BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Statul oferă până la 3.500 de euro elevilor români ca să nu plece la facultăţi străine

    “Programul se adresează tinerilor absolvenţi care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1.500 şi 2500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NN a raportat, în 2016, prime subscrise de 662 de milioane de lei pe segmentul asigurărilor

    Potrivit datelor transmise, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat un profit brut de 29,8 milioane de lei în 2016, în creştere cu 31,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Valoarea include cheltuielile excepţionale realizate anul trecut ca parte a procesului de rebranding, investiţiile pentru lansarea asigurării de sănătate, precum şi provizionul tehnic constituit pentru pensiile private facultative. Profitul obţinut din activitatea curentă, fără a lua în calcul toate aceste elemente, s-a cifrat la 52,7 milioane de lei, în creştere cu 31,9% faţă de nivelul din 2015.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, activele financiare administrate de NN Asigurări de Viaţă au depăşit 3,26 de miliarde de lei în 2016, cu 7,7% mai mult faţă de nivelul de trei miliarde de lei atins anul anterior.

    Primele brute subscrise au ajuns la 661,7 milioane de lei la finalul anului 2016, cu un avans de 5,2%, faţă de volumul raportat în 2015.

    Prima brută medie de asigurare pentru contractele încheiate anul trecut este de 1.815 lei, cu 4,1% mai mare faţă de nivelul de 1.744 lei din 2015, evoluţie susţinută în mare parte de sumele plătite pentru asigurarea de sănătate.

    Suma asigurată medie la nivelul contractelor noi încheiate în 2016 este de 73.808 lei, în creştere cu peste 30% faţă de nivelul de 56.311 de lei din 2015. Evoluţia este explicată de vânzările asigurărilor de sănătate, suma asigurată pentru acest produs fiind de 100.000 lei/an.

  • (P) Bursele Telekom susţin anual zece studenţi de excepţie pentru o carieră de succes

    Unul dintre cele mai longevive programe de susţinerea educaţiei şi a performanţei, „Bursele Telekom”, a ajuns în 2016 la a şaptea ediţie. În fiecare anTelekom Romania aacordat burse unui număr de zece studenţi cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite şi care, în plus, s-au remarcat prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat. Peste 100 de studenţi au beneficiat până în prezent de burse de excelenţă prin programele derulate de Telekom Romania.

    În 2016 programul „Bursele Telekom” a fost deschis studenţilor din anul I la universităţile de stat, indiferent de profilul acestora. Din cele 360 de înscrieri, juriul a selectat 20 de finalişti, dintre care au fost aleşi zece câştigători.

    Cei zece câştigători ai ediţiei 2016 sunt studenţi ai universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj- Napoca. Fiecare studentprimeşte din partea Telekom Romania o bursă anuală în valoare totală de 11.250 de lei, pe durata anului universitar 2016-2017.
    Fie că se pregătesc să devină medici, profesori sau cercetători, tinerii bursieri ne vorbesc despre parcursul lor educaţional, despre valorile care îi animă şi despre visul pe care speră să-l transforme într-o carieră de succes.

    Mihaela – Alexandra Roman este pasionată de medicină încă din anii copilăriei, atunci când o însoţea pe mama sa în cabinetul medical în care aceasta profesa. Pasiunea s-a transformat în destin, iar acum studiază medicina, convinsă de faptul că poate face performanţă pentru a-i putea  ajuta pe oameni. Pentru aceasta are nevoie de sprijin în demersul asumat,pentru a putea participa la conferinţe şi congrese care presupun o taxă de participare cedepăşeşte bugetul de care Alexandra dispune. De asemenea, bursa de la Telekom o va ajuta să împlinească un proiect convergent, ”Happy steps”, care constă în organizarea unor cursuri gratuite de dans pentru copiii bolnavilor de cancer de la Hospice Romania.

    Mihai Gherman a fost pasionat din copilărie de universul ştiinţific. Era atras de felul în care funcţionează lucrurile din jurul său. Informatica a devenit un ingredient zilnic al vieţii sale. În timp, apetitul nestăvilit pentru cunoaştere a început să se manifeste în special în direcţia tainelor corpului uman. Prin urmare, a început să studieze medicina şi să înţeleagă faptul că dorinţa sa este aceea de a-şi folosi cunoştinţele în folosul sănătăţii oamenilor. Întâlnirea dintre informatică şi medicină s-a manifestat sub cupola unor teme precum deep-learning şi cea a reţelelor neuronale virtuale. Bursa Telekom îl va ajuta să aprofundeze aceste teme oferindu-i accesul de care are nevoie la surse suplimentare de informaţie, precum cărţi de specialitate şi abonamente la reviste de cerecetare.

    Visul Cristianei Maria Popescu, olimpică medaliată cu aur la matematică, este de a avea un impact în societatea românească. Pas cu pas a contribuit la progres. A salvat în 19 ani peste cincizeci de animale ale străzii. Şi-a deschis inima si curtea pentru pisicile şi câinii înfometaţi, abandonaţi şi răniţi, oferindu-le o viaţă fără griji. Cristiana aspiră la o carieră în neurologie şi îşi doreşte să descopere tratamente eficiente pentru accidentul vascular cerebral, boala care i-a răpit tatăl. Bursa Telekom îi oferă acces la resurse de studiu si sprijin în proiectul de a înfiinţa un ONG.

    Bogdan – Viorel Vîlceleanu aspiră la o carieră în cercetarea biomedicală, o specializare ce necesită acces necontenit la cele mai recente informaţii din domeniu. Ţelul lui Bogdan poate fi îndeplinit prin acces la materiale didactice corespunzătoare, precum manuale şi atlase specifice, acces la reviste şi platforme digitale de învăţare ale unor universităţi internaţionale de prestigiu, participarea la numeroase congrese de specialitate din ţară şi nu numai.

    Sergiu – Andrei Dinu este un student special, cu rezultate extraordinare la nivel naţional şi internaţional în informatică, matematică, fizică şi şah. Sergiu îşi doreşte să-şi continue activitatea academică în ţara sa natală, scopul său fiind acela de a deveni un ambasador al excelenţei academice din România. Bursa Telekom îl va aduce mai aproape de împlinirea propriei chemării, aceea de a transforma performanţa academică în condiţie de posibilitate a unei vieţi mai bune pentru comunitatea în care trăieşte.

  • Opinie Mihai Bandraburu: Să învăţăm să luăm decizii!

    MIHAI BANDRABURU, fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    Dacă ne gândim puţin, în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a lua decizii: dacă mergem sau nu undeva, cum ne îmbrăcăm, dacă ne întâlnim sau nu cu cineva, ce răspunsuri trebuie să dăm în anumite situaţii, cum rezolvăm sarcinile de lucru, dacă angajăm sau nu pe cineva, dacă acceptăm o nouă poziţie în companie, când concediem pe cineva… Dar există şi multe alte situaţii de viaţă în care trebuie să facem alegeri: ce facultate urmăm, cu cine ne căsătorim, ce nume punem copilului, ce culoare şi marcă să fie maşina cea nouă, ce vrem să mâncăm într-o anumită zi, unde să ne petrecem concediul, în ce să investim economiile personale, dacă mă las de fumat, la ce spital sau doctor fac operaţia chirurgicală etc.

    Unele decizii sunt simple şi imediate, altele mai complicate.

    Oricum ar fi, în fiecare zi apar situaţii care necesită luarea de decizii! „A lua o decizie” nu este o sperietoare, aşa cum pare la prima vedere, ci este un proces, potrivit conceptelor managementului modern (engl. „decision making process“), care se suprapune peste imaginea managerului sau a liderului. „Dacă eşti manager, atunci iei decizii !”…

    Ce ne împiedică să luăm decizii?!

    Păi, nehotărârea! Alegem o variantă de rezolvare, ne răzgândim, ni se pare că cealaltă variantă ar fi mai bună, după care iarăşi ne răzgândim şi fie ne reîntoarcem la prima variantă, fie mergem la o a treia soluţie… Şi tot aşa… Tergiversăm, amânăm mereu luarea deciziei, găsind de fiecare un pretext. Şi în final, dacă totuşi ajungem să luăm decizia mult aşteptată, nu suntem mulţumiţi de rezultat şi ni se pare că cealaltă soluţie ar fi fost poate mai bună.

    Nehotărârea ascunde mai multe lucruri:

    • Lipsă de încredere în sine, în propriile forţe, în propriile gânduri şi în capacitatea de a lua decizii;

    • Instabilitate emoţională;

    • Criticism exagerat („Nimeni şi nimic nu este suficient de bun pentru mine”);

    • Teamă de a nu greşi (izvorâtă dintr-un perfecţionism peste măsură – „Totul trebuie să fie perfect, fără greşeală”);

    • Comoditate („De ce să iau decizia astăzi, o pot lua la fel de bine şi mâine”);

    • Personalitate influenţabilă („Care, cum vine, îmi schimbă decizia luată”);

    • Şiretenie şi oportunism („Amân luarea deciziei până când situaţia îmi este favorabilă sau găsesc ceva mai bun”);

    • Experienţe negative din trecut, legate de decizii luate şi finalizate prost.

    De asemenea, nehotărârea în luarea unei decizii mai poate fi cauzată şi de lipsa informaţiilor în baza cărora luăm decizia. Există şi posibilitatea ca informaţiile să existe, dar să fie confuze şi incomplete.

    Cum luptăm împotriva acestei nehotărâri?

    Printr-o bună organizare, pe care să se bazeze decizia noastră! Culegem toate informaţiile necesare, ne asigurăm că sunt adevărate, construim scenarii de dezvoltare / alternative şi în final alegem soluţia care ne convine cel mai mult. Dacă partea de pregătire nu este făcută corespunzător, ne va veni foarte greu să luăm o decizie! Pe de altă parte, a lua decizii fără o analiză anterioară a informaţiilor este comparabil cu a te arunca în gol cu o paraşută neverificată: poate se deschide, poate nu.

    Pripeala în luarea unei decizii este la fel de nocivă ca tergiversarea sau amânarea nejustificată a deciziei.

    Când te arunci cu capul înainte, preţul plătit poate fi foarte mare. Nu se iau decizii la nervi sau la ambiţie, deciziile se iau „la rece“! De multe ori ne bazăm foarte mult pe instinctul interior în ce priveşte o situaţie sau persoană, care ne poate înşela, dar a greşi este omeneşte şi nu înseamnă că abandonăm pe viitor orice demers de luare a unei decizii.

    În procesul de luare a unei decizii, după analiza informaţiilor obţinute, vine şi momentul deciziei efective. Acela este de fapt punctul culminant al acestui proces şi momentul când cei mai mulţi dau înapoi.

    Trebuie spus: nimeni nu poate lua decizii în locul nostru!

    Şi asta deoarece orice decizie luată presupune şi asumarea responsabilităţii rezultatelor sau a consecinţelor!

    Este frumoasă ideea de a lua decizii peste oameni, peste destine, peste sume mari de bani, dar trebuie să ne asumăm şi ce vine în urma deciziei noastre. Unii se tem că trebuie să răspundă pentru deciziile luate, şi atunci preferă să amâne cât mai mult luarea ei. „Poate situaţia se rezolvă de la sine şi nu mai trebuie să iau eu hotărârea.“ Însă nu poţi să fii conducător, manager sau lider fără să iei decizii care influenţează pe cei din jur, dezvoltarea şi siguranţa companiei sau renumele instituţiei. Unele decizii eronate pot conduce chiar la falimentul afacerii, la pierderea libertăţii (erori financiare) sau a vieţii (de exemplu: hotărârea de a face o depăşire foarte periculoasă într-o curbă fără vizibilitate). Un manager sau un lider căruia îi vine greu să ia decizii este o persoană care blochează mersul companiei sau al instituţiei pe care o conduce.

    În viaţă, deciziile rareori sunt uşoare şi bazate pe informaţii clare, precise.

    De obicei situaţiile nu sunt în tuşe de alb şi negru, ci de multe ori sunt de culoare gri, cu elemente pozitive şi negative amestecate în egală măsură. Sunt momente în viaţa personală şi profesională în care, cu toate analiza anterioară făcută, rezultatele deciziei luate sunt proaste. O decizie bună nu exclude totuşi un rezultat slab sau negativ. Pot exista multe alte cauze exterioare care influenţează rezultatele deciziei luate cu bună credinţă.

    Patru lucruri trebuie să reţinem privitor la luarea deciziilor: curaj, înţelepciune, hotărâre şi asumare. Bune sau rele, deciziile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi şi dau măsura omului şi a managementului adevărat!

  • Descoperirea Secolului: separarea omului de maimuţă, punctul culminant de pe axa evoluţiei, a fost elucidată

    Antropologii şi geneticienii au încercat în ultimii ani să dateze divergenţele privind evoluţia omului de la neanderthalieni la maimuţe şi alte primate. Problema principală a fost reprezentată de faptul că diferenţele rezultate din cele două metode erau mari.

    În cadrul unei estimări, oamenii s-au separat de neanderthalieni acum 300.000 de ani. Însă în urma altor cercetări, experţii au găsit marele răspuns pe care îl căutau de ani de zile.

    Vezi aici descoperirea Secolului: separarea omului de maimuţă, punctul culminant de pe AXA EVOLUŢIEI, a fost elucidată

  • Google, democraţia şi adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet

    Google poate fi un instrument formidabil în mâna celor care-i înţeleg algoritmii de funcţionare. Cu ajutorul Google, extremişti de dreapta pricepuţi la tehnologie au construit o realitate în care Hitler este băiat bun, evreii sunt răul pe pământ şi Donald Trump devine preşedinte.

    Carole Cadwalladr, scriitoare şi colaboratoare pentru diverse publicaţii mari britanice, a făcut o incursiune în subteranele acestei realităţi alternative care influenţează tot mai mult percepţia oamenilor despre lumea în care trăim. Ce a descoperit ea este valabil nu doar pentru Marea Britanie sau SUA, ci şi pentru România. Carole Cadwalladr şi-a publicat descoperirile în The Observer: Iată ce nu ai vrea să faci duminică noaptea. N-ai vrea să scrii aceste litere în bara de căutare a Google. Dar eu am făcut-o. Şi doar atât am făcut. Am scris: „s-u-n-t”. Apoi „e-v-r-e-i-i”. Din 2008, Google încearcă să prezică ce întrebare vrei să pui şi să-ţi ofere o alegere. Acest lucru l-a făcut Google şi pentru mine. Mi-a oferit o sumă de întrebări posibile, intuite pe baza primelor cuvinte scrise de mine:  „sunt evreii o rasă?”, „sunt evreii albi?”, „sunt evreii creştini?” şi în final „sunt evreii răi?” (şi la căutările în română este oferită această ultimă variantă).

    Sunt evreii răi? Nici nu m-aş fi gândit să pun această întrebare, dar ea mi-a fost sugerată. Am dat enter şi a apărut pagina cu rezultatele căutării. Şi iată răspunsul oferit de Google: evreii sunt răi. Nouă din zece rezultate mi-au confirmat acest lucru. Rezultatul plasat cel mai sus, venit de la un site denumit Listovative, are titlul „Primele 10 motive majore pentru care oamenii îi urăsc pe evrei”. Am accesat site-ul şi am aflat că „evreii de azi domină în marketing, în miliţii, în medicină, tehnologie, media, industria cinematografică şi continuă să atragă invidia lumii cu poveşti de succes inexplicabile având în vedere trecutul lipsit de glorie şi chinuri precum represiunea de peste tot în Europa”.

    Google înseamnă căutare. Când vrem să aflăm ceva, căutăm pe Google. Site-ul gestionează 63.000 de căutări pe secundă, 5,5 miliarde de căutări pe zi. Misiunea companiei, aşa cum este descrisă pe site-ul ei, este de a „organiza informaţia lumii şi de a o face accesibilă şi utilă pentru toţi”. Motorul de căutare încearcă să ofere cele mai relevante rezultate. În cazul meu, al treilea cel mai relevant rezultat al căutării după întrebarea „sunt evreii…” este un link către un articol al stormfront.org, un website neonazist. Al cincilea rezultat este o trimitere la un clip de pe YouTube: „De ce evreii sunt răi. De ce suntem cu toţii împotriva lor”. Al şaselea te trimite la Yahoo Answers: „De ce evreii sunt atât de răi”. Al şaptelea rezultat este: „Evreii sunt suflete demonice dintr-o altă lume”. Iar al 10-lea este de pe jesus-is-saviour.com (Isus este salvatorul meu): „Iudaismul este satanic”. Un singur rezultat din cele 10 oferă un alt punct de vedere. Este un link către o recenzie stufoasă pentru o carte publicată pe thetabletmag.com cu un titlu nefericit în acest context: „De ce literalmente toată lumea urăşte evreii”. Mă simt ca şi cum aş fi alunecat printr-o gaură de vierme într-un univers paralel în care negrul este alb, iar binele este rău. Mai târziu am înţeles că doar am zgâriat un strat superficial de pe suprafaţa anului 2016 că am şi găsit unul din izvoarele subterane care hrănesc acest univers.

    A fost acolo tot timpul, la doar câteva taste departare, pe calculatoarele noastre, pe tablete, pe telefoane. Nu este vorba de o celulă nazistă secretă care pândeşte în întuneric. Se ascunde în văzul lumii.

    Poveştile despre ştiri false domină în anumite secţiuni ale presei după alegerile prezidenţiale din SUA, însă ce am descoperit mi se pare mult mai puternic, mult mai perfid.

    Frank Pasquale, profesor de drept la Universitatea Maryland şi unul dintre principalele personaje din lumea academică ce cere companiilor de tehnologie să fie mai deschise şi mai transparente, descrie rezultatele ca fiind „foarte profunde, foarte îngrijorătoare”.

  • Surpriză de proporţii pentru Traian Băsescu după alegeri. Răsturnare de situaţie la numai două de la primele rezultate

    PSD a obţinut 45,3% la alegerile parlamentare, PNL 21%, USR 9,3 %, ALDE 6,3%, UDMR 6,7%, potrivit exit poll-ului IRES pentru ora 21.00, realizat la comanda Digi 24.

    Datele sunt puţin modificate faţă de exit poll-ul de la ora 18.00 Pe prima poziţie este Partidul Social Democrat cu 45,3 procente, urmat la mare distanţă de PNL, care a reuşit să obţină acelaşi procent şi pentru Senat şi pentru Caera Deputaţlor, de 21%.

    Prezenţa la vot, la închiderea urnelor, a fost de 39,49%, mai mică decât la parlamentarele din 2012 cu două procente.

    Surpriză de proporţii pentru Traian Băsescu după alegeri. Răsturnare de situaţie la numai două de la primele rezultate

  • EXIT POLL Curs-Avangarde: PSD 45%, PNL 22%, USR 8,5%

    Potrivit rezultatelor EXIT POLL prezentate de Antena 3 care prezintă date parţiale Curs-Avangarde, la alegerile parlamentare 2016 votaseră, până la ora 20:00,  pentru PSD 45%, PNL 22%, USR 8,5%. Rezultatele oficiale ale EXIT POLL la alegerile parlamentare 2016 vor fi prezentate la ora 21.00. 

    Biroul Electoral Central a acreditat 3 institute de sondare a opiniei publice pentru realizarea sondajele la iesirea de la urne la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din data de 11 decembrie 2016.

    Exit-poll-urile la alegerile Parlamentare din 11 decembrie 2016 vor fi realizate de IRES (Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie) si de Consortiul format din Centrul de Sociologie Urbana si Regionala – CURS si Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE. Sondajele de opinie la iesirea de la urne vor fi facute la nivel national iar datele vor fi prezentate public imediat dupa inchiderea urnelor, adica duminica 11 decembrie, la ora 21:00.

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Puteţi citi mai multe despre companiile şi proiectele selectate în acest număr special în ediţia tipărită a revistei începând cu 5 decembrie 2016. De-a lungul acestei săptămâni articolele vor fi disponibile şi pe site.

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pe parcursul ultimilor ani discuţiile despre inovaţie s-au înmulţit, însă statistica arată că de fapt rezultatele nu se îmbunătăţesc cu viteza cu care se popularizează termenul; ba mai mult decât atât, tendinţa de inovare a companiilor din România este în scădere, şi nu cu 1-2%, ci cu aproape opt puncte procentuale faţă de nivelul din 2010-2012, până la 12,8%, în intervalul 2012-2014.

    În 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. Spre comparaţie, doar Facebook a investit în cercetare şi dezvoltare 4,8 miliarde de dolari într-un an – în timp ce în cazul Volkswagen, compania care investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare – investiţiile s-au plasat la 13,2 miliarde de dolari, iar în cazul Apple, la 8,1 miliarde de dolari.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,4%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    Aurelian Moraru, director general al Kromatic, povesteşte despre spălătoria inteligentă dezvoltată de compania pe care o conduce. „Bineînţeles că inovaţia a cerut destul de mult timp şi efort din partea mea şi a colegilor noştri, iar în final soluţia pe care am găsit-o a fost să identificăm textilele, să le dăm o identitate unică folosind microcipuri şi dezvoltând, bineînţeles, pe această tehnologie acest concept de «smart textiles» care a dus la un centru de cercetare în cadrul companiei, cu diverse rezultate pe care noi le considerăm notabile.” Şi dă drept exemplu scăderea resurselor specifice spălătoriilor, un management mult mai bun, raportări online către clienţi, securitatea produselor textile şi un foarte bun return of investment, indicator financiar extrem de important în orice business. „Este important ca toţi cei care reuşesc să facă ceva să vină cu o inovaţie, cu o invenţie, să împărtăşească noutatea”, adaugă Aurelian Moraru.

    Alma Malaş, senior manager în cadrul Metro Systems Romania, spune că firma pentru care lucrează deserveşte clienţi dintr-un număr impresionant de ţări. „Din acest motiv, inovaţia este practic pe primul plan în preocupările noastre.” De profesie IT-ist, Alma Malaş spune că a lucrat în acest domeniu toată viaţa şi că a profitat de toate oportunităţile meseriei: de a recunoaşte patternuri, de a observa cum se dezvoltă, cum se pot implementa mai departe. „În ultimii ani, aş spune că una din preocupările pe care mi le manifest alături de colegii mei este aceea de a înţelege cum poţi transforma o companie de câteva sute de oameni într-o companie care să aibă un spirit inovator, care să gândească altfel şi care să iasă din tiparele a ceea ce a făcut până într-un anumit moment.”

    Radu Constantinescu, managing partner al Qualitance, spune că firma pe care o conduce a fost preocupată încă de la înfiinţare „să aducem cât mai multă valoare adăugată în ceea ce facem”; un prim pas a fost să înveţe de la persoane care se pricep mai bine şi au reuşit să creeze un grup de consilieri în Silicon Valley. Pasul următor a fost să meargă către zona în care pot oferi companiilor mari servicii în zona de inovaţie în tehnologie. Iar anul acesta au deschis o astfel de linie; printre primii clienţi s-a numărat grupul Virgin, cu care au făcut designul unei noi linii de business şi al unor aplicaţii care să susţină acea zonă. „Pilonii pe care ne bazăm, pe lângă inovaţia tehnologică, tehnologii emergente, realitate virtuală, big data sau machine learning, sunt design thinking şi rapid prototyping ca acceleratori pentru inovaţie”, adaugă Radu Constantinescu.

    Adina Ionescu, director Departament Dezvoltare Durabilă în cadrul producătorului de mobilă Lemet, spune: „Investiţiile au reprezentat întotdeauna pentru noi o prioritate; trendul ascendent al investiţiilor s-a oprit undeva în 2008, când s-a încheiat un prim ciclu economic şi pentru noi”. Odată cu venirea crizei a început alt ciclu economic. La ediţia de anul trecut a proiectului Celor mai inovatoare companii din România, Lemet a primit un premiu pentru o linie de producţie, iar Adina Ionescu povesteşte că fabrica a fost gândită, iniţial, pentru producţii de serii mari. Până în 2008, cei mai mulţi clienţi nu doreau mobilier personalizat; odată cu venirea crizei preferinţele s-au schimbat şi şi-au dorit piese de mobilier cât mai personalizate, în serii cât mai mici. Lemet a trebuit să se adapteze şi a comandat producătorului de echipamente o investiţie de 4 milioane de euro, realizată în 2011 cu fonduri europene. „Dacă pe liniile pentru serii mari panourile aveau aceeaşi dimensiune şi productivitatea era undeva la 5.000 de panouri identice pe 8 ore, această linie poate să producă panouri succesive diferite, atât ca dimensiune cât şi ca decoruri. Colegii noştri de la tehnic, împreună cu inginerii producătorilor de utilaje au creat un sistem complet automatizat în care panoul, pe întreg ciclul de producţie de la debitare până la ambalare, nu este manipulat intermediar şi nu trece de două ori prin acelaşi utilaj. A fost o inovaţie pentru noi, am avut vizite din America de Sud sau din Europa, din branşa noastră pentru a vedea cum am gândit noi această linie”.