Tag: primarie

  • CGMB: Terasele din Centrul Istoric vor funcţiona pe tot parcursul anului

    Potrivit proiectului, comercianţii din Centrul Istoric au soliciat în mai multe rânduri Primăriei Capitalei să li se acorde dreptul de a amenaja terase şi în sezonul rece. Astfel, CGMB a aprobat un proiect care stabileşte că tersale pot funcţiona pe tot timpul anului. Până acum, terasele puteau funcţiona de la 15 martie până la 15 noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poziţia Clever Taxi cu privire la modificările aduse de Primăria Bucureşti legislaţiei taximetriei

    “Suntem profund dezamăgiţi de propunerea şi modalitatea în care a fost luată această decizie cu privire la transportul în regim taxi. Nu putem fi de acord cu acest regres tehnologic impus. Se propune involuţia acestei pieţe cu cel puţin 20 de ani. Pare că se doreşte întoarcerea la chemarea unui taxi prin frecvenţă radio.

    Nu este clar cui serveşte această decizie. Am realizat recent o cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al pasagerilor şi şoferilor care folosesc aplicaţia Clever Taxi. 99.2% din şoferi găsesc această aplicaţie foarte utilă. Consideră că a îmbunătăţit masiv industria şi, până la urmă, ziua de lucru.

    De asemenea, majoritatea pasagerilor consideră că am adus o îmbunătăţire industriei, oferind un serviciu sigur şi eficient. Clever Taxi este considerată de utilizatorii săi cea mai sigură modalitate de călătorie comparativ cu sunatul la dispecerat, cu luarea unui taxi direct din stradă sau cu alte aplicaţii de taxi. Tot în cadrul acestei cercetări, Clever Taxi s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de găsire rapidă a unei maşini.

    Haosul şi lipsa unei modalităţi moderne de a găsi o maşină au condus la dezvoltarea Clever Taxi, aplicaţie ce a adus o îmbunătăţire reală în trafic. Ne propunem şi reuşim să fluidizăm traficul. Am ajuns la 600m distanţă medie de sosire a unui şofer şi la un interval de 3:17 minute, timpul mediu pentru sosirea unei maşini. Toate acestea sunt posibile exclusiv printr-o platformă-agregator. Interzicerea lor va anula aceste beneficii.

    Pe lângă regresul propus de primărie, măsurile par anti-concurenţiale prin interzicerea de-facto oricărei platforme de tip agregator. Acestea sunt responsabile, în principiu, pentru optimizări majore de trafic pentru că pun în legătură pasagerii cu cei mai apropiaţi şoferi, un serviciu complet diferit şi complementar dispeceratului.

    Clever Taxi este disponibilă în Bucureşti şi în alte 20 de oraşe din ţară din anul 2012. Am procesat peste 80 de milioane de curse şi deservim peste 500.000 de pasageri din Bucureşti. Toţi aceşti oameni vor fi afectaţi direct de propunerea primăriei, pe lângă cele câteva mii de şoferi care utilizează aplicaţia în Bucureşti şi Ilfov.

    Clever Taxi este singura şi prima aplicaţie de e-hailing ce a introdus plata curselor cu cardul, fără să oblige şoferul să aibă un POS în maşină sau să-l forţeze să încheie un contract cu o instituţie financiară. Avem această opţiune de 4 ani.

    Clever Taxi este unul dintre modelele de business de succes din România şi a fost achiziţionată prin cea mai mare tranzacţie pentru o aplicaţie mobilă de către grupul Mercedes, în această vară. Se bucură de popularitate în toate oraşele în care este prezentă în România şi procesăm zilnic milioane de curse.

    Vom lua toate măsurile pentru a ne asigura de buna funcţionare în continuare a aplicaţiei, în interesul pasagerilor şi al şoferilor deopotrivă. Apreciem suportul utilizatorilor şi al şoferilor şi îi încurajăm să îşi exprime opinia şi către PMB, deoarece aşa funcţionează democraţia.”

  • Revoltător. Primăria Capitalei ia 100 de milioane lei de la spitale, bani “necheltuiţi”

    Aproximativ 100 de milioane de lei din bugetul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) se întorc înapoi la bugetul local, potrivit unui proiect de hotărâre privind rectificarea bugetară a Municipalităţii pe 2017, de pe ordinea de zi a Consiliului General al Primăriei.

    Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a CGMB, privind rectificarea bugetară pe anul 2017, mai multe instituţii subordonate Municipalităţii au solicitat suplimentarea sau diminuarea subvenţiei de la bugetul local.

    Astfel, potrivit documentului, instituţia de la care se vor întoarce banii cei mai mulţi, dacă proiectul va fi votat, este ASSMB, care are în administrare 18 spitale în Capitală.

    „Nu este vorba de o tăiere, ci de faptul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi. Vor fi luaţi de acolo şi vor fi duşi în alt capitol bugetar, de exemplu în rezerve. Sunt mai multe aspecte în ceea ce priveşte această sumă de 100 de milioane de lei. O parte sunt bani de la personal, adică nu au avut personal suficient ca să plătească salariile, iar pe de altă parte, spitalele nu au reuşit să facă investiţii în infrastructură. O altă sumă vine din faptul că nu au cumpărat medicamente. Cu alte cuvinte, au avut banii pe mână şi nu au fost în stare să-i cheltuie”, a declarat, pentru Mediafax, Cătălin Deaconescu, consilier PNL în cadrul CGMB, scrie realitatea.net

  • USR sesizează Curtea de Conturi cu privire la cheltuielile făcute de companile Primăriei Bucureşti: Cu aceşti bani s-ar fi cumpărat nu 400 ci 600 de autobuze

    USR acuză faptul că PMB ar face cheltuieli nejusitificat de mari, prin noile companii municipale, şi că va sesiza Curtea de Conturi în această privinţă.

    „Prin majorarea de capital care va fi decisă în CGMB (n.r. – şedinţa de marţi, 19 decembrie), aceste companii ar urma să primească nu mai puţin de 60 de milioane de euro, bani care ar trebui să fie cheltuiţi în 9 zile lucrătoare, câte mai sunt până la finalul acestui an. Această majorare vine la doar trei luni de la precedenta capitalizare, urcând suma totală primită de Companii la 175 de milioane de euro, adică a şasea parte din bugetul Capitalei”, se arată într-un comunicat remis, luni, de USR Bucureşti.

    Potrivit preşedintelui USR Bucureşti, Roxana Wring, companiile municipal ar reprezenta un experiment costisitor la care sunt supuşi bucureştenii, împotriva voinţei lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România îşi suspendă programul de lucru cu publicul aproape o lună de zile

    Persoanele care locuiesc în comuna Moşniţa Nouă, din judeţul Timiş, îşi vor putea plăti taxele şi impozitele abia după data de 15 ianuarie. Primăria Moşniţa Nouă a postat pe site-ul instituţiei, dar şi pe pagina de Facebook, un anunţ prin care îi informează pe cetăţeni că programul de lucru cu publicul se suspendă aproape o lună, începând de luni, 18 decembrie.

    “Primarul comunei Moşniţa Nouă dispune: programul de lucru cu publicul se suspendă în perioada 18.12.2017 – 15.01.2018, pentru închiderea anului fiscal şi deschiderea noului an, cu excepţia înregistrării naşterilor, căsătoriilor şi deceselor”, scrie în anunţ.

    Primarul comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că decizia de a suspenda programul de lucru cu publicul timp de aproape o lună a fost luată din cauza firmelor care se ocupă de mentenanţa programelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Peste 50.000 de oameni din Dej, fără apă de trei zile; Primăria a adus rezervoare în cartiere

    Primarul municipiului Dej, Costan Morar, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că problema tehnică a apărut în urma efectuării unei lucrări „neprofesioniste” de racordare la conducta magistrală de apă a Dejului a localităţii Nima de către o firmă privată.

    „De miercuri s-a sistat apa în Dej în urma efectuării unei lucrări de racordare la conducta magistrală de alimentare a municipiului a localităţii Nima de către o firmă privată care a câştigat licitaţia organizată de Compania de Apă Someş, A fost o lucrare nepregătită, a cedat racordul, au înlocuit piesa, aceasta nu a rezistat, a cedat din nou, iar acum se va pune a treia oară. Lucrarea nu trebuia efectuată în această perioadă. Sunt afectaţi de lipsa apei 40.000 de locuitori ai Dejului şi 10.000 de locuitori din comunele limitrofe, care trebuie să suporte lipsa de profesionalism a unor oameni care nu ştiu să efectueze o lucrare de calitate, pe măsura aşteptărilor. Primăria Dej a distribuit apă potabilă şi industrială pentru grupurile sanitare la unităţile de învăţământ şi a amplasat 30 de rezervoare de 1.000 de litri de apă industrială în cartiere tot pentru grupurile sanitare”, a spus Costan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moment Istoric în România! O Primărie taie banii de la biserici şi îi dă la un spital care nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacienţilor şi utilităţi

    Propunerea a fost facuta de consilierii USR. Reamintim ca de cateva zile, Spitalul Pantelimon nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacientilor si utilitati, situatia fiind sesizata in presa. Spitalul are nevoie de 9 milioane lei pentru a functiona. Spitalul se afla in Sectorul 2, dar este in administrarea Ministerului Sanatatii, informează hotnews.ro.
     
    Consilierii USR au propus initial ca banii sa fie luati din sumele alocate la inceputul anului pentru biserici, si necheltuite. Potrivit unui amendament adoptat, acest lucru nu s-a mai intamplat, deoarece au crescut incasarile din cotele defalcate din TVA cu 15 milioane lei.

    Primarul Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, spune ca bani s-au luat si de la culte, respectiv 5 milioane lei, deoarece nu au fost cheltuiti. La culte ar mai fi ramas 4,6 milioane lei, iar banii proveniti din sumele defalcate din TVA au mers la alte capitole bugetare.

    La propunerea Primarului Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, s-a alocat inca 1 milion de lei pentru consolidarea parcului Dobroiesti si 5 milioane lei pentru invatamant. S-au alimentat cu 8 milioane de lei fondul de rezerva. Se iau 1, 2 milioane lei de la ADP fiindca nu a reusit sa achizitioneze doua utilaje.

     

  • Primăria Capitalei vrea să impună NOI REGULI pentru taximetriştii din Bucureşti

    „Vom promova în următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti un nou proiect de hotărâre ce va stabili norme şi reguli clare pentru toţi cei care practică taximetria în Capitală, astfel încât, atât bucureştenii, cât şi turiştii, să poată folosi acest serviciu cu încredere, şi în deplină siguranţă, beneficiind de aceeaşi calitate a transportului în regim de taxi ca în marile capitale europene. Concret, prin noul regulament vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi în cele ale HCGMB 78/2008 şi ale Codului Fiscal. Toţi cei care practică activitatea de taxi în Capitală vor fi obligaţi să respecte acest regulament. Îi anunţ pe toţi cei care practică taximetria că ne vom asigură, prin departamentele de resort, că acest regulament va fi respectat în integralitate”, a spus primarul general Gabriela Firea.

    Conform noulului regulament, operatorii de taxi vor fi obligaţi să aibă o ţinută civilizată, un limbaj adecvat, maşini curate şi care să garanteze siguranţă cetăţenilor.

    Iniţiativa Municipalităţii vine după ce Firea a avut o întâlnire, luni, cu reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro