Tag: razboi

  • Explozii puternice au fost auzite la Kiev

    Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitala Ucrainei, Kiev, sâmbătă dimineaţă, deşi locaţiile exacte nu au putut fi determinate, în condiţiile în care oraşul era acoperit de o ceaţă densă, scrie CNN.

    Administraţia militară a oraşului Kiev a declarat sâmbătă că „există un atac asupra capitalei”.

    Kyrylo Tymoshenko, şeful adjunct al Biroului preşedintelui, a declarat pe Telegram: „Atac cu rachete asupra instalaţiilor de infrastructură critică. Detaliile sunt în curs de clarificare”.

    Primarul Kievului, Vitaliy Klitschko, a declarat că loviturile au avut loc pe malul estic al oraşului: „Explozii în districtul Dniprovskyi. Toate serviciile se îndreaptă spre locul faptei. Rămâneţi în adăposturi!”, a scris el pe Telegram.

    Klitschko a adăugat că resturi de la o rachetă lansată au căzut într-o zonă nerezidenţială de pe malul vestic al capitalei, cunoscută sub numele de districtul Holosiivskyi.

    „Nu au existat victime”, a spus el.

     

  • Ofensiva ruşilor, pusă în pericol de un element propriu

    Incapacitatea Rusiei de a rezolva problema lipsei de muniţii va frustra probabil capacitatea soldaţilor ruşi de a susţine operaţiuni ofensive în estul Ucrainei în acest an, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului din Ucraina.
     
    Artileria ruşilor a scăzut „dramatic faţă de nivelul său maxim din timpul războiului”, în unele locuri cu 75%, a raportat CNN marţi, citând oficiali americani şi ucraineni.
     
    Deşi oficialii ucraineni nu au o explicaţie clară a motivelor acestei schimbări, printre motivele posibile au fost enumerate aprovizionarea redusă cu cartuşe de artilerie sau schimbarea tacticii pe fondul contraofensivei ucrainene de succes.
     
    Purtătorul de cuvânt al Grupului de forţe din estul Ucrainei, Serhiy Cherevaty, a declarat că forţele ruseşti şi-au epuizat rezervele de obuze de artilerie de 122 mm şi 152 mm şi alte rezerve în vara anului 2022, considerând că un foc de artilerie excesiv va duce la rezultate mai rapide, a relatat sursa citată.
     
    Cherevaty mai spune că Rusia este forţată fie să transfere obuze din zone mai îndepărtate din Rusia, fie să achiziţioneze muniţii suplimentare din ţări străine, ceea ce duce la o rată redusă a focului de artilerie.
     
    De asemenea,  Institutul pentru Studiul Războiului din Ucraina a menţionat că ruşii „recunosc din ce în ce mai mult faptul că lipsa muniţiilor şi a aprovizionării Rusiei împiedică în mod decisiv capacitatea invadatorilor de a avansa”.
     
    Dacă Rusia nu îşi rezolvă problemele fundamentale legate de aprovizionarea efortului său de război în Ucraina, campaniile sale de mobilizare nu vor reuşi să afecteze cursul războiului, a conchis institutul.
     
     
  • Armata ucraineană ripostează în forţă la atacurile masive ale ruşilor: elicoptere şi drone doborâte şi 13 aşezări apărate pentru a nu cădea în mâna invadatorilor

    Armata ucraineană a lansat 17 atacuri asupra zonelor de concentrare a soldaţilor ruşi şi trei lovituri asupra poziţiilor sistemelor de rachete antiaeriene ale acestora în ultimele 24 de ore, potrivit Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.
     
    În actualizarea sa de luni dimineaţa, Statul Major General a mai raportat că armata rusă a lansat cel puţin şapte rachete, 31 de atacuri aeriene şi peste 70 de atacuri MLRS împotriva Ucrainei. 
     
    Trupele ucrainene au doborât trei elicoptere ruseşti – un Ka-52, un Mi-24 şi un Mi-8, precum şi trei drone de tip Orlan-10. Potrivit actualizării, armata ucraineană a respins, de asemenea, unităţi ale armatei ruse în apropierea a 13 aşezări din regiunile Doneţk şi Luhansk, tot duminică.
  • Luptă în câmp deschis între tancuri ucrainene şi ruseşti aflate la câţiva metri distanţă

    Scenele de război din Ucraina ne trimit înapoi în timp cu aproape un secol.

    Cele două armate se confruntă pe câmpul de luptă, într-un război care nu mai părea posibil în era avansată a tehnologiei.

    Dintr-un clip înregistrat de o dronă de recunoaştere se vede cum trei tancuri ruseşti merg pe drumul principal când unul dintre cele trei se detaşează din convoi spre o arteră secundară.

    Totul pentru a distrage atenţia ucrainenilor şi a le permite camarazilor săi să poarte un atac dintr-o zonă mai bună.

    Ciocnirea dintre cele două părţi are loc la mai puţin de 500 de metri distanţă.

  • Bombardamentele ucrainene avariază 2 centrale electrice în părţile controlate de Rusia din Doneţk

    Două centrale termice au fost avariate de bombardamentele ucrainene în părţile controlate de Rusia din regiunea Doneţk din ţară, au declarat duminică oficiali instalaţi la Moscova, citaţi de Reuters.

    Informaţiile preliminare au indicat răniţi în bombardamentele din Zuhres şi Novyi Svit, au declarat oficialii pe canalul Telegram.

    Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei sau de pe teritoriul ucrainean controlat de Rusia.

  • Bombardamentele ucrainene avariază 2 centrale electrice în părţile controlate de Rusia din Doneţk

    Două centrale termice au fost avariate de bombardamentele ucrainene în părţile controlate de Rusia din regiunea Doneţk din ţară, au declarat duminică oficiali instalaţi la Moscova, citaţi de Reuters.

    Informaţiile preliminare au indicat răniţi în bombardamentele din Zuhres şi Novyi Svit, au declarat oficialii pe canalul Telegram.

    Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei sau de pe teritoriul ucrainean controlat de Rusia.

  • Un opozant al Kremlinului susţine că regimul lui Putin va cădea: Cândva de neconceput, capitularea ar putea fi o soluţie salvatoare pentru Rusia

    Războiul declanşat de Vladimir Putin nu are obiective care să poată fi atinse. Nu este vorba despre încercarea de a împiedica Ucraina să adere la NATO, acest lucru nu poate fi rezolvat prin război. Nu este vorba de a se asigura că oamenii pot vorbi rusă în Donbas, ar putea face asta oricum.

    Acest război are ca unic scop distrugerea Ucrainei: stat, cultură, naţiune. Lui Putin nu-i place Ucraina: este cât se poate de simplu. De asemenea, el nu a încercat niciodată să îşi ascundă obiectivele: Putin a spus în repetate rânduri că ruşii şi ucrainenii sunt una, că vorbesc aceeaşi limbă şi că Ucraina este invenţia lui Lenin.

    Avem motive să credem că distrugerea Ucrainei este doar un obiectiv intermediar care va fi urmat de un alt război pentru a supune întreaga civilizaţie occidentală lui Putin. Deşi mă îndoiesc că plănuieşte să încorporeze Franţa sau Spania în Rusia, Putin se gândeşte serios să readucă fostele state ale Pactului de la Varşovia în “sfera de influenţă” a Rusiei şi poate să ia Finlanda “înapoi”.

    Deoarece Ucraina nu poate fi niciodată de acord cu cererea Rusiei de a înceta să mai existe ca stat, războiul nu poate fi încheiat prin semnarea unui tratat de pace.

    Acest război poate fi urmat de pace doar dacă se va încheia cu înfrângerea militară şi politică completă a Rusiei lui Putin şi cu desfiinţarea regimului actual. Statul lui Putin trebuie să înceteze să mai existe: nu Rusia, ci statul actual, ostil întregii lumi. Orice alt rezultat ar duce doar la o încetare temporară a focului, deoarece odată ce regimul lui Putin va porni pur şi simplu un alt atac imediat ce îşi va reface forţele.

    Odată ce Ucraina îşi va elibera întregul teritoriu, şi acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, deoarece este clar că Rusia lui Putin nu poate câştiga pe câmpul de luptă, niciun tratat de pace semnat cu Moscova nu va fi suficient pentru a descuraja Rusia de la un nou val de agresiune.

    În acest context, propunerile frecvent auzite în Occident, care susţin că discuţiile cu Putin ar trebui să înceapă imediat ce Ucraina îşi va elibera total sau parţial teritoriul, sunt înfricoşătoare prin subestimarea ameninţării existenţiale pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga lume.

    La fel ca la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, discuţiile sunt necesare şi importante: dar numai în măsura în care se referă la capitularea Rusiei. În plus, omului care întruchipează regimul nu i se poate permite să semneze niciun acord, chiar dacă ar vrea, are prea mult sânge pe mâini. În 1945, feldmareşalul Wilhelm Keitel a semnat la Berlin documentul de capitulare a Germaniei în faţa forţelor sovietice.

    Cine poate fi Keitel al nostru astăzi? Oricine din cercul apropiat al liderului ar fi de ajuns, cred eu. Nu este nevoie de ocupaţie pentru asta: în 1918, Germania a semnat toate tratatele pe care i s-a spus să le semneze, chiar dacă niciun soldat inamic nu a pus piciorul pe teritoriul său. Aliaţii lui Putin o vor face atunci când va fi absolut clar că războiul a fost pierdut, că linia frontului este pe punctul de a se prăbuşi, că au rămas fără resurse şi că economia este în cădere liberă.

    Aceşti acoliţi nu o vor face pentru a pune capăt vărsării de sânge sau pentru a salva ţara de haos şi foamete: o vor face doar pentru ei înşişi. Nu le pasă deloc de Ucraina – sau de Rusia, de altfel -, dar le pasă, totuşi, de salvarea propriei piei. Fiecare dintre ei are nevoie de un singur lucru: iertarea Occidentului. Ei au nevoie să se asigure că îşi pot cheltui din nou miliardele în regatul imoralităţii şi al rusofobiei. Altfel, ce rost are? Care a fost chiar scopul vieţii lor?

    Ei nu au fost prea dornici să întâmpine războiul, deşi dacă Putin ar fi câştigat, ar fi rămas servitorii săi loiali. Cu siguranţă, însă, nu au nevoie de el dacă va pierde. Desigur, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să realizeze că a rămâne loiali este chiar mai periculos decât a se întoarce împotriva lui Putin. 

    Sper că apelul de casting pentru rolul lui Keitel este deja în curs de desfăşurare şi că figurile cheie din cercul lui Putin au primit deja sau vor primi în curând semnale corespunzătoare din partea Occidentului.

    Pentru a se asigura că războiul este urmat de pace şi nu de o simplă încetare a focului, tratatul final de pace ar trebui semnat de Ucraina, Rusia şi NATO – Putin continuă să spună că Rusia este în război cu NATO – şi pentru prima dată spune adevărul.

    Tratatul nu ar trebui doar să stabilească integritatea teritorială a Ucrainei şi să ofere garanţii de securitate, ci ar trebui să se asigure că trupele ruseşti se retrag din teritoriile ocupate din Georgia şi Moldova, precum şi din Belarus. Acesta ar trebui să stipuleze obligaţia Rusiei de a plăti despăgubiri şi de a preda toţi cei suspectaţi de crime de război.

    Cel mai important pas va fi asigurarea demilitarizării Rusiei şi renunţarea la arsenalul său nuclear, fără de care Putin nu ar fi început niciodată acest război. Cel puţin, trebuie stabilit un control internaţional asupra armelor nucleare ale Rusiei. Dacă acest lucru este urmat de un Plan Marshall al secolului XXI pentru a reconstrui economia şi instituţiile politice ale ţării, atunci procesul va fi în cele din urmă întâmpinat cu sprijin public.

    Înfrângerea în război poate fi benefică pentru orice naţiune: Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost urmată în curând de abolirea şerbiei. Astăzi, capitularea regimului este în interesul Rusiei şi al poporului său, deoarece statul nu distruge doar Ucraina, ci provoacă daune uriaşe şi Rusiei.

    Dacă actualul regim supravieţuieşte, ruşii s-ar putea să nu mai poată ieşi niciodată din prezentul oribil în care se află, iar Rusia va fi condamnată la sărăcie, ca o cultură de odinioară care într-o zi a dispărut pur şi simplu pentru totdeauna.

    Capitularea urmată de dezmembrarea metodică a regimului ar putea oferi ruşilor o şansă – o şansă foarte mică, trebuie să accepte – dar, cu toate acestea, una pe care ar trebui să o profite.

  • Un opozant al Kremlinului susţine că regimul lui Putin va cădea: Cândva de neconceput, capitularea ar putea fi o soluţie salvatoare pentru Rusia

    Războiul declanşat de Vladimir Putin nu are obiective care să poată fi atinse. Nu este vorba despre încercarea de a împiedica Ucraina să adere la NATO, acest lucru nu poate fi rezolvat prin război. Nu este vorba de a se asigura că oamenii pot vorbi rusă în Donbas, ar putea face asta oricum.

    Acest război are ca unic scop distrugerea Ucrainei: stat, cultură, naţiune. Lui Putin nu-i place Ucraina: este cât se poate de simplu. De asemenea, el nu a încercat niciodată să îşi ascundă obiectivele: Putin a spus în repetate rânduri că ruşii şi ucrainenii sunt una, că vorbesc aceeaşi limbă şi că Ucraina este invenţia lui Lenin.

    Avem motive să credem că distrugerea Ucrainei este doar un obiectiv intermediar care va fi urmat de un alt război pentru a supune întreaga civilizaţie occidentală lui Putin. Deşi mă îndoiesc că plănuieşte să încorporeze Franţa sau Spania în Rusia, Putin se gândeşte serios să readucă fostele state ale Pactului de la Varşovia în “sfera de influenţă” a Rusiei şi poate să ia Finlanda “înapoi”.

    Deoarece Ucraina nu poate fi niciodată de acord cu cererea Rusiei de a înceta să mai existe ca stat, războiul nu poate fi încheiat prin semnarea unui tratat de pace.

    Acest război poate fi urmat de pace doar dacă se va încheia cu înfrângerea militară şi politică completă a Rusiei lui Putin şi cu desfiinţarea regimului actual. Statul lui Putin trebuie să înceteze să mai existe: nu Rusia, ci statul actual, ostil întregii lumi. Orice alt rezultat ar duce doar la o încetare temporară a focului, deoarece odată ce regimul lui Putin va porni pur şi simplu un alt atac imediat ce îşi va reface forţele.

    Odată ce Ucraina îşi va elibera întregul teritoriu, şi acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, deoarece este clar că Rusia lui Putin nu poate câştiga pe câmpul de luptă, niciun tratat de pace semnat cu Moscova nu va fi suficient pentru a descuraja Rusia de la un nou val de agresiune.

    În acest context, propunerile frecvent auzite în Occident, care susţin că discuţiile cu Putin ar trebui să înceapă imediat ce Ucraina îşi va elibera total sau parţial teritoriul, sunt înfricoşătoare prin subestimarea ameninţării existenţiale pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga lume.

    La fel ca la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, discuţiile sunt necesare şi importante: dar numai în măsura în care se referă la capitularea Rusiei. În plus, omului care întruchipează regimul nu i se poate permite să semneze niciun acord, chiar dacă ar vrea, are prea mult sânge pe mâini. În 1945, feldmareşalul Wilhelm Keitel a semnat la Berlin documentul de capitulare a Germaniei în faţa forţelor sovietice.

    Cine poate fi Keitel al nostru astăzi? Oricine din cercul apropiat al liderului ar fi de ajuns, cred eu. Nu este nevoie de ocupaţie pentru asta: în 1918, Germania a semnat toate tratatele pe care i s-a spus să le semneze, chiar dacă niciun soldat inamic nu a pus piciorul pe teritoriul său. Aliaţii lui Putin o vor face atunci când va fi absolut clar că războiul a fost pierdut, că linia frontului este pe punctul de a se prăbuşi, că au rămas fără resurse şi că economia este în cădere liberă.

    Aceşti acoliţi nu o vor face pentru a pune capăt vărsării de sânge sau pentru a salva ţara de haos şi foamete: o vor face doar pentru ei înşişi. Nu le pasă deloc de Ucraina – sau de Rusia, de altfel -, dar le pasă, totuşi, de salvarea propriei piei. Fiecare dintre ei are nevoie de un singur lucru: iertarea Occidentului. Ei au nevoie să se asigure că îşi pot cheltui din nou miliardele în regatul imoralităţii şi al rusofobiei. Altfel, ce rost are? Care a fost chiar scopul vieţii lor?

    Ei nu au fost prea dornici să întâmpine războiul, deşi dacă Putin ar fi câştigat, ar fi rămas servitorii săi loiali. Cu siguranţă, însă, nu au nevoie de el dacă va pierde. Desigur, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să realizeze că a rămâne loiali este chiar mai periculos decât a se întoarce împotriva lui Putin. 

    Sper că apelul de casting pentru rolul lui Keitel este deja în curs de desfăşurare şi că figurile cheie din cercul lui Putin au primit deja sau vor primi în curând semnale corespunzătoare din partea Occidentului.

    Pentru a se asigura că războiul este urmat de pace şi nu de o simplă încetare a focului, tratatul final de pace ar trebui semnat de Ucraina, Rusia şi NATO – Putin continuă să spună că Rusia este în război cu NATO – şi pentru prima dată spune adevărul.

    Tratatul nu ar trebui doar să stabilească integritatea teritorială a Ucrainei şi să ofere garanţii de securitate, ci ar trebui să se asigure că trupele ruseşti se retrag din teritoriile ocupate din Georgia şi Moldova, precum şi din Belarus. Acesta ar trebui să stipuleze obligaţia Rusiei de a plăti despăgubiri şi de a preda toţi cei suspectaţi de crime de război.

    Cel mai important pas va fi asigurarea demilitarizării Rusiei şi renunţarea la arsenalul său nuclear, fără de care Putin nu ar fi început niciodată acest război. Cel puţin, trebuie stabilit un control internaţional asupra armelor nucleare ale Rusiei. Dacă acest lucru este urmat de un Plan Marshall al secolului XXI pentru a reconstrui economia şi instituţiile politice ale ţării, atunci procesul va fi în cele din urmă întâmpinat cu sprijin public.

    Înfrângerea în război poate fi benefică pentru orice naţiune: Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost urmată în curând de abolirea şerbiei. Astăzi, capitularea regimului este în interesul Rusiei şi al poporului său, deoarece statul nu distruge doar Ucraina, ci provoacă daune uriaşe şi Rusiei.

    Dacă actualul regim supravieţuieşte, ruşii s-ar putea să nu mai poată ieşi niciodată din prezentul oribil în care se află, iar Rusia va fi condamnată la sărăcie, ca o cultură de odinioară care într-o zi a dispărut pur şi simplu pentru totdeauna.

    Capitularea urmată de dezmembrarea metodică a regimului ar putea oferi ruşilor o şansă – o şansă foarte mică, trebuie să accepte – dar, cu toate acestea, una pe care ar trebui să o profite.

  • Precizia rachetei Konkurs în a distruge tancurile ruseşti n-are egal

    Cu o rază de acţiune care poate ajunge până la 4 kilometri, racheta antitanc Konkurs este una dintre cele mai exploatate în războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Konkurs este o rachetă fără pilot cu rază lungă de acţiune care atinge o viteză de 200 de metri pe secundă.

    După cum se poate observa din videoclip, Konkurs este echipat cu o lumină infraroşie în spate.

    Racheta are integrată sistemul de telecomandă cu care operatorul preia ghidarea de la distanţă.

  • Vladimir Putin ordonă armistiţiu unilateral temporar în Ucraina

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, joi, aplicarea unui armistiţiu unilateral temporar în Ucraina, cu ocazia celebrării Crăciunului ortodox pe stil vechi.

    Ordinul transmis armatei ruse pentru oprirea atacurilor este valabil în zilele de 6 şi 7 ianuarie.

    “Ţinând cont de apelul Sanctităţii sale, Patriarhul Chiril, i-am ordonat ministrului Apărării să introducă un regim de încetare a focului pe toată linia de contact cu părţile din Ucraina, începând de pe 6 ianuarie la prânz, până pe 7 ianuarie la ora 24.00”, a comunicat Kremlinul, conform cotidianului Le Monde.

    Preşedintele Rusiei a îndemnat şi trupele ucrainene să respecte armistiţiul pentru a le oferi credincioşilor ortodocşi, confesiune majoritară în Rusia şi Ucraina, ocazia “să participe la slujbele din Ajunul Crăciunului şi la slujba de Naşterea lui Hristos”, subliniază Kremlinul.

    Administraţia de la Kiev nu a reacţionat deocamdată la apelul Moscovei. Patriarhul Chiril, al Bisericii Ortodoxe Ruse, i-a cerut lui Vladimir Putin acest armistiţiu cu ocazia sărbătorii Crăciunului ortodox pe stil vechi.