Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.
În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.
Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.
Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.
Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.
Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
„În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.
În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.
Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.
Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.
Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.