Tag: producator

  • Schimbare pe piaţa vinurilor. Cine este producătorul român care a devenit liderul pieţei, cu afaceri de peste 38 mil. euro anul trecut

    Cramele Recaş, companie înfiinţată în 1991, a ajuns anul trecut o cifră de afaceri de peste 38 de milioane de euro (cca. 180 mil. lei), rezultat care o clasează pe primul loc pe piaţa de vinuri din România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În plus, Cramele Recaş sunt şi cel mai mare exportator de vinuri din ţara noastră, cu peste 50% din vinul îmbuteliat în Cramele Recas fiind destinat exportului, mai ales în ţări cu pieţe mature în ce priveşte consumul de vin: Anglia, Germania, Suedia, Statele Unite, Canada, dar şi în Japonia, Coreea sau Malaezia.

    „Ambiţia, mărturisită încă de la început, a fost să ne repoziţionăm de la a patra cramă din Banat la liderul clasamentului pe zonă şi, totodată, ne-am dorit ca prin performanţă, răbdare şi vin bun să intrăm în «lotul naţional» rezervat marilor jucători, cu o contribuţie semnificativă inclusiv la exportul vinului românesc. Am pornit la drum construind o reţea de câteva magazine partenere pentru vin vrac în Banat şi Transilvania. În paralel, se lucra la structura afacerii viitoare, o echipă de geologi şi topografi, în coordonare cu specialiştii noştri în viticultură au început, prin determinarea particularităţii solului, a microclimatului şi a expunerii la soare, precum şi prin materializarea experienţei acumulate de şvabi în veacuri de cultivare a viţei de vie, să fie stabilite parcelele cu cel mai înalt grad de favorabilitate pentru fiecare soi în parte. Acest proces complex a implicat 1-2 ani de studii şi planificare, urmaţi de 5-7 ani de plantări succesive până la prima recoltă. În total, au fost aproape 10 ani de investiţii majore, timp în care s-au pus bazele şi s-au creat premisele dezvoltării unei afaceri solide, bine structurate, cu potenţial de mare profitabilitate. În prezent, la Cramele Recaş vorbim despre mai mult de 22 de milioane de sticle vândute pe an, jumătate pe piaţa internă si jumătate la export, vinuri din toate categoriile, de la cele de retail la super-premium, liniştite şi spumante deopotrivă. Pe viitor, dorim să profităm de faptul că o bună parte dintre viile noastre au atins maturitatea de rodire de peste 20 de ani, ceea ce ne permite sa facem vinuri extraordinare calitativ, iar atenţia noastră se îndreaptă în mod special către noua generaţie de consumatori (milenialii). Ne dorim să venim în întâmpinarea gusturilor lor cu vinuri moderne, în care tradiţia se împleteşte cu inovaţia şi cu versatilitatea pe care o cere acest public deosebit de exigent”, a declarat Gheorghe Iova, coacţionar Cramele Recaş.

    În prezent, Cramele Recaş înregistrează o capacitate de producţie de aproximativ 32 de milioane de litri pe an. Compania exploatează o suprafaţă de peste 1150 de hectare din podgoriile Recaş şi Miniş, situate în judeţele Timiş şi Arad. 25 de soiuri de struguri sunt exploatate anual aici, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în ţară, cât şi în străinătate.

  • Blugii viitorului vor deveni „verzi”. Ce se va întâmpla cu industria blugilor

    Pe măsură ce consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de aspecte legate de mediu, pionieri din industria globală a denimului încep să acorde şi ei mai multă atenţie asupra mijloacelor de producţie, potrivit unui articol publicat de BBC.
    „Oricine poate intra aici, chiar şi fără programare. Prin asta creăm transparenţă”, spune în materialul BBC Han Ates, fondatorul unei mici afaceri din domeniul producţiei blugilor, aflată în Londra.

    Transparenţa a devenit un cuvânt viral în fashion, pe măsură ce din ce în ce mai multe branduri au vrut să demonstreze cât de bine se poartă cu angajaţii şi cât de prietenoase sunt cu mediul. Prin deschiderea uşilor fabricii, Blachorse Lane Ateliers şi-a propus să arate potenţialilor clienţi că fabrica este curată, cei 20 de angajaţi sunt fericiţi şi blugii merită păstraţi – nu aruncaţi la finalul fiecărui sezon.
    Ates a spus că materia primă vine de la producători din Japonia, Italia şi Turcia care au fost vizitaţi anterior chiar de el pentru a se asigura că au practici sustenabile, în contextul în care producţia blugilor poate polua foarte mult.

    Vopseaua albastră de pildă nu este preluată imediat după aplicare de ţesătură, prin urmare, pentru a-şi păstra culoarea, blugii trebuie vopsiţi de mai multe ori.Apoi, un producător de blugi va spăla de mai multe ori ţesătura, pentru ca aceasta să aibă culoarea potrivită, creând şi mai multă apă reziduală, potrivit consultantului în industria fashionului Andrew Olah, citat şi el de către BBC.

    „Industria foloseşte o cantitate imensă de apă şi o cantitate imensă de energie”, adaugă Olah.

    Din ce în ce mai mulţi producători reciclează însă apa folosită: Saitex International, un producător din Vietnam de pildă, reciclează 98% din apa folosită, pentru restul de 2% are un sistem de evaporare special.
    Câteva dintre cele mai mari nume din această industrie lucrează împreună pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului: un alt exemplu este al Wrangler, care a anunţat introducerea unei noi tehnologii prin care usucă denimul fără să folosească apă, ci o spumă specială.

     

  • Un business simplu, dar foarte profitabil. Are 600 de clienţi lunar şi afaceri de 5 milioane de euro

    Producătorul de ambalaje Electric din Focşani, deţinut de familia Buzăianu, estimează o creştere de 10% a cifrei de afaceri în 2019, după extinderea gamei de produse, trecând astfel pragul de 5,5 milioane de euro.

    „Anul 2019 a început bine, cu o creştere de peste 40% a vânzărilor în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru finalul anului ne aşteptăm la o creştere de 10% faţă de 2018, an în care am încheiat cu venituri de 5 milioane de euro“, spune Cosmin Buzăianu, director de vânzări şi marketing al companiei Electric SRL. El este fiul soţilor Liliana şi Tonel Nicu Buzăianu, acţionarii firmei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai bune businessuri româneşti: Producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti a ajuns la afaceri de 155 mil. lei, cu un profit de 33 mil. lei, şi a depăşit pragul de 400 de angajaţi

    Croco, producător de biscuiţi controlat de antreprenorul Damian Mereu, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de aproape 155 de milioane de lei (33 mil. euro), mai mare cu 5,4% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    De altfel, în ultimul deceniu com­pania nu a avut niciun an cu afaceri în descreştere astfel că în perioada 2009-2018 businessul companiei s-a ma­jorat de patru ori. În plus, produ­cătorul din Oneşti (jud. Bacău) a ra­portat an de an profit net, deşi în ultimii ani acesta a fost mai mic ca rezultat al investiţiilor făcute de companie în producţie.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Încă o victimă a lui Harvey Weinstein: Madonna se alătură femeilor care îl acuză de comportament sexual nepotrivit pe producătorul de film

    Într-un interviu acordat New York Times Magazine, Madonna a declarat că Weinstein “a încălcat linii şi limite”, în perioada în care au lucrat împreună. Compania Miramax, deţinută la acel moment de Weinstein, s-a ocupat de distribuţia filmului lansat de artistă în 1991 “În pat cu Madonna/ In Bed with Madonna”.
     
    Madonna a declarat că Weinstein “a flirtat incredibil de sexual” cu ea, deşi era căsătorit şi ea nu era interesată de o relaţie cu acesta.
     
    Cântăreaţa a mai comentat faptul că atitudinea acestuia faţă de femei era “un secret cunoscut”: “Ştiam despre acest lucru şi toată lumea spunea că Harvey se poate comporta astfel pentru că deţine atât de multă putere”.
     
    Madonna a mai spus că, atunci când acesta a început să se comporte similar cu ea, nu a fost o surpriză şi a adăugat că este bine că, în cele din urmă, acesta a fost prins şi pus sub acuzare.
     
    Procesul în care producătorul de film Harvey Weinstein va fi judecat pentru agresarea sexuală a două femei va începe pe 9 septembrie, la un tribunal din Manhattan, New York.
     
  • Producătorul berii Heineken a intrat pe pierderi pentru prima dată după mai bine de un deceniu

    Heineken România, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa berii, a terminat anul 2018 cu o pierdere netă de 33,8 milioane de lei, faţă de un profit net de 130 de milioane de lei în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
     
    Acesta este primul an în care producătorul raportează pierderi după mai bine de un deceniu, conform datelor disponibile. Pe de altă parte, după 2010 Heineken era unul dintre campionii câştigurilor din industria bunurilor de larg consum (FMCG), alături de British American Tobacco, cel mai mare jucător de pe piaţa ţigaretelor.
     
    Reprezentanţii Heineken România nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF cu privire la motivele care au determinat evoluţia principalilor indicatori financiari. Pe de altă parte, rulajele companiei au ajuns la 1,179 miliarde de lei (254 mil. euro), fiind în creştere cu aproape 2%. Evoluţia vânzărilor vine în condiţiile în care consumul de bere  a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri
     
  • Pantofi cu gust

    Brandul de îngheţată american Coolhaus şi-a sărbătorit a zecea aniversare printr-o colaborare cu producătorul K-Swiss pentru un model de pantofi sport care are talpa plină de bombonele decorative şi numărul 10 pe limbă, iar mai nou firma Koio a lansat un model de pantofi sport împreună cu maestrul patiser Dominque Ansel.

    Materialele şi culorile folosite amintesc de ingredientele unui croasant franţuzesc, croasant care se regăseşte şi ca ornament la baza şireturilor, scrie LA Times. 

  • Zentiva a finalizat preluarea unui producător român de medicamente. ”Solacium va continua să opereze sub numele său”

    Solacium este un producător şi distribuitor român de medicamente OTC sub brand propriu, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zentiva a finalizat preluarea unui producător român de medicamente. ”Solacium va continua să opereze sub numele său”

    Solacium este un producător şi distribuitor român de medicamente OTC sub brand propriu, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro