BusinessMagazin

Tag: romania

  • Nici o companie, nici o organizaţie şi nici o ţară nu poate fi condusă prin frică. România nu avea în anii 90 nici un ban în buzunar, astăzi firmele româneşti cumpără cu sute de milioane de euro, cât o tranşă FMI din acei ani, reţele de magazine în Grecia. Cum să fim o nouă Grecie, când îi cumpărăm pe greci?

    De câteva luni de când se tot discută măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost aruncat un văl de frică peste România. Că dacă nu luăm măsura x sau nu majorăm taxele y, vom avea soarta Greciei, că vom fi junk, că nu mai avem acces la pieţele internaţionale, că ni se taie fondurile europene.

    După ce abia construisem un pic de încredere că putem, că ştim, apare acelaşi şi acelaşi plânset pe care auzim de ani: că noi nu suntem în stare de nimic, că trebuie să vină alţii să ne administreze resursele şi să ne conducă economia. Între timp, antreprenorii români, care dacă ar fi fost dominaţi de teamă niciodată nu ar fi ajuns unde au ajuns, îşi văd de treabă.

    Uite că până să ajungă România la fel Grecia, ajunge Grecia la fel ca România. Grupul Dedeman a anunţat astăzi achiziţia reţelei de magazine Praktiker din această ţară, cu 17 magazine şi 1.200 de angajaţi. Este adevărat că avem de-a face cu o achiziţie de active în distress, firma mamă din Germania fiind în insolvenţă. Dar este o mişcare îndrăzneaţă, o tranzacţie de peste 130 milioane de euro, care arată puterea capitalului românesc.

    La o cifră de afaceri în jur de 300 miliarde de euro pe an, antreprenorii români încasează dividende anuale de 15 miliarde de euro.

    Aceasta este de fapt puterea de foc a capitalului privat românesc. Deocamdată, o mare parte din aceşti bani nu merg suficient în consolidări de business, de crearea de firme puternice care să atace pieţele internaţionale, ci mai mult în real estate  sau eventual pe vacanţe în străinătate, pe care românii au ajuns să dea 10 miliarde de euro pe an.

    Deci pe când 1 milion de români cheltuie annual 3-4 miliarde de euro pe an în Grecia pe vacanţe, iată că vine momentul, aşa după cum Ziarul Financiar l-a prevăzut, când bani se duc şo în investiţii care să aducă randamente viitoare.

    Chiar şi cu un deficit bugetar aflat sub scrutinul agenţiilor de rating, România nu e Grecia, după cum a dovedit-o de altfel şi suprasubscrierea masivă pentru bondurile externe emise de statul român la doar o săptămână după adoptarea pachetului de creşteri de taxe. Şi dobânzile au fost mai mici decât cele de la începutul anului.

    Poate puţini ştiu că Grecia a fost exclusă de la finanţările internaţionale private timp de cinci ani după intrarea în criză, cu toate tăierile bugetare şi creşterile de taxe asumate.

    Dar diferenţa esenţială între Grecia şi România nu este că Grecia a ajuns o paria a pieţelor financiare internaţionale după criza internaţională din 2008-2009 la o datorie publică de peste 200% din PIB, pe când România este la 50% din PIB. Nu. Diferenţa fundamentală între economia Greciei şi cea a României este de structură.

    România are 20% din PIB industrie, iar în anii buni chiar 24%, Grecia este la 15%. Baza industrială a României include mărci de maşini locale precum Dacia, ceea ce Grecia nu a avut niciodată. România are două reactoare nucleare – nici Grecia şi nici chiar Polonia, nu au.

    România este în top trei la producţia de gaz natural şi de petrol din Uniunea Europeană, iar în agricultură suntem în top trei la producţia de grâu, de floarea soarelui şi de porumb. Este adevărat că industria alimentară a crescut cu doar 30% în ultimii zece ani iar cea de retail a crescut cu 300%, dar puterea agriculturii nu trebuie subestimată.

    Se compară câmpurile aride de pietre din Grecia cu holdele României?

    Un mare jucător de pe piaţa de logistică a spus recent: când autostrăzile de la est la vest şi de la nord la sud vor fi gata, Bucureştiul va fi “capitala” de business a unei regiuni de 100 milioane de oameni de pe o rază de 1.000 kilometri.

    Pe măsură ce mărfurile, serviciile şi oamenii vor circula mai repede, puterea de business a României se va amplifica. Polonia se duce astăzi spre un PIB de 1.000 de miliarde de euro, dublu faţă de Austria. Grecia este la 220 mld. euro. România este la 380 miliarde de euro PIB în 2025 şI se va duce spre 600 miliarde de euro în 2032. Bucureştiul va fi capitala Balcanilor.

    Grecia are euro, Bulgaria îl va avea de la 1 ianuarie 2026. Forţa axei balcanice de acum încolo începe să se arate. În 2030 se va putea ajunge din Bucureşti la Salonic pe autostradă. Mai e nevoie şi de un tren rapid Acum 25 de ani un om de afaceri vizionar spunea: “Voi face din Rompetrol cea mai mare companie petrolieră a Balcanilor. Noi nu ne gândim ce spaţiu de expansiune avem aici lângă noi. Istoric, România a fost o forţă economicăîn Balcani, trebuie să redevenim”.

    Săptămâna trecută, Rompetrol a deschis a opta benzinărie în Sofia şi a ajuns la 55 de unităţI în Bulgaria. Mai contează că acum sunt kazahii în control? Sensul istoriei este prea puternic să fie deturnat. Petromidia a fost făcută în anii 70 pentru petrolul Iranian, cu mari eforturi. Preţul sau sau fost unul din deconturile din ‘89 de fapt. Dar astăzi funcţionează şi este în top 5 companii ale României. Mai contează astăzi că procesează petrol kazah? 

    Fără teamă. Cu îndrăzneală. România s-a opus unor imperii aici la marginarea Europei şi a rezistat. A rezistat la inflaţie de 300%, la deprecieri de 50% ale leului într-o zi. A rezistat fără un ban în buzunar. Iar acum cu zeci de miliarde de euro în buzunare ne îngenunchează un TVA?

     

  • Florin Cîţu: „România nu are oficial o problemă bugetară.”

    Florin Cîţu, fost premier şi ministru de Finanţe a explicat că, potrivit documentelor oficiale în vigoare, România nu este în prezent în afara cadrului fiscal asumat. „Comisia şi agenţiile de rating se uită la documente oficiale. Bugetul actual are o ţintă de deficit de 7%. Nu poţi fi sancţionat pe bază de estimări sau zvonuri”, a spus Cîţu.

    Cu toate acestea, el a atras atenţia că, dacă la rectificarea bugetară se va confirma un deficit de 8%, înseamnă că măsurile de creştere a taxelor nu au avut efectul scontat. „Un deficit de 8% din PIB înseamnă 152 miliarde de lei, la fel ca anul trecut. Dar în acest timp ai crescut impozitul pe dividende şi accize. Dacă deficitul rămâne neschimbat, înseamnă că ceva nu funcţionează”, a subliniat Cîţu.

    El a criticat lipsa de coerenţă a guvernării şi modul „amatoristic” în care sunt gestionate finanţele publice. „Dacă ai crescut taxele şi nu ai ajustat nimic, trebuie să ne întrebăm unde e problema. Este mult amatorism în modul în care se încearcă rezolvarea situaţiei, dacă într-adevăr există o problemă”, a conchis Cîţu.

  • Florin Cîţu: „România nu are oficial o problemă bugetară.”

    Florin Cîţu, fost premier şi ministru de Finanţe a explicat că, potrivit documentelor oficiale în vigoare, România nu este în prezent în afara cadrului fiscal asumat. „Comisia şi agenţiile de rating se uită la documente oficiale. Bugetul actual are o ţintă de deficit de 7%. Nu poţi fi sancţionat pe bază de estimări sau zvonuri”, a spus Cîţu.

    Cu toate acestea, el a atras atenţia că, dacă la rectificarea bugetară se va confirma un deficit de 8%, înseamnă că măsurile de creştere a taxelor nu au avut efectul scontat. „Un deficit de 8% din PIB înseamnă 152 miliarde de lei, la fel ca anul trecut. Dar în acest timp ai crescut impozitul pe dividende şi accize. Dacă deficitul rămâne neschimbat, înseamnă că ceva nu funcţionează”, a subliniat Cîţu.

    El a criticat lipsa de coerenţă a guvernării şi modul „amatoristic” în care sunt gestionate finanţele publice. „Dacă ai crescut taxele şi nu ai ajustat nimic, trebuie să ne întrebăm unde e problema. Este mult amatorism în modul în care se încearcă rezolvarea situaţiei, dacă într-adevăr există o problemă”, a conchis Cîţu.

  • România, fruntaşă la studiul limbilor străine: mai mult de 99% dintre elevii de liceu studiază două sau mai multe limbi străine

    ♦ România ocupă locul doi în UE după ponderea elevilor de liceu care studiau două sau mai multe limbi străine în 2023 ♦ Pe primul loc este Franţa, cu 99,8% ♦ Media Uniunii Europene este de 60%.

    România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea elevilor de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Cu 99,1%, România este depăşită doar de Franţa, care atinge aproape 100% (99,8%). România se poziţionează astfel înaintea unor state precum Cehia (98,5%), Slovacia (98,3%) şi Slovenia (96,3%).

    În 2023, 60% dintre elevii din învăţământul liceal general din UE au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau ca opţiuni obligatorii în cadrul curriculumului. În scădere de 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, când ponderea era de 60,8%.

    În nouă ţări membre UE, peste 90% dintre elevii din învăţământul liceal general au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari ponderi s-au înregistrat în Franţa (99,8%), România (99,1%) şi Cehia (98,5%).

    Aşadar, România se află mult peste media europeană din 2023, alături de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, cum sunt Estonia, Croaţia sau Polonia. În schimb, mari economii ale Europei de Vest, cum sunt Germania (54,2%), Italia (23,3%) şi Spania (22,4%), se află sub media UE.

    Pe ultimele locuri în clasament se află Irlanda, Portugalia şi Spania, cu 10% şi 23%. Aceste diferenţe între ţările membre UE ţin şi de specificul lingvistic al fiecărei ţări — în special în statele în care limba naţională are deja o circulaţie internaţională, cum este cazul limbilor spaniolă sau engleză.

    Când vine vorba despre limbile străine studiate, în 2023, engleza a fost cea mai studiată limbă străină atât în învăţământul liceal general, cât şi în cel profesional la nivelul UE, cu 96,0% şi respectiv 80,1% dintre elevi.

    În ceea ce priveşte învăţământul general, pe locul al doilea s-a situat spaniola (27,1%), urmată de germană (21,2%), franceză (20,8%) şi italiană (3,2%).

     

  • România, fruntaşă la studiul limbilor străine: mai mult de 99% dintre elevii de liceu studiază două sau mai multe limbi străine

    ♦ România ocupă locul doi în UE după ponderea elevilor de liceu care studiau două sau mai multe limbi străine în 2023 ♦ Pe primul loc este Franţa, cu 99,8% ♦ Media Uniunii Europene este de 60%.

    România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea elevilor de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Cu 99,1%, România este depăşită doar de Franţa, care atinge aproape 100% (99,8%). România se poziţionează astfel înaintea unor state precum Cehia (98,5%), Slovacia (98,3%) şi Slovenia (96,3%).

    În 2023, 60% dintre elevii din învăţământul liceal general din UE au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau ca opţiuni obligatorii în cadrul curriculumului. În scădere de 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, când ponderea era de 60,8%.

    În nouă ţări membre UE, peste 90% dintre elevii din învăţământul liceal general au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari ponderi s-au înregistrat în Franţa (99,8%), România (99,1%) şi Cehia (98,5%).

    Aşadar, România se află mult peste media europeană din 2023, alături de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, cum sunt Estonia, Croaţia sau Polonia. În schimb, mari economii ale Europei de Vest, cum sunt Germania (54,2%), Italia (23,3%) şi Spania (22,4%), se află sub media UE.

    Pe ultimele locuri în clasament se află Irlanda, Portugalia şi Spania, cu 10% şi 23%. Aceste diferenţe între ţările membre UE ţin şi de specificul lingvistic al fiecărei ţări — în special în statele în care limba naţională are deja o circulaţie internaţională, cum este cazul limbilor spaniolă sau engleză.

    Când vine vorba despre limbile străine studiate, în 2023, engleza a fost cea mai studiată limbă străină atât în învăţământul liceal general, cât şi în cel profesional la nivelul UE, cu 96,0% şi respectiv 80,1% dintre elevi.

    În ceea ce priveşte învăţământul general, pe locul al doilea s-a situat spaniola (27,1%), urmată de germană (21,2%), franceză (20,8%) şi italiană (3,2%).

     

  • Cum se ajustează prognozele macroeconomice din acest an după creşterea TVA şi introducerea pachetului fiscal de austeritate? Care este noua ţintă pentru inflaţie, vom mai avea creştere economică? Urmăriţi ZF Live, miercuri, 16 iulie, ora 12.00, cu Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România

    Cum se ajustează prognozele macroeconomice din acest an după creşterea TVA şi  introducerea pachetului fiscal de austeritate? Care este noua ţintă pentru inflaţie, vom mai avea creştere economică? Urmăriţi la ZF Live, miercuri, 16 iulie, ora 12.00, o discuţie cu Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Premierul Ilie Bolojan avertizează că România nu se va încadra ”sub nicio formă” într-un deficit bugetar de 7% în 2024. ”Facem tot posibilul şi toate măsurile sunt luate astfel încât să fim în jur de 8%”

    Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că România nu va putea încheia anul cu un deficit de 7%, toate măsurile fiind luate astfel încât nivelul să fie în jur de 8%.

    ”Nu vom putea să fim la 7% în acest an sub nicio formă. Nu există nicio soluţie pe tema asta. Facem tot posibilul şi toate măsurile sunt luate astfel încât să fim în jur de 8%, dar nu vreau să vin cu cifre care nu au astăzi niciun fundament. Şi anul viitor să ne apropiem de ţinta  pe care ne-am asumat-o anii trecuţi”, a declarat premierul. 

    Ilie Bolojan a precizat că guvernul va face  tot ce e posibil ca angajamentele asumate de România şi planurile de a reduce deficitul, de a reintra pe o traiectorie asumată anii trecuţi, să fie făcute anul acesta şi anul viitor.

    România a avut anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de 9,3% (standard ESA al UE). Deficitul bugetar calculat conform metodologiei naţionale „cash” a fost de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei.

    România îşi asumase în faţa Comisiei Europene angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025. 

    După primele cinci luni din 2025, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB, faţă de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

    Săptămâna trecută, în cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene pentru România, care includ ieşirea din situaţia de deficit excesiv până în 2030.

     

  • (P) Auchan România investeşte în viitorul tinerilor şi lansează o nouă ediţie a programului de dezvoltare profesională destinat studenţilor şi masteranzilor

         Auchan România investeşte în viitorul tinerilor şi lansează o nouă ediţie a programului de dezvoltare profesională destinat studenţilor şi masteranzilor

     

    • Un program de 6 luni de învăţare şi practică intensivă, remunerat
    • 24 de locuri disponibile în Bucureşti, Cluj şi Timişoara pentru roluri entry-level în departamente precum Marketing, Logistică, IT, Achiziţii, Vânzări, HR

    Auchan Retail România lansează o nouă ediţie a programului Trainee, un parcurs accelerat de şase luni dedicat tinerilor pasionaţi, curioşi şi dornici să-şi construiască o carieră în retail. Studenţii aflaţi în ultimul an şi masteranzii au ocazia să descopere compania, să înţeleagă principalele departamente şi procese organizaţionale, să se specializeze într-un anumit domeniu şi să se pregătească pentru un rol de începător într-unul dintre departamentele Auchan, precum Marketing, Logistică, IT, Achiziţii, Vânzări, HR.

    Aproape 70% dintre participanţii din ediţiile anterioare au fost angajaţi, durata medie petrecută în Auchan fiind de aproape patru ani. Lansat în 2016, programul se adresează tinerilor din toate domeniile de studii care vor să-şi construiască o carieră într-una dintre cele mai importante companii de retail din România.

    Pentru ediţia din acest an, sunt disponibile 24 de locuri în sediul central din Bucureşti şi în echipele de management ale magazinelor din Cluj şi Timişoara. Tinerii selectaţi vor avea oportunitatea de a explora universul celor peste 50 de meserii din cadrul companiei, implicându-se activ în proiectele din departamente precum Marketing, Logistică, IT, Tehnic, Achiziţii, Vânzări sau Resurse Umane. Stagiul este part-time, flexibil şi compatibil cu programul academic, fiind remunerat printr-o bursă lunară motivantă.

    „Auchan Trainee este un program intensiv de dezvoltare profesională, gândit pentru tinerii curioşi, pasionaţi şi dornici să evolueze. Retailul este şi va rămâne un domeniu foarte dinamic, care oferă şansa de a învăţa repede şi de a te dezvolta în direcţii variate. Cu peste 50 de meserii şi 250 de roluri, Auchan e locul în care îţi poţi descoperi drumul profesional, într-un mediu care încurajează învăţarea la locul de muncă, autonomia şi evoluţia în carieră”, a declarat Adina Nanu, Director Resurse Umane şi Transformare Auchan România.

    Până în prezent, programul a atras aproape 150 de tineri, dintre care aprox. 70% au devenit angajaţi permanenţi. Mulţi dintre absolvenţi ocupă astăzi poziţii precum Manager Departamente Comerciale, Contabil, HR Business Partner, Specialist Import, Manager Comunicare Campanii, Specialist Fidelitate, BPM Integrator sau Talent Specialist.

    Cum se pot înscrie tinerii în programul Auchan Trainee

    Tinerii cu bune abilităţi de comunicare, competenţe digitale, spirit de echipă, iniţiativă şi dorinţă de dezvoltare continuă se pot înscrie până pe 20 iulie, completând formularul disponibil pe: https://cariere.auchan.ro/startalents/program-trainee. Auchan încurajează, de asemenea, participarea tinerilor cu dizabilităţi, reafirmând angajamentul companiei pentru diversitate şi incluziune.

    Candidaţii selectaţi vor parcurge un program intensiv de 6 luni care presupune:

    • introducere şi acomodare – familiarizare cu compania, principalele departamente şi procese;
    • mentorat & shadowing – învăţare directă alături de un manager dedicat;
    • practică – asumarea de proiecte şi sarcini reale, pregătirea pentru un rol final.

    „Auchan Trainee este un fel de ucenicie, înveţi fără presiune, primeşti explicaţii când nu ştii, iar colegii au multă răbdare cu noi.” –  Mircea, fost trainee în departamentul Tehnic.

    „Faptul că nu trebuie să ai experienţă şi că poţi să-ţi descoperi în mod real pasiunea şi aptitudinile mi se pare un super avantaj. În 7 luni am evoluat mult, iar acum am propriile mele responsabilităţi în departament.” – Elena, fost trainee în departamentul Marketing.

    Pe lângă Auchan Trainee, retailerul investeşte în educaţia tinerilor aflaţi la începutul carierei  şi prin alte iniţiative, oferind programe de practică, stagii de management în comerţ sau sesiuni de tip „Uşi deschise” dedicate facultăţilor.

    În 2025, Auchan România a fost desemnată pentru al treilea an consecutiv „Top Employer” de către Top Employers Institute. Distincţia reflectă angajamentul faţă de cele mai bune practici în resurse umane şi un mediu de lucru pozitiv, în care angajaţii beneficiază de sprijin real pentru dezvoltare. Conform unui sondaj intern realizat de IPSOS, 85% dintre angajaţi recomandă compania ca angajator, iar indicele de angajament a atins 89%, peste media industriei. Cu aproximativ 7.000 de angajaţi – dintre care peste 2.700 au o vechime de 10 până la 19 ani – Auchan oferă un mediu bazat pe autonomie, etică, transparenţă şi responsabilitate.

    Despre Auchan România

    Auchan România are în portofoliu peste 470 de magazine, cuprinzând 26 de hipermarketuri clasice, 8 hipermarketuri ATAC Hiper Discount, 9 supermarketuri, magazinul inteligent Auchan Go, aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care majoritatea în staţiile Petrom, peste 40 de magazine în franciză Simply by Auchan, precum şi magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe în 2024 de peste 1,7 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din oraşele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ omnicanal, modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, în fiecare zi.

     

     

     

     

  • „Performanţa“ de pe calea ferată: trenurile de marfă au circulat cu o viteză medie de 27 km pe oră, iar cele de călători de tip Regio cu 46 km pe oră anul trecut. Doar 78 km de cale ferată au fost modernizaţi

    ♦ Infrastructura feroviară este mult sub standardele europene, România număra doar 10.700 km de cale ferată, dintre care doar puţin peste 4.000 km erau electrificaţi. În ultimii ani, România a numărat în fiecare an mai puţini kilometri de cale ferată, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de kilometri de cale ferată.

    Doar pentru 78 de kilometri de cale ferată au fost realizate anul trecut recepţii la terminare şi recepţii pe părţi de obiective, în timp ce trenurile de marfă au circulat cu o viteză medie de 27 de kilometri pe oră, iar cele de călători de tip Regio cu 46 de kilometri pe oră anul trecut, au transmis oficialii CFR SA la solicitarea ZF. Altfel spus, aşa arată în cifre „performanţa“ de pe calea ferată.

    Mai exact, s-a făcut recepţia la fi­nal de modernizare pentru 12,86 km pe Bucureşti – Giurgiu, lot 1: Pod Giurgiu, 23,28 km. – lucrări de tip „Quick Wins“ la nivelul SRCF Craiova, Galaţi şi Timişoara şi 41,91 km la subtronsonul 2a, km 614 – Bârzava (unde au fost efectuate recep­ţii la terminarea unor părţi ale lucră­ri­lor în conformitate cu legislaţia în domeniu).

    În ultimii 30 de ani, România a mo­dernizat mai puţin de 700 de kilometri din cei peste 10.000 de kilometri de căi ferate.

    Pe fondul deteriorării infrastruc­turii feroviare şi al vitezei mici cu care circulă trenurile, traficul de pasageri şi de mărfuri a fost în scădere.

    Astfel că anul trecut doar 70,8 milioane de pasageri au fost transportaţi pe calea ferată, trafic de peste patru ori mai mic faţă de cel de pe calea rutieră. În urmă cu două decenii, pe calea ferată circulau peste 95 de milioane de pasageri.

    Singurele trenuri cu o viteză medie mai mare anul trecut, 70,5 km pe oră, au avut-o trenurile InterCity (Săgeata Albastră), în timp ce trenurile InterRegio au circulat cu o viteză medie de 61 km pe oră, potrivit CFR SA.

    Cea mai mare viteză cu care poate circula un tren în România este de 160 de kilometri pe oră, pe ruta Bucureşti Nord-Constanţa, care a fost modernizată cu un miliard de euro, însă această viteză nu este atinsă tot timpul, potrivit ultimelor date.

    Astfel că cea mai mare provocare a transportatorilor pe calea ferată este viteza redusă cu care circulă trenurile pe calea ferată, pe lângă parcul învechit de vagoane şi locomotive, care nu oferă confort pasagerilor.

    Pentru investiţii în infrastructura feroviară aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, CFR SA a transmis că a fost alocată suma de 8,1 miliarde lei cu TVA, alocarea fondurilor fiind bugetată pentru proiectele aferente perioadei postaderare (Reabilitarea liniei CF Tronsonul 1: Frontieră – Curtici – Arad – km 614 (lucrări în perioada de notificare a defectelor).

    Alte proiecte, aferente cadrului financiar 2021-2027, prevăd reabilitarea liniei CF Tronsonul 2: km 614 – Gurasada şi Tronsonul 3: Gurasada – Simeria, lucrări în staţiile CF Feteşti şi Ciulniţa de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, reabilitarea liniei CF Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş, modernizarea/consolidarea/reabilitarea staţiei CF Gara de Nord Bucureşti, modernizare/reabilitare staţii CF din România, implementarea sistemului ERTMS pe Coridorul IV, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa – etapa III, modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.

    Pe listă mai sunt proiectele finanţate în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv modernizarea liniei feroviare Arad – Timişoara – Caransebeş, electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, proiecte tip „Quick Wins“, proiect de reînnoiri Bucureşti – Piteşti, centralizări electronice şi electrodinamice – etapa II.

    În timp ce România lasă de izbelişte calea ferată, polonezii (PKP) au trimis primul tren din Varşovia spre Rijeka (Croaţia) pe rută feroviară numită „Adriatic Express“, (1240 de km) ce străbăte Cehia, Austria şi Slovenia, deschisă pentru a susţine turismul pe timp de vară.

     

     

  • Ce spun headhunterii de top din România: Dacă managerii companiilor de stat pot să câştige jumate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane VIDEO

    În România, problema guvernanţei companiilor de stat continuă să genereze controverse, iar raportul dintre salariile managerilor şi performanţele financiare ale companiilor pe care le conduc este deseori pus sub semnul întrebării. Potrivit datelor oficiale, în 2023, pierderile cumulate ale companiilor de stat s-au apropiat de 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane euro), în timp ce salariile medii brute ale directorilor executivi au continuat să crească, ajungând la valori de două-trei ori mai mari decât media salariilor din sectorul privat. Mai mult, George Butunoiu, headhunter, atrage atenţia, că pe lângă această combinaţie toxică de performanţe slabe pe salarii mari, în fruntea companiilor de stat sunt şi şefi pentru care interesul propriu primează şi va prima mereu indiferent cât de prost merge compania.

    „Interesul lor primează întotdeauna. Dacă dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane de euro” a declarant George Butunoiu, headhunter, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Starea în care se află companiile de stat poate genera frustrări constante mai ales pentru contribuabili, pentru tineri şi pentru oricine vede cum este folosit banul public. De aceea, pentru a genera o schimbare, Butunoiu le recomandă mai ales tinerilor să depăşească poziţia de simpli observatori şi să se implice activ în procesul politic. Nu este suficient să critice problemele sistemului din exterior; adevărata transformare începe când intră în politică, se implică în deciziile publice şi contribuie la reforme concrete. Implicarea poate lua forme diverse — de la participarea în partide politice şi organizaţii civice, până la iniţiative locale şi proiecte care să aducă transparenţă şi eficienţă în administraţie.

    „Întotdeauna le-am recomandat să intre în politică fiindcă tot să se plâng. „Vai, ce ce probleme sunt”. Dacă vor să schimbe ceva în politică trebuie să intre.” a mai spus Butunoiu.