BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.

  • Social media adaptată la investiţii: Saxo Bank lansează conceptul de “social trading”

    “Am vrut să dezlănţuim forţa peer-to-peer a jucătorilor din lumea întreagă, permiţându-le să se conecteze online cu traderi experimentaţi, care li se aseamănă, sătui de informaţiie venite de la oamenii de vânzări sau bănci”, au spus, într-o declaraţie comună, cei doi fondatori şi co-preşedinţi Saxo Bank, Kim Fournais şi Lars Seier Christensen.

    Pe noul site, disponibil la beta.tradingfloor.com, investitorii pot să-şi împărtăşească tranzacţiile, într-o comunitate în care performanţa este verificată, deci traderii pot fi siguri de performanţele celor pe care îi urmează sau le copiază comportamentul tranzacţional. Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, este primul jucător din lumea financiară care face o mişcare de o asemenea îndrăzneală în universul multi-asset de social trading online.

    Kim Fournais şi Lars Seier Christensen cred că acest portal va schimba regulile jocului:
    “Permitem investitorilor să îşi facă publice tranzacţiile, să interacţioneze, să posteze comentarii şi strategii, să discute idei, să se urmeze unul pe celălalt şi să-şi imite comportamentul tranzacţional. Credem că acest lucru va schimba fundamental atitudinea investitorilor faţă de tranzacţionarea de FX, CFD-uri, opţiuni, futures, titluri şi acţiuni în viitor, transformând-o într-o experienţă socială.”
    Noul site TradingFloor.com oferă şi noutăţi de pe pieţe, date, informaţii utile şi idei de tranzacţionare. Un canal de informaţii va afişa în timp real date legate de sentimentul investitorilor de pe piaţă.


     

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Operaţiunile prin carduri Visa în România au crescut anul trecut cu 10,7% la 19,3 miliarde euro

     Potrivit directorului general pentru România şi Croaţia al Visa Europe, Cătălin Creţu, numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, ceea ce echivalează cu aproape 230 de milioane de tranzacţii anual.

    “La septembrie, când avem cifrele, 45% din tranzacţii sunt la comercinaţi, iar asta înseamnă că la finele anului o să ajungem la punctul de răscruce, adică o tranzacţie din două să fie făcute la comercianţi cu carduri Visa”, a spus Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.

    El a arătat că valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro.

    În aceste condiţii, rezultă că românii au plătit la comercianţi prin carduri Visa circa 3,6 miliarde euro, respectiv 18,6% din totalul operaţiunilor cu carduri emise sub această siglă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traderii sunt mai precauţi şi alocă mai mult timp tranzacţiilor

    Numărul total al trader-ilor din România este estimat la 100.000, însă doar 1% consideră ca principală activitate tranzacţionarea. Numărul celor care intră în acest domeniu creşte, fiind atraşi de bonusurile oferite şi posibilitatea de a testa piaţa într-un mediu virtual înainte de a investi proprii bani.

    “Clienţii români încep să fie tot mai conştienţi de importanţa unui trading responsabil, de aceea deja se observă că alocă tot mai mult timp acestei activităţi şi răspund foarte bine campaniilor bazate pe conturi demo sau pe bonusuri care pot fi câştigate în funcţie de sumele tranzacţionate”, a declarat Andrew Edwards, Chief Executive Officer ETX Capital.

  • Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general şi neclar.

    Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

    De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în 2013. Avansul este la jumătatea celui din 2012

     Datele sunt valabile pentru primele 11 luni ale anului trecut, informaţiile privind luna decembrie a anului trecut nefiind încă disponibile.

    În perioada ianuarie-noiembrie 2012 au fost încheiate 400.705 tranzacţii, iar impozitele încasate de stat în urma acestor transferuri au totalizat 457,4 milioane de lei (103 milioane de euro), potrivit datelor transmise de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

    În total, în 2012, UNNPR a raportat 499.065 tranzacţii, astfel că având în vedere că în medie se încheie circa 35.000 de tranzacţii pe lună, cel mai probabil în 2013 numărul acestora va creşte. Creşterea va fi însă inferioară celei din 2012 când numărul tranzacţiilor a urcat cu 17% faţă de 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa de la Bucureşti a fost trezită vineri din amorţeală de o tranzacţie de 15 mil. euro

    Astfel, pentru titlurile Fondul Proprietatea a fost raportat un deal în valoare de 43,42 milioane lei, pentru SIF Muntenia (SIF4) – 10,08 milioane lei, SIF Oltenia (SIF5) – 9,79 milioane lei si SIF Moldova (SIF2) – 4,17 milioane lei.

    Pentru FP, transferul a implicat 52,1 milioane de acţiuni, reprezentând 0,37% din capital, iar ultimul preţul a fost de 0,8335 lei, cu 1,36% sub cotaţia de joi.

    Pachetul de titluri SIF Muntenia a fost transferat la preţul de 0,8805 lei, respectiv cu 1,57% sub cotaţia de referinţă.

    Acţiunile SIF Oltenia au fost schimbate la un preţ de 1,975 lei, cu 1,3% mai mic faţă de nivelul de joi, iar acţiunile Moldova au fost vândute la un preţ apropiat de cel de referinţă, de 1,469 lei.

    Lichiditatea totală a Bursei era de 81,2 milioane lei, astfel că 83% era acoperită de transferurile negociate.

  • Personalitatea anului 2013 în România: programatorul

    S-a vorbit în 2013 despre o nouă bulă în domeniul tehnologiei. Despre un Silicon Valley care fierbe. Despre listări şi vânzări cu atât de multe zerouri în coadă de parcă ultimii cinci ani de tristeţe economică nici nu ar fi existat. A fost un an plin pentru oamenii din domeniu, atât în România, cât şi în lume. S-a vândut Tumblr, s-a listat Tweeter, iar Facebook a reuşit să convingă acţionarii că încă mai poate genera mulţi bani.

    IT-ul românesc s-a simţit şi el bine în contextul favorabil la nivel mondial. În România s-au făcut angajări, s-au creat programe, s-au vândut companii, s-au născut proiecte şi s-au câştigat finanţări. Radu Georgescu a făcut al treilea exit. Compania lui Laurenţiu Russo a angajat peste 150 de oameni într-un Cluj unde softul a înlocuit efervescenţa industrială din anii trecuţi. O absolventă frumoasă de Stanford a obţinut finanţare pentru o reţea de socializare în Statele Unite, iar Bogdan Tudor şi Cosmin Ciobanu şi-au deschis birouri în Silicon Valley, acolo unde sunt prezenţi deja Bitdefender sau Avangate, compania vândută de Radu Georgescu.

    Softistul a fost constant, în ultimii ani, o figură complexă şi a reprezentat o industrie cu o creştere susţinută. De ce a devenit personalitatea anului în 2013, an în care mai multe industrii au dat semne, uşoare, de revenire?

    Prima explicaţie o oferă Bobby Voicu, bloggerul-antreprenor care a lansat Mavenhut: „Cred că 
software-ul de orice fel face parte din viaţa de zi cu zi din ce în ce mai mult şi, în contextul în care cele mai vizibile tranzacţii din acest an au fost cele legate de software, este un moment bun pentru o astfel de alegere“.

    A doua explicaţie o oferă Florin Talpeş, dezvoltatorul Softwin şi Bitdefender, care consideră că ultimii cinci ani au rafinat capacitatea domeniului de a rezista în perioade complicate: „În actuala criză am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Segmentele de piaţă trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade grele de aşezare şi de declin. Experienţa domeniului ne-a învăţat că este important să priveşti lucrurile altfel decât o fac ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor“.

    Bogdan Tudor, antreprenorul care a dezvoltat Class IT, oferă o a treia explicaţie, sub forma a cinci motive pentru care softistul în special şi IT-istul în general trebuie să fie perso-nalitatea anului: „Valoarea adăugată în industria IT este mare, foarte mare sau poate fi gigantică; ca să începi, ai nevoie de foarte puţin mai mult decât propriul creier, deci oricine poate începe; ca să te dezvolţi contează în primul rând valoarea adăugată pe care o oferi clienţilor, deci criteriile sunt foarte obiective şi oferă potenţial oricui să creeze servicii sau produse; există potenţial de scalare exponenţială pentru companiile care activează şi implicit pentru industrie; adresezi o piaţă globală, ceea ce înseamnă atragerea de bani din afara economiei locale“.

    Adresarea pieţei globale este principalul motor de creştere a software-ului made in Romania şi principalul motiv pentru care Business Magazin a decernat titlul de personalitatea anului personajului colectiv care întruchipează industria românească de soft. Domeniul se află pe drumul cel bun şi pe un trend pozitiv, „iar dezvoltarea pieţei în perioada următoare va depinde în mare măsură de orientarea companiilor către dezvoltarea de produse software inovatoare, urmând tendinţa de dezvoltare pentru cloud, în detrimentul dezvoltării de software la comandă“, spune Cristian Bişa, directorul companiei care administrează platforma de consultanţă online www.manageranticriza.ro.

  • Cum au cheltuit românii două milioane de euro în opt zile

    În medie la nivel naţional fiecare român a cheltuit peste 53 de euro pentru cumpărături online. De Balck Friday comanda medie a fost de zece ori mai mare decât media naţională, ajungând în primele minute la 516,85 euro, echivalentul a 2.300 lei, informează un comunicat ContentSpeed. .
    ContentSpeed este o agenţie de eCommerce full-service dedicată comerţului electronic.