul financiar, precum asigurari sau credite. Desi nici aceste sectoare de activitate nu sunt ferite de efectele crizei”, crede Adrian Caramiha.

    Consultanta si asigurarile reprezinta si raspunsul lui Isac de la Estinvest. “O parte dintre brokerii de la agentiile noastre au ramas cu portofoliul de clienti, altfel ca pot inregistra venituri si din comisioanele de tranzactionare”, adauga el. Pe de alta parte, Marius Trif, director general la societatea de brokeraj Carpatica Invest din Sibiu, recunoaste ca veniturile fara precedent incasate in 2007 ar trebui sa compenseze pierderile din acest an. “Cei care au plecat acum si au renuntat la portofoliul de clienti vor avea mari probleme in a se reintoarce, pentru ca intre client si broker exista o legatura ce nu poate fi intretinuta decat prin contacte directe, indiferent cat de performanta este platforma de tranzactionare online”, spune Trif.

    Despre legatura dintre broker si client vorbeste si Diana Manescu-Bogdan, broker cu experienta si director de tranzactii la societatea Trend din Bacau. “Anul acesta am fost psiholog si broker in acelasi timp. Trebuie sa ii explici clientului care este situatia si de ce sunt atat de abrupte corectiile. Trebuie sa vinzi daca acest lucru ii linisteste pe clienti. Am vorbit foarte mult timp la telefon. M-au sunat clienti cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Cel mai mult am vorbit o ora cu un client pana s-a inchis automat telefonul. Cu cei care vin direct la sediul nostru stam de vorba si pana la doua-trei ore, cat este necesar ca ei sa inteleaga ce se intampla cu piata”, povesteste Diana Manescu-Bogdan.

    Luna octombrie a fost cea mai grea pentru brokerul din Bacau. Societatile de investitii financiare (SIF-uri) au scazut doar in acea luna cu 56,4%, ducand astfel deprecierea pe zece luni la nivelul record de 85,9%. Indicele BET, care include cele mai lichide zece companii listate la Bursa, s-a prabusit cu 32,6% in octombrie si cu 70,8% in primele zece luni. Indicele BET-C, care refl ecta evolutia tuturor companiilor listate la Bursa, a pierdut 32,9% in octombrie si 67,4% in primele zece luni. “Dar acum ne-am calit si suntem mai pregatiti”, crede Diana Manescu- Bogdan si odata cu ea si ceilalti brokeri care mai tranzactioneaza pe bursa.

  • Broker bogat, broker sarac

    Scaderile puternice din ultimul an au evaporat sute de milioane de euro din conturile investitorilor la Bursa. Unii au iesit de tot din piata, altii mai asteapta inca o revenire. Brokerii au ramas insa ca sa numere pierderile, acesta fiind probabil primul test adevarat in cariera celor mai multi dintre ei.

    “Cine va iesi cu bine din criza asta va fi mai calit”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. “Presiunea mare este in acest moment pe brokeri”, continua el.

    Valoarea tranzactiilor la Bursa s-a injumatatit in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ca urmare a scaderii preturilor actiunilor, dar si a reducerii volumelor de actiuni tranzactionate. Tranzactii mai mici inseamna bani mai putini pentru societatile de brokeraj, dar mai ales pentru brokeri, care au resimtit poate la fel de puternic ca si investitorii criza de la Bursa din ultimul an.

    “Brokerii castiga cam 35-40% din ce castigau anul trecut, desi tranzactiile au scazut in medie la jumatate, pentru ca exista un nivel de cheltuieli fixe pe care trebuie sa le acoperi, cum ar fi salariile analistilor si cele ale personalului de back-office, care sunt fixe”, explica Rares Nilas.

    Veniturile brokerilor au o componenta fixa si una variabila care provine din comisioanele de tranzactionare. Astfel, cu cat un broker are mai multi clienti si intermediaza tranzactii mai mari, cu atat aduce mai multi bani pentru firma si, implicit, veniturile sale din comisioane sunt mai mari.

    Anul trecut, cand Bursa era dominata de euforie, iar tranzactiile cresteau de la luna la luna, brokerii au putut obtine venituri impresionante, comisioanele pe care acestia le incasau fiind de cateva ori mai mari decat salariul fix, care este cuprins, in medie, intre 400 si 800 de euro pe luna, potrivit informatiilor din piata.

    In vara anului trecut, castigurile unui broker puteau depasi usor 3.000 de euro pe luna. In prezent, acestea trec cu greu de 1.000 de euro pe luna. “Veniturile brokerilor au scazut mult, pentru ca s-a micsorat partea variabila, provenita din comisioane. In unele cazuri, aceasta chiar a disparut”, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj independente de pe piata.

    “Castigurile unui broker au scazut la 30- 40% din nivelurile de anul trecut”, confirma si Marius Trif, presedintele Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica. “Salariul de inceput al unui broker pleaca la noi de la 1.000 de lei net pe luna (275 de euro – n.red.) si poate ajunge in medie la 4.000 de lei (in jur de 1.000 de euro – n.red.)”, mai spune Trif.

    Veniturile in scadere sunt doar una dintre problemele cu care se confrunta brokerii in aceasta perioada. Cealalta, mult mai complexa, este relatia cu clientii, scaderile mari de la Bursa punand la grea incercare nervii investitorilor.

    “Este foarte greu sa fii broker pe aceasta piata, dupa cresterile din ultimii doi-trei ani. Anul trecut stateai zambitor in fata clientilor, acum trebuie sa-ti pastrezi calmul si sa-i sfatuiesti sa marcheze pierderile. Multora le e foarte greu sa-si sfatuiasca clientii sa vanda in pierdere, in conditiile in care sunt foarte multi bani blocati in actiuni la preturile de anul trecut. Unii sunt tentati sa astepte revenirea pietei, desi managementul pierderilor arata ca e mai bine sa vinzi”, spune Rares Nilas.

    “Paradoxal, cand piata e pe maxime se face multa publicitate, si atragem clienti foarte usor. Acum nu ai curaj sa-ti indemni clientii pe care-i mai ai sa intre in piata. In mod cert, de clienti noi nu poate fi vorba”, continua directorul BT Securities.

  • BVB merge la brat cu yenul

    Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

    Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

    Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

    Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).

    Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

    Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

    Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
    Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

    Corelarea BVB cu raportul dolar/yen

    Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

    Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

    “Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

    Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

    Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

    Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

    Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

    Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

    Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

    Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

    Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

    Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

    Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

    Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

    “Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

    Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

    Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

    “Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

    Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

    In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

    Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

    Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.

  • BVB vrea sedinte mai lungi

    Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.