Tag: restaurant

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • S-a decis care este cel mai bun restaurant din Europa în 2016. Vezi şi care este considerat cel mai bun restaurant din Bucureşti

    Succesul unui restaurant este determinat de mai mulţi factori. În primul rând, ce gust are mâncarea, cum arată şi cum eşti servit la masă. La fel de importantă este şi atmosferă şi valoarea întregii experienţe. Aceste criterii intră şi în evaluarea de către oameni pe platforma de călătorie Tripadvisor care tocmai şi-a decis cele mai bune restaurante din Europa în 2016.

    Primul loc îl obţine un restaurant din Spania numit Martin Berasategui, ce a primit 5 stele din 5 în urma a 977 de recenzii. Localul se află într-un orăşel numit Lasarte, în apropiere de San Sebastian, iar preţul unei mese, în medie este de 720-1200 de lei, potrivit TripAdvisor.

    Locul doi în clasament îl ocupă un restaurant cu trei stele Michelin din Franţa numit Maison Lameloise. Acesta se află în localitatea Chagny şi preţul unei mese se plasează între 473 şi 946 de lei.

    Podiumul este încheiat de un alt restaurant franţuzesc numit L’Auberge de l’Ill, urmat de Belmond Le Manoir aux Quat’Saisons din Marea Britanie, apoi urmează Ristorante Don Alfonso 1890 din Italia.

    Primul restaurant din România aflat pe lista celor mai bune restaurante din Europa în 2016 este the ARTIST ce se află pe locul 17. Restaurantul bucureştean se bucură de 4,5 din 5 în urma a 663 de recenzii, ceea ce-l face cel mai bun local din România, conform TripAdvisor. the ARTIST este momentan închis urmând să fie redeschis într-o nouă locaţie pe Calea Victoriei. Topul restaurantelor din România este completat de Bistro GUXT (2), La Pescăria Dorobanţilor )3), Becas Kitchen (4) şi Shakira (5), toate în Bucureşti.

  • S-a decis care este cel mai bun restaurant din Europa în 2016. Vezi şi care este considerat cel mai bun restaurant din Bucureşti

    Succesul unui restaurant este determinat de mai mulţi factori. În primul rând, ce gust are mâncarea, cum arată şi cum eşti servit la masă. La fel de importantă este şi atmosferă şi valoarea întregii experienţe. Aceste criterii intră şi în evaluarea de către oameni pe platforma de călătorie Tripadvisor care tocmai şi-a decis cele mai bune restaurante din Europa în 2016.

    Primul loc îl obţine un restaurant din Spania numit Martin Berasategui, ce a primit 5 stele din 5 în urma a 977 de recenzii. Localul se află într-un orăşel numit Lasarte, în apropiere de San Sebastian, iar preţul unei mese, în medie este de 720-1200 de lei, potrivit TripAdvisor.

    Locul doi în clasament îl ocupă un restaurant cu trei stele Michelin din Franţa numit Maison Lameloise. Acesta se află în localitatea Chagny şi preţul unei mese se plasează între 473 şi 946 de lei.

    Podiumul este încheiat de un alt restaurant franţuzesc numit L’Auberge de l’Ill, urmat de Belmond Le Manoir aux Quat’Saisons din Marea Britanie, apoi urmează Ristorante Don Alfonso 1890 din Italia.

    Primul restaurant din România aflat pe lista celor mai bune restaurante din Europa în 2016 este the ARTIST ce se află pe locul 17. Restaurantul bucureştean se bucură de 4,5 din 5 în urma a 663 de recenzii, ceea ce-l face cel mai bun local din România, conform TripAdvisor. the ARTIST este momentan închis urmând să fie redeschis într-o nouă locaţie pe Calea Victoriei. Topul restaurantelor din România este completat de Bistro GUXT (2), La Pescăria Dorobanţilor )3), Becas Kitchen (4) şi Shakira (5), toate în Bucureşti.

  • Reţeta succesului: restaurantul care angajează bunici din toată lumea în loc de chefi

    Există o vorbă în Italia: “bunica ştie cel mai bine”. Iar de aici şi până la ideea unui business care a cucerit America a mai fost doar un pas.

    Un restaurant din New York testează de ani de zile o reţetă de business inedită. Angajează bunici în loc de chefi. Pentru că, nu-i aşa, nimic nu se compară cu delicioasa mâncarea gătită de bunica acasă. 

    Jody Scaravella, proprietarul Enoteca Maria din Staten Island, te poartă prin mai toate bucătăriile lumii, servind în localul său o gamă variată de preparate pregătite de bunici.

    Iniţial, Scaravella a angajat în bucătăria restaurantului său doar bunici din Italia, însă ideea a prins foarte bine.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Reţeta succesului: restaurantul care angajează bunici din toată lumea în loc de chefi

    Există o vorbă în Italia: “bunica ştie cel mai bine”. Iar de aici şi până la ideea unui business care a cucerit America a mai fost doar un pas.

    Un restaurant din New York testează de ani de zile o reţetă de business inedită. Angajează bunici în loc de chefi. Pentru că, nu-i aşa, nimic nu se compară cu delicioasa mâncarea gătită de bunica acasă. 

    Jody Scaravella, proprietarul Enoteca Maria din Staten Island, te poartă prin mai toate bucătăriile lumii, servind în localul său o gamă variată de preparate pregătite de bunici.

    Iniţial, Scaravella a angajat în bucătăria restaurantului său doar bunici din Italia, însă ideea a prins foarte bine.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Cine este românul care conduce cel mai bun restaurant din Irlanda – GALERIE FOTO

    Comunitatea TripAdvisor recomandă restaurantul Mulberry Garden ca fiind cel mai bun din Irlanda, iar nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit că este condus de un bistriţean. Din cele 411 recenzii de pe TripAdvisor, 312 declară restaurantul ca fiind excelent.

    Claudiu Hedeş, un bistriţean stabilit în Irlanda, este managerul  estaurantului numit Mulberry Garden, undeva în Dublin. În comunitatea online TripAdvisor, una dintre cele mai accesate platforme de recomandări pentru persoanele care călătoresc, restaurantul bistriţeanului din Irlanda ocupă locul întâi în preferinţele oamenilor.

    Mulberry Garden a primit nu mai puţin de 312 recenzii „excelente”. Conform profilului său profesional, bistriţeanul Claudiu Hedeş este managerul localului încă din anul 2012, adică de aproape cinci ani.

    Conform TriAdvisor, la Mulberry Garden se găsesc specialităţi din bucătăria irlandeză, europeană şi contemporană. Restaurantul este potrivit pentru întâlniri romantice sau de afaceri, chiar şi pentru ieşiri în grupuri mari. „Un restaurant irlandez modern care cuprinde cele mai bune produse irlandeze. Ascuns in inima Dublinului 4”, este descrierea restaurantului de pe platforma online.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Cel mai bun restaurant din Irlanda este restaurantul unui român – GALERIE FOTO

    Comunitatea TripAdvisor recomandă restaurantul Mulberry Garden ca fiind cel mai bun din Irlanda, iar nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit că este condus de un bistriţean. Din cele 411 recenzii de pe TripAdvisor, 312 declară restaurantul ca fiind excelent.

    Claudiu Hedeş, un bistriţean stabilit în Irlanda, este managerul  estaurantului numit Mulberry Garden, undeva în Dublin. În comunitatea online TripAdvisor, una dintre cele mai accesate platforme de recomandări pentru persoanele care călătoresc, restaurantul bistriţeanului din Irlanda ocupă locul întâi în preferinţele oamenilor.

    Mulberry Garden a primit nu mai puţin de 312 recenzii „excelente”. Conform profilului său profesional, bistriţeanul Claudiu Hedeş este managerul localului încă din anul 2012, adică de aproape cinci ani.

    Conform TriAdvisor, la Mulberry Garden se găsesc specialităţi din bucătăria irlandeză, europeană şi contemporană. Restaurantul este potrivit pentru întâlniri romantice sau de afaceri, chiar şi pentru ieşiri în grupuri mari. „Un restaurant irlandez modern care cuprinde cele mai bune produse irlandeze. Ascuns in inima Dublinului 4”, este descrierea restaurantului de pe platforma online.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • KFC deschide un nou restaurant într-un centru comercial, rezultat al unei investiţii de 350.000 de euro. Vezi cât durează să fii servit în cadrul acestuia

    Lanţul de restaurante KFC se extinde, ajungând la 61 de unităţi odată cu noul restaurant deschis în incinta centrului comercial Auchan Titan din Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.  Noul restaurant este situat la parterul centrului comercial, în zona de food court, fiind rezultatul unei investiţii de 350.000 de euro. Locaţia acoperă o suprafaţă de 126 mp, având acelaşi design specific KFC şi fiind dotat cu echipamente de ultimă generaţie.

    Sistemul de comandă tip fusion, disponibil şi în această nouă unitate, permite cea mai mare viteză de servire a clienţilor, de aproximativ 60 de secunde.

    ,,Continuăm să investim în dezvoltarea reţelei de restaurante KFC, iar inaugurarea noii locaţii reprezintă o confirmare a faptului că numărul fanilor brandului este în creştere. Este cea de-a patra locaţie KFC deschisă în 2016 şi pregătim în continuare surprize pentru clienţii noştri care îşi doresc să fim mai aproape de ei’’, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.

    În noua unitate KFC vor lucra 30 de angajaţi.

     

  • Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.

    Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.

     

  • Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.

    Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.