În seara asta a avut loc cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision 2017, reprezentanţii ţării noastre în concurs fiind Ilinca şi Alex Florea, cu piesa ”Yodel It!”, care au intrat în concurs pe poziţia a cincea.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ŞI VEZI VIDEO PE MEDIAFAX.
“Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.
El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.
„Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.
Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.
Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.
Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.
O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.
Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.
Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.
“Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.
El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.
„Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.
Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.
Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.
Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.
O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.
Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.
Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.
Fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal este cercetat sub control judiciar pentru luare de mită şi complicitate la spălare de bani. De asemenea, si fiul lui Dumitru Dragomir, Bogdan Dragomir, este cercetat pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani, fără nicio măsura preventivă.
În aceeaşi cauză s-a început urmărirea penală pentru dare de mită şi spălare de bani faţă de Ioan Bendei, la data faptelor administrator al unei companii se televiziune prin cablu. Oprea Alexandru, la data faptei directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al aceleiaşi companii se televiziune prin cablu, este acuzat de complicitate la dare de mită iar Mihai Dinei, coordonatorul activităţii juridice a aceleiaşi companii se televiziune prin cablu, este anchetat pentru complicitate la dare de mită şi la spălare de bani. Florin Bogdan Bădiţă, administratorul unei firme care ar fi fost controlată dei Dumitru Dragomir, este acuzat de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27). Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.
„În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex.
Revino – Descoperă Vinurile din România, eveniment dedicat promovării vinurilor şi turismului viticol din România aflat la a două ediţie, are loc în perioada 6-8 mai 2017 în Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Revino. Participanţii la eveniment vor putea desgusta peste 200 vinuri premium de la cei 32 de expozanţi, crame naţionale şi internaţionale. Ziua de 8 mai este dedicată în exclusivitate sectoarelor HoReCa şi turism.
“Prima ediţie a târgului de vinuri Revino – Descoperă Vinurile din România a avut loc anul trecut şi s-a dovedit un real succes pentru crame şi vizitatori.” spune Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro. “Anul acesta numărul expozanţilor a crescut semnificativ, la fel cum ne aşteptăm să crească şi numărul iubitorilor de vinuri care vor fi prezenţi. Am observat în ultima vreme un interes din ce în ce mai mare acordat de bucureşteni şi nu numai vinurilor pe care le beau în anumite momente şi locurilor pe care le vizitează în weekend sau în zilele libere.”
Fiecare expozant de la Revino – Descoperă Vinurile din România va prezenta publicului un număr de maximum 7 vinuri exclusiv HoReCa şi va beneficia de aceleaşi condiţii de prezentare. Astfel, vizitatorii vor aprecia vinurile pe care le vor degusta şi discuţiile pe care le vor avea cu reprezentanţii cramelor pentru a le afla poveştile. La a doua ediţie a târgului de vinuri sunt aşteptaţi peste 1.300 de vizitatori într-un cadru elegant care să reflecte imaginea pe care vrem să o avem la nivel naţional şi international. Fiecare persoană va primi un pahar la intrare împreună cu catalogul evenimentului pe care îşi va putea nota părerile şi preferinţele despre vinurile degustate pe care le pot achiziţiona la plecare.
“O altă noutate pentru acest an este biroul de turism viticol pe care îl vom avea la Revino – Descoperă Vinurile din România.” continuă Alina Iancu. “Oferim cramelor care realizează turism viticol posibilitatea de a-şi prezenta poveştile şi ofertele vizitatorilor şi de a-i convinge să le treacă pragul. În plus, un reprezentant ReVino.ro va poveşti celor prezenţi într-un mod imparţial informaţii despre toate zonele ţării şi detalii despre cramele care pot fi vizitate de grupuri mai mici sau mai mari de persoane.”
Programul evenimentului este completat de o serie de 4 masterclass-uri – seminarii susţinute de experţi în vinuri, precum Ana Săpungiu – singura româncă Master of Wine, Frederic Vigroux – somelier şi consultant francez certificat WSET III, Cristina Raicu – profesor la şcoala de vinuri Wine Craft deţinătoare a certificatului WSET III şi trei enologi recunoscuţi de la cramele din România: Aurelia Vişinescu, Oliver Bauer şi Laurent Pfeffer.
Orbis detine 117 hoteluri si este singurul licentiator pentru toate brandurile Accor in 16 tari: Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia. Grupul are in total 20.000 camere. Hotelurile opereaza sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles si ibis budget. Aceste branduri, recunoscute in toata lumea, ofera servicii de calitate la diferite standarde, variind de la lux de 5 stele la hoteluri buget de 1 stea.
Veniturile mai mari, impreună cu monitorizarea costurilor, în ciuda presiunii enorme a salariilor, au avut ca rezultat o creştere cu 10,7% a EBITDAR fată de perioada comparativă a anului trecut, spun reprezentanţii grupului. Indicatorul EBITDA a totalizat 8,9 milioane de euro în primul trimestru al anului 2017, reprezentând o creştere de 43,6% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, influenţat pozitiv de tranzacţiile de de tip buyback ale hotelurilor.
La începutul anului 2017, Orbis a finalizat o tranzacţie de cumpărare a 5 hoteluri închiriate în Budapesta (în total 1.150 de camere), cu un impact în numerar de 64,1 milioane de euro; în primul trimestru al anului, compania a anunţat, de asemenea, o nouă tranzacţie de cumpărare a Sofitel Budapest Chain Bridge (357 de camere). Ţinând cont de strategia noastră de restructurare a portofoliului, în primul trimestru, am semnat, de asemenea, un acord de vânzare şi de franciză pentru 2 hoteluri din Polonia: Mercure Karpacz şi Mercure Jelenia Góra, cu scopul concentrării filialelor Orbis asupra capitalelor şi a centrelor de afaceri cheie din regiune.
În ceea ce priveşte dezvoltarea, am semnat în 2017 două contracte de franciză pentru hoteluri noi: ibis Styles Varşovia (220 camere) şi MGallery by Sofitel Tarcin Forrest Resort & Spa (64 de camere) care intră pe o piaţa nouă – Bosnia şi Herţegovina. În afară de dezvoltarea uşoară a activelor, există şi alte patru proiecte viitoare vizand hoteluri proprii: ibis Styles Warszawa (178 camere), ibis Styles Szczecin (148 camere) şi ibis budget Gdańsk Posejdon (76 de camere). Aceste hoteluri se vor alătura portofoliului grupului în următorii ani.
“Performanţele noastre operaţionale sunt solide şi prognozele sunt stabile, motiv pentru care a fost recomandată Comitetului de Supraveghere plata dividendelor la 0,4 EUR pe acţiune, pentru a împărti beneficiile cu investitorii care au încredere în noi, luând în considerare alocarea corespunzătoare între investiţii pentru creştere şi randament adus acţionarilor”, spune Gilles Glavie, preşedinte şi CEO al Orbis.
“Prin fiecare magazin deschis de noi în ţară, ne-am propus să venim în întâmpinarea consumatorilor noştri şi să le oferim produse eficiente, la cel mai bun raport calitate-preţ. Interesul crescut pentru brandurile noastre în fiecare oraş ne oferă perspective şi oportunităţi noi de explorat, dar este şi o confirmare a faptului că Gerovital este o marcă de încredere, pe care iubitorii brandului o recomandă prietenilor şi familiei de generaţii întregi.
În Bucureşti acesta este cel de-al treilea magazin Gerovital deschis în mai puţin de un an, în timp ce la Ploieşti am optat pentru inaugurarea acestui prim spaţiu, ca urmare a solicitărilor numeroase primite din partea ploieştenilor. Investim în continuare în inovarea produselor şi eficientizarea tuturor serviciilor pe care le oferim, continuând extinderea reţelei de magazine proprii pe teritoriul întregii ţări”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec.
Situat pe strada Calomfirescu nr. 2, în incinta centrului comercial AFI Ploieşti, la etaj, primul magazin Gerovital din oraş are o suprafaţă de 38 de metri pătraţi şi îşi deschide uşile oficial pe 27 aprilie.
Deschiderea noului magazin de brand din Bucureşti are loc pe data de 29 aprilie. Acesta are o suprafaţă totală de 55 metri pătraţi şi este amplasat în incinta centrului comercial AFI Cotroceni, la etaj, pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 4.
În Ploieşti, acesta este primul magazin de brand, în timp ce în Bucureşti, producătorul de cosmetice are la activ 3 magazine Gerovital. Alte două spaţii comerciale au fost inaugurate anul trecut în incinta centrelor comerciale Veranda Mall şi Park Lake.
La nivel naţional, Farmec deţine în total 6 magazine Gerovital, în Bucureşti, Constanţa, Craiova şi Cluj-Napoca. De asemenea, pe întreg teritoriul ţării sunt deschise 8 magazine de brand Farmec (Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Târgu- Mureş, Timişoara şi Braşov).
Potrivit informaţiilor companiei, Wizz Air continuă să îşi extindă operaţiunile în ţară. Pasagerii ce călătoresc pe rutele Wizz din Bucureşti pot să călătorească spre 46 de destinaţii din 19 ţări. Cel mai recent inaugurată rută a fost spre Varşovia şi va începe din 30 iunie. Compania oferă acum bilete de la 19 lei, potrivit reprezentanţilor companiei.Wizz Air a încheiat recent primul trimestru din 2017 cu aproape 1,45 milioane de pasageri din România.
Anul acesta, compania a lansat 13 noi rute, de pe aeroporturile din Cluj-Napoca, Suceava şi Bucureşti. Cu o creştere de mai mult de 34% în ceea ce priveşte numărul de călători din ţară, Wizz Air îşi consolidează poziţia, fiind prima opţiune a pasagerilor din România. În acelaşi timp, factorul de încărcare de-a lungul întregii reţele WIZZ a crescut cu mai mult de 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 85,4% la 92,8% (în 2017).
Noul Nokia 3310 păstrează designul clasic al emblematicului telefon, cu mici modificări adaptate la prezent. Astfel, noul model de 3310 nu are ecranul monocrom, ci un ecran color mult mai mare decât cel original. Noul display are diagonala de 2,4 inci şi rezoluţia de 320 x 240 pixeli. Telefonul are o cameră de 2 MP şi un slot pentru card microSD.
Totuşi, cei care vor cumpăra acest telefon nu o vor face pentru a face poze sau pentru a vorbi pe messenger, ci pentru autonomia bateriei. Bateria noului Nokia 3310 păstrează tradiţia, iar reprezentanţii companiei susţin o autonomie până la 22 de ore de convorbire şi până la 31 de zile de stand by. Bateria de 1220mAh poate fi scoasă, la fel ca în cazul originalului, iar încărcarea se face acum prin intermediul unui port Micro USB.
De asemenea, celebrul joc Snake revine, şi el mai ambiţios şi mai colorat.
Noul Nokia 3310 este şi mai colorat decât vechiul model fiind disponibil în varianta clasică de albastru mat, gri, dar şi în nuanţe pastelate de galben şi de roşu. Telefonul ar urma să coste 49 de euro şi va fi disponibil începând cu al doilea trimestru al lui 2017, a fost anunţat în februarie 2017.
Se pare că preţul a fost mărit la 59 de euro pentru cumpărătorii din Europa. Astfel clienţii din Austria, Norvegia si Cehia au trebuit să plătească 59 de euro pentru pre-comenzile inregistrate.
Fotografii: The Verge